Conflicte-globale-crize-regionale-A-Grumaz

 În ianuarie 2016, Alain Winants, fost șef al Serviciului Securității de Stat al Belgiei între 2006-2014, actualmente procuror la Curtea Supremă, a declarat despre politicienii țării: Nu a existat doar o lipsă de interes, a existat o neîncrederea a lumii politice în servicii. Era imposibil să facem ceea ce am avut de făcut– adaugând cu un chicotit- James Bond nu putea fi niciodată un belgian.

Realitatea zilei de astăzi, cea care te aduce cu picioarele pe pământ, este caracterizată de o dezordine globală. Centru de gravitație: Orientul Mijlociu al cărui război este actualmente trasferat în Europa prin fluxul dirijat de imigranți (creat în laboratoarele unor servicii speciale). Alături de toate provocările economice, sociale și politice interne cu care Orientul Mijlociu se confruntă patru țări Siria, Libia, Irak și Yemen au devenit state eșuate căzute în mâinile ISIS sau a altor organizații teroriste. Europa este sub povara fluxurilor masive de refugiați, cu o creștere economică scăzută, cu un val de populism naționalist în creștere și cu o renaștere a unei amenințări geopolitice rusești. Leadership-ul european este unul pentru starea de pace și de prosperitate economică și nu este pregătit să răspundă la amenințările actuale, în principal ale terorismului declanșat de proprii cetățeni radicalizați. Europa este împânzită de No Entry Zone unde poliția, ambulanța și pompieri nu pot intra decât cu forța, fiind sub tirul nemilos al resortisanților islamiști

[1]. Asia este tensionată de creșterea economică redusă și de ascensiunea militară și revendicările teritoriale din Marea Chinei de Sud ale Chinei. Lumea nostră de astăzi este în dezordine iar impredictibilitatea viitorului devine din ce în ce mai mult o certitudine.

The Belgian Connetion-întrebări

O serie de întrebări se nasc odată cu atentatul de la Bruxelles. Ceea ce suprinde, în cazul acestuia, este faptul că forțele de securitate belgiene sunt nepregătite în prevenirea unor situații de acest gen, lăsând la o parte faptul că au o organigramă incoplect acoperită cu personal, estimată la 600 de persoane  și care are un buget în jur de 50 de milioane de euro. Dar ele nu sunt singurele, într-o situație similară fiind și în alte țări europene, încă neîncercate de vicisitudinile atentatelor teroriste. În Bruxelles un oraș de 1,1 milioane de locuitori sunt 6 forțe de poliție separate a căror buget era în 2014 în valoare de 200 milioane de euro și care a fost crescut la 400 de milione după atentatele de la Paris. Ce ar trebui să facă poliția și serviciile de informații respectiv Serviciul Securității de Stat Belgian? Conform unui document intern al Consiliului European, elaborat de coordonatorul european pentru contraterorism, Gilles de Kerchove, statele UE și alte 5 entități plus Interpolul au înregistrat 1595 cetățeni drept luptători teroriști în baza de date a Europol, una din cele trei agenții europene alături de FRONTEX și Eurojust. Belgia a trimis cei mai mulți luptători în teatrele de operațiuni militare din Siria. Jean-Charles Brisard, autorul biografiei lui Abu Musab al-Zarqawi, fondatorul organizației precursoare a ISIS, al-Qaida din Irak, spunea că trebuie să privești fenomenul ISIS din Europa ca pe o rețea francofonă (?!) deoarece operativi acesteia sunt un mix între cetățeni belgieni și cetățeni francezi. După calculele lui Brisard 534 de belgieni au plecat să lupte în Siria dintre care aproximativ 200 s-au reântors, radicalizați și violenți, în schimb, cu o experiență  în derularea operațiunilor militare. El crede că aparatul ISIS franco-belgian este mult mai mare decât oficialii serviciilor de informații de pe continent au evaluat. Un exemplu elocvent este grupul, scos în afara legii, denumit Shariah4Belgium care a recrutat aproximativ 80 de luptători din Belgia pentru ISIS. Zona Molenbeek din Bruxelles a ajuns să pară un cartier islamist în inima Europei, total scăpat de sub control de forţele de ordine. Este cunoscut faptul că cei mai de temut teroriști musulmani din Europa își aveau/își au baza în cartierul Molenbeek. De fapt celulele islamiste radicale au apărut în Belgia în anii ’90 odată cu sosirea unei forțe de muncă importante din Orientul Mijlociu. În Molenbeek au fost puse la cale multe dintre atacurile teroriste desfăsurate în Europa, printre care atentatele de la Madrid din 2004, atacul din ianuarie 2015 de la Charlie Hebdo și cel de la Paris din noiembrie 2015. Nu în ultimul rând,  atentatul de pe aeroportul Zaventem. Au serviciile belgiene posibilitatea să-i monitorizeze pe toți aceștia?. Dacă în locul serviciilor speciale belgiene ar fi fost alte structuri de ordine, situația ar fi fost diferită? De pildă, dacă aeroportul sau metroul ar fi fost păzite de soldați israelieni, oare cât succes ar fi avut atentatorii? Sunt întrebări pe care unii chiar și le pun în mod serios, de aici derivând o strategie în abordarea fenomentului. „Acum vreo două luni, forțele de securitate belgiene au găsit un apartament în care se afla Abdeslam și se pare că, după legea belgiană, nu se poate intra într-un apartament noaptea, chiar dacă ai mandat. Deci au așteptat până dimineață, iar dimineață el nu mai era acolo. E absurd, dar asta este situația”, spune Ely Karmon, expert în terorism internațional la Centrul Interdisciplinar Herzliya din Israel. „Drepturile omului sunt importante, dreptul la viață este mai important! … În Belgia nu s-a făcut nimic”, este concluzia seacă a acestuia. Nu putem fi categorici. Toleranța Belgiei este proverbială iar multiculturalismul este un truism. Atunci ce am spune despre Franța și atentatul de acolo, unde resursele și tehnica folosită de Grupul de Intervenție al Jandarmeriei Generale[2] sunt net superioare? Nici Franța nu a scăpat de criticile ziariștilor din Israel. Referitor la acțiunea serviciilor franceze, cu ocazia atentatelor de la Paris din 13 noiembrie, ziaristul Ronen Bergman, de la cotidianul israelian Yediot Aharonot, care a avut acces la date provenite de la serviciile de specialitate israeliene, susținea următoarele: Este clar că a fost vorba de un fiasco fără precedent al serviciilor de informații franceze. Au israelieni o soluție mai bună, în fața celor care ar trebui să nu permită un masacru în inima Europei, dar și dreptul să-i critice pe alții? Israelul este, în momentul de față, în măsură să ofere lecții importante care poate nu întodeauna se pot aplica Europei. Există o impresionantă experiență în Israel, care este recunoscută pe plan internațional, cu privire la modul de contracarare al acestui tip de incidente prin crearea mai multor inele și zone de securitate în jurul aeroporturilor– comentează Lerman[3], fostul șef adjunct al Consiliului Național de Securitate israelian. Problema este că în trecut factorii de decizie europeni au avut tendința de a respinge sfaturile experților de securitate israeliene. Da pentru faptul că a utiliza astfel de lecții în Europa lucrurile devin extrem de complicate dar și foarte costisitoare. Să nu uităm însă ce a declarat, referitor la atentatul de la Bruxelles, la postul militar de radio, ministrul Apărări din Israel, Moshe Yaalon: Suntem în aceeași barcă. Lumea se află în acest moment într-un al treilea război mondial sau, cum i se mai spune, în plină ciocnire a civilizațiilor. Trebuie să îi facem față împreună. Până la crearea unui Birou Federal de Investigații European este cale lungă iar primul lucru care trebuie făcut este reluarea procesului de legiferare în Parlamentul European a unei legi referitoare la obligativitatea schimbului de informații între structurile de securitate naționale lăsând la o parte naționalismul care le caracterizează (de fapt o astfel de lege a căzut în Parlamentul European unde pentru probleme de securitate este nevoie de unanimitate conform Tratatului de la Lisabona). De fapt avem nevoie de o Uniune Federală a Europei dacă vrem un sistem de secuitate solid. Deci discuța rămâne una deschisă!

Cum își radicalizează ISIS luptătorii

Când un extremist devine violent? Răspunsul la întrebare este extrem de important acum când lumea este lovită de atacuri teroriste ale operativilor ISIS la Baghdad, Beirut, Paris sau din Peninsula Sinai. Avem de fapt două tipuri de atacuri, unele atacuri teroriste inspirate de ideologia ISIS precum cele din America-California, Canada sau Australia dar și atacuri teroriste organizate de ISIS precum ultimele două de la Paris și Bruxelles.  Atacurile devastatoare din Bruxelles, soldate cu peste 30 de morti și sute de răniti, sunt cea mai recentă etapa a razboiului pe care Statul Islamic l-a declarat Europei. Când? Poate, conform unor surse, la întâlnire de la Raqa, cu 10 zile înaintea atacului de la Paris, unde au fost prezente în jur de două sute de lideri din ISIS. Premierul Marii Britanii David Cameron  declara în fața parlamentarilor britanici: ISIS nu este o problemă situată la mii de kilometri depărtare. Este o amenințare directă… lumea este mai periculoasă și mai imprevizibilă astăzi decît cu cinci ani în urmă.

Al-Qaida versus ISIS

Pericolul al-Qaida a trecut, administrația de la Washington a cheltuit în jur de 1,6 trilioane de USD pentru desființarea unei organizații cu puțin peste 1000 de oameni într-un război de gherilă care a durat peste 10 ani și în care alături de teroriști s-au situat structurile talibane găzduite cu simpatie, de populația pakistaneză, în zona FATA din Pakistan. Din al-Qaida au rămas în jur de 50 de luptători care s-au grupat într-o celulă denumită Khorasan (un termen istoric antic al Islamului din estul îndepărtat al lumii musulmane care descrie o regiunea situată într-un triunghi format de Afganistan-Pakistan-Iran). Khorasan este o colectivitate de membri seniori ai Al Qaeda care s-au mutat în Siria și luptă alături de Frontul Al-Nusra împotriva Damascului, pregătind în același timp noi atacuri îndreptate împotriva SUA dar și a Europei. ISIS are peste 30000 de luptători și foduri de milioane de dolari obținute din sataj, trafic de petrol și artefacte, furturi din bancile orașelor pe care le-au ocupat în Irak sau Siria. ISIS are terenuri de antrenament unde își pregătesc luptătorii operativi spre deosebire de al-Qaida care se folosea pentru antrenament de peșterile din munții Hindu-Kush. Operativii al-Qaida aveau pașapoarte emise în Orientul Mijlociu, operativi ISIS au pașapoarte eliberate de statele occidentale ale Europei. Departamentul de operațiuni extern al ISIS denumit AMNI este compus din peste 1500 de oameni, și are un rol în securitatea interna a Statului Islamic, mai exact acela de a prinde spioni în Irak și Siria. Departamentul era condus de Abu Omar din Bruxelles, pe numele real Abdelhamid Abaaoud, comandantul rețelei care a planuit și comis masacrul de la Paris din 13 noiembrie, un act meticulos planificat.

Noua rețetă a contraterorismului elaborată de  Casa Albă

Casa Albă, respectiv președintele Barack Obama încercă să rezolve acest puzzle al terorismului, prin introducerea de noi ingrediente în rețeta contra-terorismului dar și prin folosirea celor validate în războiul împotriva al-Qaida și anume utilizarea dronelor în eliminarea liderilor organizațiilor teroriste[4]. În februarie 2015 președintele Obama Barack a convocat experți de top în terorism din întreaga lume pentru un summit a cărui temă era extremismul violent și modalitățile de răspuns la procesul actual de radicalizare, în particular la abilitatea ISIS de a recruta, prin media, luptători de-a lungul și de-a latul granițelor ligvistice, culturale și geografice existente. Contracararea extremismului violent este diferit de modul în care a fost abordat terorismul cu marca al-Qaida. Liderii din contraterorismul american au adăugat la strategia centrată pe asasinarea șefilor organizațiilor teroriste, așa numita teorie a tăieri capului șarpelui, teoria Departamentul Securității Naționale (Department of Homeland Security) care descrie ca fiind esențial de studiat dinamica de la radicalizare la violență sau motivele pentru unii indivizi asociați cu extremismul comit violențe în timp ce alții nu. Ca urmare a acestei abordări Washingtonul are o abundență de informații despre ideologia ISIS, țintele, mesajele și campaniile media. Departamentul de Stat și celelate agenții au început cooperarea cu parteneri locali, din zonele de conflict, în special Orientul Mijlociu, pentru a înțelege rădăcinile extremismului și a-i ajuta pe localnici și agențiile americane specializate  să dezvolte politici care să micșoreze impactul ideologiei ISIS în drumul de la radicalizare la violență extremă.  Pentru a contracara extremismul violent și a opri proiectul ISIS de a recruta noi luptători Washingtonul se uită la Teoria jocurilor[5].

Punctul de radicalizare a lui Schelling

În 1960, la apogeul Razboiului Rece, laureatul Premiului Nobel, economistul american Thomas Schelling, a prezentat lumii teoria strategiei, o adaptare a teoriei jocului în lumea relațiilor internaționale. În cartea lui Strategia conflictului / The Strategy of Conflict a inventat conceptul denumit punct de referință /focal (cunoscut astăzi ca punctul lui Schelling) ca să descrie cum indivizii și națiunile ajung la un acord prin negocieri fiecare cu fiecare. Procesul implică o anticipare a persoanelor și țărilor care pot face această negociere. Ca să demonstreze acest lucru Schelling a cerut unui grup de studenți să se întâlnească cu un străin fără să-și coordoneze acțiunea între ei, dinainte. Mulți dintre ei și-au ales Centrul de informare din Gara Centrală din Washington și mai mult au ales ca oră de întălnire ora 12. Schelling a a pregătit și condus apoi un al doilea experiment. A ales un grup de studenți cărora le-a distribuit o foaie cu 16 căsuțe goale și le-a cerut să marcheze una din ele. El a promis un premiu important dacă ei marchează aceiași căsuță. Statistic numai 6% pot marca aceiași căsuță. În realitate în cadrul experimentului 60% au marcat aceiași căsuță. Concluzia a fost că oameni ajung la aceeași concluzie când sunt bine motivați chiar dacă nu au luat legătura între ei. Dacă aplicăm experimentul la momentul de radicalizare, ceea ce încercăm să prevenim, acest așa numit moment psihic, cum l-a denumit Schelling, indivizii cu aceiași opinie sau asemănătoare marchează aceiași căsuță: se angajează în terorism. Aproape 20000 de luptători străini, care au crescut și au fost educați în democrațiile occidentale, s-au angajat în lupte în Siria. În teoria lui Schelling acești indivizi au făcut alegerea prin propria lor voință, bazată pe sistemul de valori intern al fiecărui candidat la terorism. Pentru jihadiști sistemul de valori este cel Salafist. ISIS vinde perceptele religioase în culori vii. O recentă carte de texte, pentru școala elementară, cuprinde texte de geografie, istorie și poezie din țările arabe pentru a educa pe viitorii jihadiști. Motivarea se face prin comparație cu regimul alawit, de la Damasc, care se comportă cu brutalitate față de cetățenii sirieni astfel demonstrând că suniții din ISIS au un comportament normal față de proprii cetățeni din așa numitul Stat Islamic. Revista Dabiq, revistă oficiala a ISIS, contabilizează toate aceste evenimente și de o parte și de cealaltă în special cu jihadiști Satului Islamic care mor apărând proiecte umanitare precum școli și spitale construite sau preluate sub administrare de aceștia. Singură, ideologia nu recrutează luptători. Mai trebuie și altceva. Prevenirea unui punct focal de radicalizare nu însemnă numai combatere narativă a ISIS. Asta se datorează faptului că, teoretic, punctele focale au nevoie de o fundație, sau ceea ce economistul britanic Michael Bacharach numește un cadru. El a contribuit în mare măsură la teoria jocurilor lui Schelling de explicând modul în care cadrele conduc la crearea de puncte Schelling. El definește un cadru drept un set de concepte pe care un agent le folosește în gândirea sa despre lume. În cazul ISIS trebuie nu numai să combați propaganda ci trebuie să schimbi acest cadru de valori. ISIS construiește cadrul în două moduri: (1) oferă candidaților femei și bani și apoi (2) promovează o societate bazată pe standardele rigide ale religiei sunite, singura care, în conformitate cu cele spuse de ei, asigură cunoșterea viziunii Profetului Muhammad. După preluarea de teritorii în Siria și Irak, ISIS a instaurat Sharia pentru a demonstra viabilitatea construcției administrative. Au câștigat zeci de mii de dolari prin vânzare de petrol, vânzare de artefacte , taxe și răscumpărări. Dacă Staul Islamic ar dispărea ar dispărea și acest punct focal de radicalizare. Aceasta este soluția.

Dar Occidentul ajută în crearea acestor cadre. În 2013 președintele Obama a tras o linie roșie dacă Assad folosește armele chimice împotriva propriilor cetațeni. Assad le-a folosit și America nu a reacționat. Salafiști jihadișit au perceput momentul ca pe un sprijin acordat șiiților. În numărul 4 al Dabiq apărut în septembrie 2014 au publicat o istorie despre cum Occidentul i-ar fi ajutat pe șiiții iranieni (Cruciada servește Iranului și Rusiei – titlul articolului). Articolul arată cum regimul de la Damasc a ascuns armele chimice și cum le-a utilizat împotriva propriilor cetățeni. făDe fapt declarațiile luptătorilor întorși acasă în SUA devoalau că au fost motivați de modul în care s-a purtat Assad cu sirieni prin utilizarea de arme chimice și prin teroarea instituită asupra celor prinși.  O politica de a lovi în recrutările ISIS implică nu numai contracararea ideologiei dar și rescrierea evenimentelor. Asta ar însemna prevenirea a două momente psihologice: primul prinderea într-un cadru a conflictului regional în termeni sectari și al doilea percepția că ISIS nu este singura soluție pentru aceste conflicte. Pentru aceasta, Occidentul trebuie să construiască o strategia astfel încât actorii locali dornici să lupte împotriva teroriștilor să intre în scenă pentru ca să distrugă ISIS (vezi strategia generalului american Petreus).

De la atacurile din noiembrie 2015 de la Paris, autoritățile belgiene au efectuat zeci de raiduri, au fost pieptănate cartiere întregi cunoscute ca fief pentru militanții jihadiști și chiar a bocat capitala pentru patru zile. Cu toate acestea, nu au dat de planurile referitoare la atacurile de la aeroportul internațional și de la metroul din Bruxelles. Noile atacuri au subliniat nu numai punctele slabe ale serviciilor de securitate din Belgiei și a celor din UE dar și persistența și perspectiva tot mai periculoasă a ceea ce mai mulți experți în informații au descris ca un mediu propice pentru formarea, operarea și ascuderea celulelor teroriste în centrul Europei .

În loc de concluzie

Trebuie să facem mai mult, trebuie să facem mai bine-declara Primul Ministru belgian Charles Michel imediat după atentatele de la Bruxelles în Parlamentul Belgian. De fapt guvernul belgian a anunțat o nouă politică anti terorism care are patru piloni:

  1. combaterea radicalizării, inclusiv închiderea moscheilor care nu sunt înregistrate, eliminarea site-urilor extremiste de pe Internet, creșterea transparenței în ceea ce privește finanțarea organizațiilor religioase și schimbarea programului de pregătire a imamilor sau a predicatorilor musulmani;
  2. monitorizarea tinerilor radicalizați, inclusiv folosirea de brățări electronice pentru monitorizare, timiterea în închisoare a celor care revin din teatrele de război din Siria sau pierd pașaportul belgian dacă au dublă cetățenie și extinderea accesului la programul Datele nominale ale pasagerilor (Passenger Name Records);
  3. creșterea capacității de operare a serviciilor, unde vor include un număr sporit de personal și noi tehnologii, extinderea puterilor procurorilor în arestarea și deținerea în custodie, a celor vizați de terorism, până la 72 de ore (nu ca acum 24 de ore);
  4. eradicarea ISIS în Orientul Mijlociu și întărirea granițelor externe ale UE.

Este un program curajos care odată pus în aplicare poate reduce substanțial cauzele unor atentate teroriste. Am să închei acest articol cu o părere a unui specialist din Israel, satul a cărui eficiență în prevenirea terorismului este incontestabilă. Mena Bacharach, expert internațional privind securitatea aeronautică israeliană spunea: liderii europeni nu au realizat că, în ultimii cinci ani, s-a petrecut o mare schimbare. Sunt un milion de imigranți din locații foarte problematice care au intrat pe continent, iar acești lideri trebuie să-și schimbe atitudinea. Sfatul specialistului este tranșant, chiar dacă exprimat într-o formulă ceva mai plastică: Politicienii pot lua o lecție de la noi, nu să se ocupe de țânțari, ci de mlaștină. Este necesar să sece mlaștina!

 

[1] Islamiştii intensifică crearea zonelor interzise ne-musulmanilor în marile oraşe europene. În Franța sunt 751 de zone urbane sensibile conform site-ului oficial al guvernului, cu hărţi din satelit şi o demarcare precisă  străzilor-zone în care musulmani aplică legea Sharia. La fel ca și în Franța în Marea Britanie gruparea musulmană, Musulmanii contra cruciadelor, a lansat o campanie pentru transformarea a 12 oraşe engleze în state islamice independente. Aceste aşa-zise emirate islamice ar trebui să funcţioneze ca nişte enclave autonome, supuse Sharia şi în afara legilor britanice.

[2] Groupe d’Intervention de la Gendarmerie Nationale, cunoscută mai bine prin acronimul său GIGN, este o structură a Forţelor Armate Franceze, specializată în intervenţii împotriva terorismului. După masacrul de la Olimpiada de Vară de la Munchen din 1972, în urma cărora au murit 17, atleţi de origine israeliană, un ofiţer de poliţie german, dar şi atacatori de origine palestiniană, şi a revoltei de la închisoare Clairvaux din 1973, statul francez a realizat că este nevoie de o unitate de intervenţie rapidă. Evenimentele tragice de la Munchen a dat naştere şi structurii similare din Germania, Grenzschutzgruppe 9 (GSG9).

[3] Titlul articolului: Is Europe ready to adopt Israel’s approach to security? Following attacks in Belgium, Israeli security experts say Europeans can learn much from Israel’s intelligence-driven methodologies.  By Abigail Klein Leichman publish in ISRAEL21c-MARCH 23, 2016.

[4] Forțele SUA l-au ucis pe Abdul al-Rahman Mustafa al-Qaduli, considerat numărul doi al Statului Islamic (SI). Abdul al-Rahman Mustafa al-Qaduli, cunoscut și ca Haji Iman, a fost ucis într-un raid aerian în cadrul eforturilor SUA de ‘a elimina sistematic cercul de lideri ai Statului Islamic’, a spus Secretarul Apărării Ash Carter. Departamentul american de Justiție oferea până la 7 milioane de dolari pentru informații care ar fi condus la găsirea lui Abdul al-Rahman Mustafa al-Qaduli.

[5] Teoria jocurilor este o ramură a matematicii aplicate care abordează problema comportamentului optim în jocurile cu două sau mai multe persoane, într-un cadru descris de un ansamblu de reguli precise care stabilesc posibilitățile de acțiune ale fiecărui jucător, precum și modul cum li se acordă acestora, în final, anumite valori. Teoria jocurilor reprezintă un model abstract de luare a deciziilor și nu trebuie confundat cu o explicație de luarea a unei decizii în realitatea socială. Punctul comun al tuturor jocurilor imaginat în cadrul teoriilor este ideea de strategie.