{"id":1550,"date":"2013-02-26T10:30:08","date_gmt":"2013-02-27T23:01:05","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=1550"},"modified":"2017-11-14T21:28:52","modified_gmt":"2017-11-14T19:28:52","slug":"social-democracy-between-equality-utopia-and-market-reality","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/social-democracy-between-equality-utopia-and-market-reality\/","title":{"rendered":"SOCIAL DEMOCRACY: Between equality utopia and market reality"},"content":{"rendered":"

Pare a fi un loc comun c\u0103 doctrina social-democra\u0163iei moderne \u00ee\u015fi are r\u0103d\u0103cinile \u00een viziunile sociali\u015ftilor utopici. Paradoxal, sau poate nu, ideea justi\u0163iei sociale este mult mai veche, ea fiind la Aristotel, de pild\u0103, o corec\u0163ie datorat\u0103 restabilirii echilibrului \u00een cadrul schimburilor rezultate din raporturile de proprietate. Pentru antici, legea reprezenta ra\u0163iunea uman\u0103 lipsit\u0103 de patimile oarbe, iar Statul era cel mai mare dar f\u0103cut oamenilor de c\u0103tre zei. Omul, ca \u201ezoon politikon\u201d era astfel \u201eblestemat\u201d s\u0103 intre \u00een raporturi sociale de convie\u0163uire, sau, cum va spune J. P. Sartre, \u201eblestemat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een libertate\u201d. <\/i>Aceast\u0103 \u201eanatem\u0103\u201d va \u00eenso\u0163i \u015fi social-democra\u0163ia de la \u00eenceputurile ei \u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Comuni\u015ftii au considerat-o un du\u015fman de moarte, fascismul la fel, celelalte doctrine au acuzat la ea o amenin\u0163are la adresa privilegiilor. De ce? Ce sperie at\u00e2t de tare la social-democra\u0163ie?<\/p>\n

[wp_eStore_buy_now_fancy id=10]\n[wp_eStore_cart_fancy1_when_not_empty]\n

<\/p>\n

Desp\u0103r\u0163irea de Marx<\/b><\/p>\n

Pentru prima oar\u0103, termenul \u201esocial-democrat\u201d a ap\u0103rut \u00een timpul Revolu\u0163iei din martie 1848, \u00een Germania, c\u00e2nd democra\u0163ii de st\u00e2nga \u015fi intelectualii progresi\u015fti au cerut pe l\u00e2ng\u0103 drepturi politice \u015fi revendic\u0103ri de natur\u0103 social\u0103 \u015fi economic\u0103 (opt ore de munc\u0103 pe zi, drepturi pentru femei, o zi de odihn\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, neexploatarea copiilor etc). P\u00e2n\u0103 atunci, st\u00e2nga se rezumase la critica nedrept\u0103\u0163ilor sociale prin prisma sclaviei moderne \u00eentruchipate de proletariat. Drept urmare a acestei perspective, pe durata \u00eentregului secol al XIX-lea, partidele social-democrate vor fi, \u00een esen\u0163\u0103, partide de clas\u0103, grup\u00e2nd aleg\u0103torii \u00een func\u0163ie de dou\u0103 criterii: a) apartenen\u0163a la clasa muncitoare, b) apartenen\u0163a la sindicat.<\/p>\n

Sindicatele vor juca, de altfel, un rol cov\u00e2r\u015fitor \u00een istoria social-democra\u0163iei. La 1863, du\u015fmanul de moarte a lui Marx, Ferdinand Lasalle, a creat prima asocia\u0163ie cu caracter politic a muncitorilor germani, Asocia\u0163ia General\u0103, pe structura organizatoric\u0103 a sindicatelor din industrie, organiza\u0163ie care va sta la baza \u00eenfiin\u0163\u0103rii, c\u00e2\u0163iva ani mai t\u00e2rziu, a Partidului Social-Democrat German. \u00cen perioada care urmeaz\u0103, social-democra\u0163ii germani duc o intens\u0103 activitate, interfer\u00e2nd cu ceilal\u0163i sociali\u015fti europeni, \u00eembog\u0103tindu-si ideile, adesea polemiz\u00e2nd, aproape \u00eentotdeauna convertind. Era, totusi, o perioad\u0103 tumultoas\u0103 si romantic\u0103, plin\u0103 de elanuri revolutionare si mult\u0103 confuzie.<\/p>\n

\u00cen contractul cu Mi\u015fcarea Fabian\u0103 din Anglia, se pl\u0103m\u0103de\u015fte \u00een mintea lui Eduard Bernstein, probabil cel mai valoros adept al lui Marx, ideea reformismului revizionist. Principalele teze ale lui Bernstein, adesea vizionare, afirmau c\u0103 lupta de clas\u0103 nu mai are nici o valoare, pentru c\u0103 prosperitatea la care ajunge clasa muncitoare \u00een condi\u0163iile evolu\u0163iei capitaliste o determin\u0103 s\u0103 se preocupe de interesele ei; c\u0103 ideea marxist\u0103 a unei pr\u0103bu\u015firi catastrofice a modului de produc\u0163ie capitalist este imposibil\u0103 practic; c\u0103 teoria progresului, conceput\u0103 de Marx \u015fi Engels \u00eentr-o manier\u0103 determinist-mecanicist\u0103, trebuie respins\u0103; deci \u015fi c\u0103 reduc\u0163ionismul economic trebuie scos din schema dezvolt\u0103rii sociale, deoarece politicul este acela care predomin\u0103 \u015fi determin\u0103 \u015fi nu economicul, cum afirma Marx; \u00een sf\u00e2r\u015fit, c\u0103 reforma societ\u0103\u0163ii trebuie f\u0103cut\u0103\u00a0 treptat \u015fi nu \u00een mod revolu\u0163ionar, din interiorul sistemului care trebuie necontenit perfec\u0163ionat \u015fi nu \u00eenlocuit cu un model neverificat de viat\u0103.\u00a0 Reformismul postulat de Bernstein va deveni o pies\u0103 fundamental\u0103 a social-democra\u0163iei, ceea ce va face posibil\u0103 deosebirea social-democra\u0163iei de comunism \u015fi, mai t\u00e2rziu, de socialismul mediteranean.<\/p>\n

Foarte repede, social-democra\u0163ii vor defini reformismul drept acea ac\u0163iune politic\u0103 ce promoveaz\u0103 schimb\u0103ri graduale, de la v\u00e2rf spre baz\u0103, de c\u0103tre aceea\u015fi clas\u0103 politic\u0103 \u015fi cu respectarea cadrului legal existent, \u00een vederea autoregl\u0103rii sau solu\u0163ion\u0103rii conflictelor din societatea respectiv\u0103.<\/i> Avantajul esen\u0163ial al reformismului consta \u00een asigurarea stabilit\u0103\u0163ii sistemului, practic \u00een eliminarea riscurilor unor convulsii sociale ce pot avea consecin\u0163e imprevizibile, dup\u0103 cum de altfel istoria a demonstrat-o ulterior.<\/p>\n

O dat\u0103 cu punerea la punct a e\u015fafodajului teoretic al revizionismului, ceea ce a echivalat cu g\u0103sirea propriei identit\u0103\u0163i de c\u0103tre social-democra\u0163ie, \u00eentre 1866 \u015fi 1906, apar noi partide \u00een Suedia, Austria, Fran\u0163a \u015fi Italia, care preiau valorile Revolu\u0163iei Franceze, le transform\u0103 \u00een principii ale ac\u0163iunii politice \u015fi se insereaz\u0103 \u00een regula jocului democratic a cuceririi puterii \u015fi guvern\u0103rii pe baze parlamentare \u015fi legale.<\/p>\n

Evident, comuni\u015ftii vor respinge tezele revizioniste, vor face din lupta de clas\u0103 port-stindardul crezului lor politic \u015fi din revolu\u0163ie instrumentul \u00eenlocuirii democra\u0163iei cu dictatura proletariatului. Sub toiagul ideilor lui Bernstein, apele s-au desp\u0103r\u0163it a doua oar\u0103. \u00cen acest fel, tumultul ce a urmat Iluminismului si a asezat, la mijloc de secol XIX,\u00a0 bazele ideilor ce vor pune de acum \u00eenainte Lumea \u00een miscare, a conturat dou\u0103 c\u0103i politice de st\u00e2nga antagonice, ireductibile pentru vecie. Pe de-o parte, calea parlamentar\u0103, pasnic\u0103 si evolutionist\u0103, care se va aplica \u00een apusul Europei, si, pe de alt\u0103 parte, calea revolutionar\u0103, a rupturii radicale si a dictaturii de clas\u0103 asupra restului societ\u0103tii, care va fi aplicat\u0103 \u00een centrul si estul continentului. Pentru punerea \u00een oper\u0103 a acestora va fi nevoie de dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, cu urm\u0103ri si traume nevindecate p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi.<\/p>\n

 <\/p>\n

Mo\u015ftenitorii Epocii Luminilor<\/b><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Social-democra\u0163ia modern\u0103, ale c\u0103rei baze s-au pus \u00een 1959, la congresul Partidului Social-Democrat German, a fost dominat\u0103, cel putin p\u00e2n\u0103 la pr\u0103busirea sistemului communist, la sf\u00e2rsitul secolului XX, de figura marelui om politic Willy Brandt. \u00cen cartea sa \u201eSocial-democra\u0163ia \u015fi viitorul\u201d, considerat\u0103 si ast\u0103zi o veritabil\u0103 Biblie a social-democra\u0163ilor \u015fi care con\u0163ine, \u00eentre altele, si un inedit schimb de scrisori cu Bruno Kreisky \u015fi Olof Palme, Willy Brandt spune: \u201eNoi am declarat c\u0103 social-democra\u0163ii tind s\u0103 creeze o societate \u00een care orice om \u00ee\u015fi poate dezvolta liber personalitatea \u015fi va putea participa la via\u0163a politic\u0103, economic\u0103 \u015fi cultural\u0103 a omenirii ca membru al comunit\u0103\u0163ii. Noi am pornit de la ideea c\u0103 Libertatea \u015fi Dreptatea se intercondi\u0163ioneaz\u0103. Valorile fundamentale ale ac\u0163iunii socialiste erau definite a fi <\/i>Libertatea, Justi\u0163ia \u015fi <\/i>Solidaritatea, considerate ca expresii ale unei obliga\u0163ii reciproce ce decurge dintr-o necesitate comun\u0103. Noi am ad\u0103ugat, \u00een continuare, c\u0103, \u00een Europa, social-democra\u0163ia \u00ee\u015fi are r\u0103d\u0103cinile \u00een etica cre\u015ftin\u0103, \u00een umanism \u015fi \u00een filozofia clasic\u0103 \u015fi c\u0103 nu emitem preten\u0163ii la proclamarea unor adev\u0103ruri ultime. No\u0163iunile de Libertate, Dreptate, Egalitate, Solidaritate \u015fi Fraternitate ne<\/b> desemneaz\u0103 limpede ca mo\u015ftenitori ai Epocii Luminilor<\/b> \u015fi nu trebuie s\u0103 ne ru\u015fin\u0103m pentru aceasta. Mi se pare, \u00eens\u0103, c\u0103 ar merita s\u0103 fie continuate schimburile de p\u0103reri asupra acestui punct. \u00cen acest cadru ar trebui s\u0103 atribuim un rol-cheie no\u0163iunii de Solidaritate\u201d. <\/i>\u00cen aceast\u0103 veritabil\u0103 declaratie de credint\u0103, marele om politic European formuleaz\u0103, de fapt, liniile de fort\u0103 ale filosofiei politice social-democrate, revendic\u00e2nd pentru aceasta continuitatea eforturilor de realizare a unei lumi mai bune, \u00eemplinirea unui vis omenesc n\u0103scut o dat\u0103 cu crestinismul, pe ruinele lumii antice, si niciodat\u0103 abandonat \u00een secolele care au urmat. De altfel, dac\u0103 ar trebui ales un singur cuv\u00e2nt pentru a desemna social-democra\u0163ia, acesta nu poate fi dec\u00e2t \u201esolidaritatea\u201d. Dar nu solidaritatea crestin\u0103, a copiilor lui Dumnezeu, ci a fiintei omenesti care \u00eesi f\u0103ureste, constient\u0103 si responsabil\u0103, propriul destin. Ceea ce este explicabil prin credin\u0163a social-democra\u0163ilor c\u0103, \u00eentr-o epoc\u0103 a marginaliz\u0103rilor, destr\u0103m\u0103rilor, extremismelor \u015fi integrismelor de tot felul, \u0163esutul social nu mai poate fi salvat dec\u00e2t de solidaritatea uman\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Cu statul, din leag\u0103n p\u00e2n\u0103 \u00een morm\u00e2nt<\/b><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen mod firesc, concep\u0163ia social-democra\u0163iei moderne se distan\u0163eaz\u0103 radical de schemele filosofiei sociale \u015fi politice liberale atunci c\u00e2nd este vorba despre stat, societate civil\u0103 \u015fi libertate. \u00cen concep\u0163ia social-democrat\u0103, statul nu r\u0103m\u00e2ne exterior societ\u0103\u0163ii civile \u015fi nu este nici redus la un set de func\u0163ii minimale, ci este cosubstan\u0163ial societ\u0103\u0163ii civile, astfel \u00eenc\u00e2t puterea de stat trebuie s\u0103 se distribuie pe anumite paliere ale societ\u0103\u0163ii civile \u00eentr-un proces de autonomizare a acesteia p\u00e2n\u0103 la nivelul asimil\u0103rii organiza\u0163iilor din cadrul societ\u0103\u0163ii civile \u00een mecanismele de realizare a puterii politice. Statul este peste tot si totul face parte, \u00eentr-un fel sau altul, din stat. Astfel, statul \u00ee\u015fi va putea asuma func\u0163ia de protec\u0163ie a cet\u0103\u0163eanului \u201edin leag\u0103n p\u00e2n\u0103 \u00een morm\u00e2nt\u201d<\/i> (Willy Brandt) numai flancat de controlul societ\u0103\u0163ii civile. Doar \u00een felul acesta statul va fi umanizat \u015fi nu individul etatizat. Aici, trebuie mentionat, opereaz\u0103 o distinctie important\u0103 si far\u0103 de comunism care, excluz\u00e2nd societatea civil\u0103, a etatizat individul.<\/p>\n

De altfel, din aceast\u0103 concep\u0163ie decurge o alt\u0103 specificitate a social-democra\u0163iei: procesul de socializare a libert\u0103\u0163ii.<\/i> \u00cen doctrina dreptului natural, libertatea este definit\u0103 drept spa\u0163iul social \u00een care omul \u00ee\u015fi poate realiza o alternativ\u0103, o dorin\u0163\u0103 sau o op\u0163iune f\u0103r\u0103 constr\u00e2ngere exterioar\u0103. Legea natural\u0103 intervine \u015fi condi\u0163ioneaz\u0103 libertatea de mi\u015fcare \u00een func\u0163ie de identitatea de esen\u0163\u0103 a celorlal\u0163i oameni, care nici ei nu trebuie stingheri\u0163i \u00een ac\u0163iunea de realizare a alternativelor lor.<\/p>\n

Democra\u0163ia politic\u0103, prin mecanismele de reprezentare, presupune agregarea intereselor politice \u00een instan\u0163ele supreme ale puterii chiar dac\u0103 egalitatea \u015fanselor de acces este condi\u0163ionat\u0103 de anumi\u0163i factori social-economici. \u00cens\u0103, \u00een condi\u0163iile unei vie\u0163i sociale tot mai complexe \u015fi a exploziei intereselor pentru achizitii economice, capacitatea puterii de a agrega aceste interese politice \u015fi de a le transmite spre solu\u0163ionare puterii decizionale sufer\u0103 o puternic\u0103 birocratizare \u015fi diminuare. Acest spatiu social al Libert\u0103tii este o valoare fundamental\u0103 pentru toti mostenitorii Iluminismului, deci si pentru social-democratie, dar cum s\u0103 faci ca libertatea unora s\u0103 nu fie \u201dmai egal\u0103\u201d dec\u00e2t a altora?<\/p>\n

 <\/p>\n

Descentralizare \u015fi parteneriat social<\/b><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Solu\u0163ia propus\u0103 de social-democra\u0163i a constat \u00een agregarea acestor interese la baz\u0103, prin transformarea unit\u0103\u0163ilor de produc\u0163ie \u00een microsisteme politice \u00een care sindicatele \u015fi asocia\u0163iile patronale devin adev\u0103rate partide politice care \u00ee\u015fi disput\u0103 puterea \u00een numele prosperit\u0103\u0163ii \u00eentreprinderilor \u00een cauz\u0103. Muncitorul, organizat \u00een sindicate, este la fel de interesat \u00een reusita \u00eentreprinderii ca si proprietarul. Ei sunt astfel obligati s\u0103 conlucreze si, ca rezultat, s\u0103-si armonizeze interesele. \u00cen timp, aceast\u0103 solu\u0163ie duce la institu\u0163ionalizarea autogestiunii de tip social-democrat, desigur \u00een \u0163\u0103rile guvernate de social-democra\u0163i. si, cel putin la fel de important, acest tip de parteneriat\u00a0 asigur\u0103 unul dintre obiectivele politice cele mai dorite: pacea social\u0103.<\/p>\n

Cel mai invocat exemplu \u00een acest sens este Austria, \u0163ar\u0103 \u00een care \u201eparteneriatul social\u201d cuprinde, \u00een num\u0103r egal \u015fi la diferite nivele, reprezentan\u0163i ai sindicatelor \u015fi ai organiza\u0163iilor patronale care se \u00eent\u00e2lnesc o dat\u0103 la trei luni \u015fi iau decizii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu nivelul salariilor, stabilitatea pre\u0163urilor, condi\u0163iile de munc\u0103 \u015fi de via\u0163\u0103, clauzele privind condi\u0163iile de negociere, declan\u015farea grevelor etc. Dac\u0103 aceste runde e\u015fueaz\u0103, sarcina concilierii revine sindicatului de ramur\u0103 imediat superior, sau Confedera\u0163iei Na\u0163ionale a Sindicatelor. \u00cen Comisia Paritar\u0103 Na\u0163ional\u0103 sunt inclu\u015fi doi reprezentan\u0163i ai Confedera\u0163iei Na\u0163ionale a Sindicatelor, doi ai Ministerului Muncii, ministrul Agriculturii \u015fi Cancelarul Austriei. Organiza\u0163ia Patronal\u0103 Na\u0163ional\u0103 este reprezentat\u0103 de 2 membrii ai Camerei de Comer\u0163, doi din Camera pentru Agricultur\u0103, ministrul Comer\u0163ului \u015fi ministrul pentru Probleme Sociale. Deciziile Comisiei Paritare Na\u0163ionale sunt atent preg\u0103tite de mai multe comisii \u015fi subcomisii, \u00een func\u0163ie de problematica abordat\u0103, \u015fi stau la baza reparti\u0163iei bugetului statului \u00een numele unei valori fundamentale a social-democra\u0163iei, si anume etica redistribuirii.<\/i><\/p>\n

Acest tip de organizare este \u00eent\u00e2lnit, de asemenea, \u00een Olanda, Belgia \u015fi Suedia. Un model asem\u0103n\u0103tor func\u0163ioneaz\u0103 \u00een Germania, unde, de exemplu, \u00een \u201eMarea Coali\u0163ie\u201d – care a f\u0103cut posibil enormul progres social \u015fi economic din perioada postbelic\u0103 – intrau, din partea sindicatelor, a sociali\u015ftilor \u015fi intelectualilor de st\u00e2nga, cinci membri, iar din partea Partidului Poporului, a Ligii Oamenilor de Afaceri \u015fi Ligii Patronilor, tot cinci membri, configur\u00e2ndu-se o structur\u0103 bipolar\u0103, \u00een care \u201ero\u015fii\u201d<\/i> \u00eel d\u0103deau pe Pre\u015fedintele \u0163\u0103rii, iar \u201enegrii\u201d<\/i> pe Cancelarul federal.<\/p>\n

O alt\u0103 expresie a democra\u0163iei industriale ca valoare social-democrat\u0103 este umanizarea condi\u0163iilor de munc\u0103 \u015fi de via\u0163\u0103. Suedezii au fost cei care s-au interogat primii asupra naturii muncii, plec\u00e2nd de la un dat antropologic formulat de cercet\u0103torul Men\u0151 L\u0151wenstein: munca este chin, blestem \u015fi suferin\u0163\u0103.<\/i> F\u0103ptura uman\u0103 respinge munca, deci pentru a motiva munca \u015fi a atrage omul s\u0103 munceasc\u0103, locul de munc\u0103 trebuie umanizat. Aceast\u0103 teorie a stat la baza unui puternic curent reformator, din anii \u201970-\u201980 ai secolului XX, care a modernizat si transformat locurile de munc\u0103 din Europa si lumea occidental\u0103 umaniz\u0103ndu-le si f\u0103c\u00e2ndu-le mult mai prietenoase fat\u0103 de fiinta uman\u0103. \u00centr-adev\u0103r, pentru social-democra\u0163i, umanizarea locului de munc\u0103 merge m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu democratizarea muncii. <\/i>Gustav Therborn \u015fi Ulf Himmelstrand au mers mai departe cu \u201eTeoria venitului minim garantat\u201d, \u00een care se arat\u0103 c\u0103 omul nu poate exista f\u0103r\u0103 mi\u015fcare, f\u0103r\u0103 ac\u0163iune, deci, dac\u0103 un om nu vrea s\u0103 munceasc\u0103, atunci este bolnav \u015fi societatea trebuie s\u0103 \u00eei asigure un venit la nivelul civiliza\u0163iei sale, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-l recupereze pe acesta, pentru c\u0103 este mai u\u015for s\u0103 anticipezi \u015fi s\u0103 recuperezi dec\u00e2t s\u0103 \u00eentre\u0163ii cohorte de bolnavi. \u00centr-o m\u0103sur\u0103 sau alta, aceast\u0103 teorie a c\u00e2stigat teren nu numai \u00een t\u0103rile scandinave, unde au drept de cetate, ci si \u00een alte formule de guvernare social-democrat\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Replieri ideologice \u015fi criz\u0103 de identitate<\/b><\/p>\n

Revolutiile democrate care au pus cap\u0103t experimentului comunist \u00een Europa, la sf\u00e2rsitul secolului XX, au produs mutatii majore \u00een c\u00e2mpul g\u00e2ndirii politice. Dup\u0103 1989, social-democra\u0163ia \u00eens\u0103\u015fi a avut de suferit. Pretutindeni \u00een lume, dar mai ales \u00een Europa, pr\u0103bu\u015firea comunismului, ruda renegat\u0103 a social-democra\u0163iei, a dus la replierea masiv\u0103 a ideilor de st\u00e2nga. Pe acest fond, asaltul victorios \u00a0al doctrinelor liberale \u015fi conservatoare asupra social-democra\u0163iei a dus la migrarea valorilor de la o zon\u0103 la alta. \u00cen zona praxisului politic, st\u00e2nga a facut un pas \u00eenapoi, intr\u00e2nd \u00eentr-o profund\u0103 criz\u0103 de identitate. Cu toate acestea, \u00een mijlocul furtunii, netulburati pe insula lor, laburi\u015ftii englezi au reafirmat credinta c\u0103 social-democra\u0163ia p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103 patosul egalit\u0103\u0163ii. Teoria echilibrului social <\/b>consider\u0103 societatea ca pe un sistem de vase comunicante \u00een care cu c\u00e2t cre\u015fte bog\u0103\u0163ia \u00eentr-un vas, cu at\u00e2t cre\u015fte \u015fi s\u0103r\u0103cia \u00een cel\u0103lalt vas. Chiar si \u00een conditiile liberalismului biruitor, echilibrul social nu presupune \u00een cele din urm\u0103 doar echilibrul material, ci \u015fi pe cel social al nevoilor de baz\u0103.<\/p>\n

Adev\u0103rata esen\u0163\u0103 a egalit\u0103\u0163ii \u0163ine de sentimentul egalitar al clasei \u015fi se bazeaz\u0103 pe factorii morali \u015fi afectivi, \u00eenainte de toate. Din acest punct de vedere, problema principal\u0103 cu care se confrunt\u0103 social-democra\u0163ia este faptul c\u0103 nevoia de diferen\u0163iere \u015fi de afirmare a individului vine \u00eentotdeauna \u00een contradic\u0163ie cu egalitatea social\u0103. Iat\u0103 de ce, printre ultimele replieri ale social-democra\u0163iei este \u015fi postulatul egalit\u0103\u0163ii \u015fanselor \u015fi nu al egalit\u0103\u0163ii, realiz\u0103rii fiin\u0163ei umane. Poate c\u0103 nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, deci, atunci c\u00e2nd a devenit cancelar al Germaniei, Helmuth Schmidt a introdus \u00een doctrina social-democra\u0163iei unele elemente neoliberale \u015fi neoconservatoare. Ulterior, criza de identitate a social-democra\u0163iei a fost rezolvat\u0103 par\u0163ial, odat\u0103 cu mandatele laburistului John Major (1990-1997) \u00een Marea Britanie \u015fi al lui Gerhard Shroeder (1998-2005), \u00een Germania. Deocamdat\u0103, r\u0103m\u00e2ne ca un fapt doar paradoxal c\u0103 social-democra\u0163ia a reu\u015fit p\u00e2n\u0103 acum mai mult pe cale pragmatic\u0103, dec\u00e2t pe cale teoretic\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Blestemul libert\u0103\u0163ii duce la solidaritatea uman\u0103<\/b><\/p>\n

\u00cent\u00e2mpl\u0103tor sau nu, \u00een Rom\u00e2nia post-decembrist\u0103\u00a0 s-a \u00eenregistrat, pentru a prelua o expresie des vehiculat\u0103, o \u201eaglomera\u0163ie\u201d deosebit\u0103 pe culoarul social-democrat. \u00cen general, a avut loc o lupt\u0103 f\u0103r\u0103 menajamente pentru p\u0103strarea sau cucerirea unor culoare doctrinare, pentru stabilirea identit\u0103\u0163ilor diverselor forma\u0163iuni politice. Primul \u00eenregistrat la Tribunal, dup\u0103 1989, este Partidul Social-Democrat Rom\u00e2n (PSDR, 1990-2001), pre\u015fedinte Sergiu Cunescu, care \u00a0\u00a0s-a declarat continuatorul social-democra\u0163iei rom\u00e2ne de la \u00eenceputul secolului XX \u015fi al partidului condus, \u00eenainte de instaurarea comunismului, de Constantin Titel Petrescu. Cel de-al doilea, \u00een ordine cronologic\u0103, a fost Partidul Democrat (1993-2007), iar cel de-al treilea Partidul Democra\u0163iei Sociale din Rom\u00e2nia, transformat ulterior, prin fuziunea cu PSDR, \u00een 2001, \u00een Partidul Social Democrat (PSD) sau, cum adesea se autodefineste, Noul PSD (http:\/\/www.psd.ro\/noulpsd\/identitate).<\/p>\n

O analiz\u0103 atent\u0103 a documentelor programatice ale acestor forma\u0163iuni arat\u0103 c\u0103 fiecare dintre ele este \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 a se considera social-democrat\u0103, \u00een ciuda contest\u0103rilor reciproce, uneori vehemente, \u015fi a disputei politice care le-a animat \u00eendelung, dup\u0103 1989. Desigur, sunt numeroase nuan\u0163\u0103rile care le individualizeaz\u0103 \u015fi asupra acestora vom \u00eencerca unele reflectii.<\/p>\n

Documentele programatice ale social-democra\u0163ilor, publicate la Bucure\u015fti, \u00een 1997, con\u0163in valorile \u015fi obiectivele fundamentale ale ac\u0163iunii acestui partid. \u0162elul suprem este definit a fi \u201eridicarea spiritual\u0103 \u015fi material\u0103 a omului\u201d, <\/i>pentru care scop \u201eto\u0163i cet\u0103\u0163enii \u0163\u0103rii trebuie sprijini\u0163i \u015fi ocroti\u0163i \u00een tot cursul vie\u0163ii lor\u201d.<\/i> Valorile ce c\u0103l\u0103uzesc ac\u0163iunea politic\u0103 sunt libertatea, justi\u0163ia social\u0103<\/i> \u015fi solidaritatea.<\/i> Mijloacele considerate cele mai eficace pentru atingerea obiectivelor sunt descentralizarea <\/i>\u00een toate domeniile \u015fi participarea efectiv\u0103 a factorilor sociali \u00een ini\u0163iativ\u0103, decizie \u015fi control<\/i>. PSDR nu se considera un partid de clas\u0103, ci unul \u201eal \u00eentregului popor\u201d, \u00eentruc\u00e2t lupta pentru interesele tuturor categoriilor sociale.<\/p>\n

Favorabil sistemului economic bazat pe regulile pie\u0163ei, PSDR condi\u0163iona func\u0163ionarea acestuia de existen\u0163a posibilit\u0103\u0163ilor pentru puterea public\u0103 \u015fi pentru agen\u0163ii sociali de a realiza \u201eobiective conform interesului general\u201d. Astfel, prin fiscalitate \u015fi prin alte m\u0103suri trebuie corectate diferen\u0163ele prea importante \u00eentre veniturile \u015fi propriet\u0103\u0163ile cet\u0103\u0163enilor sau ale agen\u0163ilor economici.<\/p>\n

De asemenea, \u00een sectoarele care determin\u0103 formarea cet\u0103\u0163eanului (\u015fcoal\u0103, mass media, institu\u0163ii culturale), sau asigur\u0103 condi\u0163iile de via\u0163\u0103 (locuin\u0163\u0103, s\u0103n\u0103tate, mediu \u00eenconjur\u0103tor) efectele economiei de pia\u0163\u0103 trebuie s\u0103 fie controlate \u015fi corectate. \u00cen ceea ce prive\u015fte rolul statului (esen\u0163ial \u00een orice politic\u0103 social-democrat\u0103), documentele amintite afirm\u0103 c\u0103 aplicarea \u015fi func\u0163ionarea principiilor mecanismelor economiei de pia\u0163\u0103 nu exclud participarea acestuia la stabilirea regulilor jocului \u015fi la respectarea acestora, deoarece economia de pia\u0163\u0103 este \u00een fond o competi\u0163ie \u00een cadrul c\u0103reia arbitrul trebuie s\u0103 vegheze.<\/p>\n

PSDR considera c\u0103 statul trebuie s\u0103-\u015fi men\u0163in\u0103 func\u0163iile \u00een elaborarea \u015fi aplicarea politicilor sociale, fiind de\u0163in\u0103torul resurselor financiare \u015fi, deci, responsabil pentru felul \u00een care se cheltuiesc banii contribuabililor. \u00cen viitor, pe m\u0103sur\u0103 ce va avansa reforma, statul \u00ee\u015fi va mic\u015fora atribu\u0163iile, \u00eencuraj\u00e2nd preluarea de responsabilit\u0103\u0163i private \u015fi p\u0103str\u00e2ndu-\u015fi doar func\u0163iile de reglaj. Reflect\u00e2nd \u201dcontaminarea\u201d de sorginte liberal, documentele programatice ale vechilor social-democra\u0163i (PSDR) criticau \u015fi neglijarea aproape complet\u0103 a dezvolt\u0103rii capitalului autohton printr-o fiscalitate corespunz\u0103toare \u015fi \u00eencurajatoare a acumul\u0103rii, care s\u0103-i permit\u0103 a intra \u00een competi\u0163ie cu capitalul str\u0103in.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00centre influen\u0163ele liberale \u015fi cele cre\u015ftin-democrate<\/b><\/p>\n

\u00cen documentele programatice ale Partidului Democrat, referin\u0163ele social-democrate sunt, de asemenea, abundente. Reg\u0103sim astfel o serie de principii de st\u00e2nga cu privire la politica economic\u0103, industrial\u0103, agrar\u0103 \u015fi comercial\u0103, la justi\u0163ie, ap\u0103rare na\u0163ional\u0103 \u015fi ordine public\u0103, dar mai ales cu privire la protec\u0163ia social\u0103, domeniu str\u00e2ns corelat cu o nou\u0103 politic\u0103 bugetar\u0103 \u015fi bazat pe dezvoltarea dialogului social, adic\u0103 a unui parteneriat \u00een interiorul societ\u0103\u0163ii civile.<\/p>\n

Spre deosebire \u00eens\u0103 de PSDR, care se consider\u0103 un partid al \u00eentregului popor, Partidul Democrat, modernizat puternic prin integrarea a numeroase idei liberale, \u00ee\u015fi orienteaz\u0103 ac\u0163iunea spre clasa mijlocie considerat\u0103, \u015fi \u00een cazul Rom\u00e2niei, \u201ecoloana vertebral\u0103 a societ\u0103\u0163ii, garantul democra\u0163iei \u015fi stabilit\u0103\u0163ii sociale, motorul activit\u0103\u0163ilor economice, al administra\u0163iei publice \u015fi al serviciilor sociale, care, de\u015fi \u00eenc\u0103 \u00een formare, asigur\u0103 deja, pe calea impozitelor \u015fi a taxelor de tot felul, cea mai mare parte a veniturilor statului\u201d. <\/i>Din aceast\u0103 clas\u0103 mijlocie ar face parte micii \u00eentreprinz\u0103tori, comercian\u0163ii, salaria\u0163ii de stat \u015fi func\u0163ionarii publici, micii proprietari \u015fi fermieri. \u00cen fine, nu lipsit de importan\u0163\u0103 este \u015fi scopul politic final al PD \u201eapt s\u0103 conduc\u0103 Rom\u00e2nia \u00een direc\u0163ia cea bun\u0103, a modernit\u0103\u0163ii, eficien\u0163ei, deschiderii spre lume \u015fi integr\u0103rii organice \u00een lumea avansat\u0103 din toate punctele de vedere\u201d<\/i>.<\/p>\n

Orientarea tot mai liberal\u0103 a P.D. avea s\u0103 primeasc\u0103 deplina consacrare \u00een 2006, c\u00e2nd se realizeaz\u0103 fuziunea cu Partidul Liberal Democrat (PLD), \u00een fapt o arip\u0103 desprins\u0103 din trunchiul Partidului National Liberal sub conducerea lui Theodor Stolojan si a lui Valeriu Stoica, ambii fosti presedinti ai PNL. Noua formatiune, numit\u0103 Partidul Democrat Liberal (PDL) se situeaz\u0103 de la \u00eenceput \u00een zona de centru-dreapta a esichierului politic rom\u00e2nesc, membr\u0103 a Partidului Popular European\u00a0 si a Internationalei Centrist-Democrate.<\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u015fit, a treia forma\u0163iune, Partidul Social Democrat (n\u0103scut din fuziunea PSDR cu PDSR), este \u015fi singura care ofer\u0103 public un Program politic de mai bine de 150 de pagini, \u00eencerc\u00e2nd o abordare c\u00e2t mai cuprinz\u0103toare at\u00e2t a problemelor doctrinare, c\u00e2t \u015fi a celor de guvernare a realit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne\u015fti. Spre deosebire de democra\u0163i, PSD \u00ee\u015fi construie\u015fte \u00eentregul demers \u00een jurul rolului esen\u0163ial al \u201eStatului social\u201d \u015fi a func\u0163iilor sale reglatoare \u00een economie \u015fi societate. \u00cen concep\u0163ia sa, economia de pia\u0163\u0103 contemporan\u0103, \u201eeste o economie mixt\u0103 care are la baz\u0103 coexisten\u0163a propriet\u0103\u0163ii private cu cea public\u0103, problema central\u0103 fiind articula\u0163ia dintre mecanismele pie\u0163ei libere \u015fi sistemele de interven\u0163ie \u015fi redistribuire care s\u0103 asigure echilibrul societ\u0103\u0163ii \u015fi o real\u0103 protec\u0163ie pentru p\u0103turile defavorizate\u201d. <\/i><\/p>\n

Statul este cel care vegheaz\u0103 la realizarea unui echilibru social de ansamblu, astfel \u00eenc\u00e2t fiecare grup \u015fi categorie social\u0103 s\u0103 se autodetermine pe baza activit\u0103\u0163ii \u015fi a r\u0103spunderii sale specifice. Teza fundamental\u0103 este c\u0103 libert\u0103\u0163ile civice \u015fi politice trebuie s\u0103 aib\u0103 un corespondent \u00een spa\u0163iul social \u015fi economic.<\/i> Cu alte cuvinte, nu este suficient s\u0103 existe o democra\u0163ie politic\u0103, trebuie s\u0103 mai existe \u015fi o democra\u0163ie economic\u0103 \u015fi, pe cale de consecin\u0163\u0103, o democra\u0163ie social\u0103.<\/p>\n

\u00cen plan economic, PSD \u00eemprumut\u0103 de la cre\u015ftini-democra\u0163i \u015fi adapteaz\u0103 creativ conceptul \u201eeconomiei sociale de pia\u0163\u0103\u201d<\/i> privit ca o \u00eembinare func\u0163ional\u0103 \u00eentre libera ini\u0163iativ\u0103 \u015fi interven\u0163ia statului, \u00een care proprietatea privat\u0103 coexist\u0103 cu cea public\u0103. De altfel, statul care are largi obliga\u0163ii \u00een societate \u015fi economie, \u201etrebuie s\u0103 sprijine, printr-o protec\u0163ie nuan\u0163at\u0103, formarea \u015fi \u00eent\u0103rirea capitalului autohton\u201d<\/i>. La r\u00e2ndul s\u0103u, PSD urmeaz\u0103 calea aleas\u0103 de PD \u015fi, analiz\u00e2nd noua structur\u0103 social\u0103 \u00een formare, \u00ee\u015fi focalizeaz\u0103 ac\u0163iunea c\u0103tre aceea\u015fi clas\u0103 de mijloc \u201ea c\u0103rei consolidare reprezint\u0103 un obiectiv strategic\u201d. <\/i><\/p>\n

Nu vom analiza \u015fi alte principii sau linii de ac\u0163iune ale PSD, acestea reg\u0103sindu-se mai mult sau mai pu\u0163in la alte forma\u0163iunile social-democrate. De altfel, to\u0163i reiau pe r\u00e2nd principalele teme \u015fi idei ale doctrinei din care se revendic\u0103. \u015ei, totu\u015fi, exist\u0103 unele deosebiri importante. Cum ar fi, de pild\u0103, felul \u00een care este conceput rolul statului.<\/p>\n

Vechii social-democra\u0163i recunosc acestuia un rol relativ important \u00een prezent, dar apreciaz\u0103 c\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce reforma societ\u0103\u0163ii \u015fi economiei rom\u00e2ne\u015fti se va apropia de sf\u00e2r\u015fit, acest rol va diminua \u00een favoarea unor ini\u0163iative private.<\/p>\n

Noul PSD propune, practic, un nou model social, deoarece p\u00e2n\u0103 acum rom\u00e2nii nu au avut un stat social adev\u0103rat, ci doar un \u201cstat asistential minimal\u201d. Iat\u0103 de ce PSD concepe un stat puternic implicat \u00een via\u0163a social\u0103 \u015fi economic\u0103, proprietar al unor segmente-cheie din avu\u0163ia na\u0163ional\u0103 capabil s\u0103 ofere cet\u0103tenilor s\u0103i nu pomeni, ci politici sociale autentice. Pentru c\u0103 \u201dun stat nu poate contribui la dezvoltare dac\u0103 nu va reu\u015fi s\u0103 creasc\u0103 veniturile ca propor\u0163ie din PIB. Statul rom\u00e2n trebuie s\u0103 reu\u015feasc\u0103 s\u0103 creasc\u0103 veniturile ca pondere din PIB\u201d. Iat\u0103 de ce, pentru cresterea s\u0103n\u0103toas\u0103 a veniturilor la bugetul statului este nevoie de\u00a0 \u00eencurajarea muncii. Ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 Rom\u00e2nia are, \u00een r\u00e2ndul statelor UE, printre cele mai mici cheltuieli sociale ca pondere din PIB, ceea ce a condus la o cre\u015ftere a disparit\u0103\u0163ilor din societate, PSD consider\u0103 c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 cre\u015fterea veniturilor, trebuie g\u00e2ndit\u0103 \u015fi o restructurare a cheltuielilor, astfel \u00eenc\u00e2t bugetul s\u0103 contribuie la dezvoltarea uman\u0103, nu la polarizarea profiturilor.<\/p>\n

Analiz\u00e2nd politicile economice, liniile de demarca\u0163ie apar \u015fi mai limpede. Pentru vechii social-democra\u0163i, economia de pia\u0163\u0103 era unica solu\u0163ie a dezvolt\u0103rii, inegalit\u0103\u0163ile provocate de aceasta urm\u00e2nd a fi atenuate prin mijloace mai ales fiscale. PD a mers, \u00eenc\u0103 odat\u0103, mai departe accept\u00e2nd politici economice aproape liberale \u00een \u00eencercarea de a for\u0163a o dezvoltare c\u00e2t mai accelerate, ceea ce a dus partidul, \u00een cele din urm\u0103, cu totul \u00een tab\u0103ra dreptei. \u00cen fine, pe acest plan, PSD se singularizeaz\u0103 adopt\u00e2nd un model economic creat de cre\u015ftin-democra\u0163ii germani \u015fi care, e adev\u0103rat, a fost acceptat \u015fi de social-democra\u0163i \u00een cadrul a ceea ce s-a numit \u00een teoria politic\u0103 \u201eMarea Coali\u0163ie\u201d: Si anume Economia Social\u0103 de Pia\u0163\u0103.<\/p>\n

O alt\u0103 problem\u0103 major\u0103 pentru social-democra\u0163ii rom\u00e2ni este cea a\u00a0 capitalului na\u0163ional. Dac\u0103 asupra protej\u0103rii \u015fi dezvolt\u0103rii capitalului autohton PD nu a insistat prea mult, \u00een schimb PSD elaboreaz\u0103 nu doar o critic\u0103 o st\u0103rii \u00een care se g\u0103se\u015fte acesta, ci chiar \u015fi strategii de promovare a sa, surclas\u00e2nd la acest capitol, \u00een mod neasteptat, programul PNL.<\/p>\n

Dup\u0103 cum se vede, \u00a0social-democra\u0163ii de ast\u0103zi \u00eencearc\u0103 modernizarea principiilor clasice ale social-democra\u0163iei, \u00eenl\u0103turarea limitelor la care constr\u00e2nge doctrina politic\u0103 si adaptarea la necesit\u0103tile noii realit\u0103ti dictate de fenomenul globaliz\u0103rii. \u00cen aceste conditii, \u00a0faptul c\u0103 mi\u015fcarea social-democrat\u0103 face din clasa mijlocie o \u0163int\u0103 predilect\u0103 demonstreaz\u0103 hot\u0103r\u00e2rea cu care se d\u0103 – \u015fi se va da \u00een continuare – b\u0103t\u0103lia politic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, deoarece prin tradi\u0163ie, clasa mijlocie este, sau ar trebui s\u0103 fie, fief-ul politic al liberalismului.<\/p>\n

R\u0103m\u00e2ne o \u00eentrebare f\u0103r\u0103 r\u0103spuns, deocamdat\u0103,\u00a0 dac\u0103 aceast\u0103 capacitate de inovare \u015fi \u00eennoire a social-democra\u0163ilor rom\u00e2ni nu dep\u0103\u015fe\u015fte cumva grani\u0163ele ideologice pe care \u015fi le-au autodeclarat. \u015ei aceasta pentru c\u0103 ideea de baz\u0103 care circumscrie \u00eentregul e\u015fafodaj social-democrat cu privire la statul social este c\u0103 interven\u0163ionismul etatic \u00een via\u0163a economic\u0103, social\u0103 \u015fi cultural\u0103 este cel care limiteaz\u0103 \u015fi \u00eenl\u0103tur\u0103 exploatarea, asigur\u0103 repartizarea echitabil\u0103 a venitului na\u0163ional, garanteaz\u0103 un sistem general de protec\u0163ie a cet\u0103\u0163enilor, restr\u00e2nge \u015fomajul \u015fi instaureaz\u0103 mult dorita pace social\u0103<\/i>.<\/p>\n

Ciocnirea dintre aceast\u0103 perspectiv\u0103 social-democrat\u0103 \u015fi cea liberal\u0103 duce \u00een mod fatal la contradic\u0163ii greu de rezolvat. \u00cen plus, dinamica transform\u0103rilor interna\u0163ionale \u015fi derularea proceselor de integrare economic\u0103 \u015fi social\u0103 \u00een cadrul Uniunii Europene produc efecte majore \u015fi \u00een Rom\u00e2nia. Reac\u0163iile na\u0163ionale nu vor \u00eent\u00e2rzia s\u0103 se dezvolte, iar noua clas\u0103 de mijloc, precum \u015fi noile categorii sociale ivite ca rezultat al economiei de pia\u0163\u0103 \u015fi privatiz\u0103rii, \u00ee\u015fi vor cere cu voce tot mai tare drepturile \u015fi ap\u0103rarea intereselor proprii. Iar politicienii rom\u00e2ni, care \u00ee\u015fi pun at\u00e2tea speran\u0163e \u00een aceast\u0103 clas\u0103 de mijloc si pentru care sunt gata s\u0103 dea oric\u00e2te b\u0103t\u0103lii, vor trebui s\u0103 r\u0103spund\u0103 cu fapte acestor nevoi \u015fi provoc\u0103ri. \u00cen particular, social-democratii sunt \u00eendemnati s\u0103 nu uite c\u0103, \u00een spatele lor, \u00eenc\u0103 se g\u0103sesc clasele muncitoare, oameni concreti aflati deocamdat\u0103 departe de mijlocul societ\u0103tii.<\/p>\n

Ca o prim\u0103 consacrare a acestor realit\u0103ti, \u00eentr-un context electoral polarizat si foarte dur, a avut loc, \u00een 2012, constituirea Uniunii Social-Liberale, o aliant\u0103 politic\u0103, electoral\u0103, parlamentar\u0103 si guvernamental\u0103 \u00eentre Partidul Social Democrat si Partidul National Liberal la care, ulterior, au aderat si alte formnatiuni de mai mic\u0103 semnificatie. C\u00e2stigarea alegerilor locale si parlamentare din acelasi an cu o majoritate confortabil\u0103 a deschis larg calea aplic\u0103rii unui program politic la cap\u0103tul c\u0103ruia, cel putin teoretic, Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 aib\u0103 un stat consolidat, mult mai coerent si puternic dec\u00e2t cel de ast\u0103zi, si, cel putin la fel de important, o nou\u0103 si victorioas\u0103 clas\u0103 de mijloc, purt\u0103toare a celor mai moderne si \u00eenaintate valori ale lumii \u00een mijlocul c\u0103reia tr\u0103im.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/b><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/b><\/p>\n

\u00a0<\/b><\/p>\n

NOTE<\/b><\/p>\n

\u00a0<\/b><\/p>\n

 <\/p>\n

1. SOCIALISMUL UTOPIC.<\/b> Curent social-politic premarxist, care a precedat apari\u0163ia teoriei marxiste \u015fi socialiste, constituind unul din izvoarele acestora. Termenul vine de la \u201eUtopia\u201d lui Thomas Morus, secolul XVI, \u00een care este zugr\u0103vit\u0103 imaginea unei societ\u0103\u0163i ideale. \u00cen secolul XIX, principalii exponen\u0163i sunt Saint Simon, Ch. Fourier \u015fi R. Owen. Ei au avansat ideile desfiin\u0163\u0103rii propriet\u0103\u0163ii private, organizarea planificat\u0103 a produc\u0163iei, desfiin\u0163area opozi\u0163iei dintre sat \u015fi ora\u015f, munca fizic\u0103 \u015fi cea intelectual\u0103, obliga\u0163ia egal\u0103 a tuturor de a munci, reparti\u0163ia produsului social dup\u0103 munc\u0103, respectiv dup\u0103 nevoi, emanciparea femeii, dispari\u0163ia claselor, libera dezvoltare a individului.<\/p>\n

Principala limit\u0103 a socialismului utopic, din perspectiva socialist\u0103 consacrat\u0103, este interpretarea idealist\u0103 a fenomenelor sociale, \u00eencrederea nu \u00een for\u0163ele sociale reale, ci \u00een \u201cadev\u0103rul absolut\u201d \u015fi \u00een \u201cimperiul ra\u0163iunii \u015fi al drept\u0103\u0163ii eterne\u201d. Utopi\u015ftii erau convin\u015fi c\u0103 socialismul va fi realizat prin simpla propagare a acestor idei, prin for\u0163a exemplului unor experimente de acest tip, prin reforme generoase ale conduc\u0103torilor na\u0163iunilor.<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia, ideile socialismului utopic au fost r\u0103sp\u00e2ndite, la mijlocul secolul XIX, mai ales de c\u0103tre Theodor Diamant care a organizat, \u00eentre\u00a0\u00a0 1835-1836, Falansterul de la Sc\u0103ieni \u015fi a format o pleiad\u0103 de tineri. Unele dintre ideile socialismului utopic au fost sus\u0163inute \u015fi de pa\u015fopti\u015fti ca Cezar Bolliac \u015fi I. Heliade R\u0103dulescu, la 1848.<\/p>\n

2. SOCIETATEA CIVIL\u0102.<\/b> Termenul a p\u0103truns \u00een limbajul politic \u00een perioada form\u0103rii societ\u0103\u0163ii capitaliste. Hegel (1770-1831) f\u0103cea distinc\u0163ie \u00eentre dou\u0103 laturi ale oamenilor: definirea lor ca burghezi ce urm\u0103resc interese private \u00een cadrul \u201csociet\u0103\u0163ii civile\u201d \u015fi manifestarea lor ca cet\u0103\u0163eni care \u00ee\u015fi asum\u0103 finalit\u0103\u0163i sociale generate de stat, \u00een calitate de membri ai \u201esociet\u0103\u0163ii politice\u201d.<\/p>\n

Toqueville sublinia \u201ccapacitatea indivizilor de a se asocia\u201d \u00een plan privat \u015fi statal. Formarea societ\u0103\u0163ii civile este rezultatul unei mi\u015fc\u0103ri spontane \u015fi creatoare a cet\u0103\u0163enilor care instituie \u00een mod benevol diverse forme de asociere politic\u0103, economic\u0103, cultural\u0103. Organiza\u0163iile societ\u0103\u0163ii civile sunt, \u00eentr-un anume sens, autonome \u00een raport cu statul, reprezent\u00e2nd o multitudine de centre de putere, un sistem al puterilor nonstatale. Aceste forme de asociere realizate pe plan na\u0163ional sau local, av\u00e2nd obiective politice, profesionale, culturale, religioase, morale, sunt un cadru de manifestare a drepturilor indivizilor, minorit\u0103\u0163ilor, dar \u015fi o contrapondere \u00een raport cu for\u0163a statului sau diversele combina\u0163ii de interese ale institu\u0163iilor politice oficiale (societatea politic\u0103).<\/p>\n

Datorit\u0103 specificului s\u0103u, societatea civil\u0103 \u00eent\u0103re\u015fte legitimitatea democra\u0163iei, multiplic\u0103 mijloacele de expresie a intereselor, permite recrutarea \u015fi formarea de noi lideri.<\/p>\n

Dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial, conceptul a fost revigorat \u015fi a c\u0103p\u0103tat un rol central \u00een mi\u015fcarea de disiden\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de regimurile totalitare din Europa Central\u0103 \u015fi de Est care anulau societatea civil\u0103 \u00een numele realiz\u0103rii unui organism social unitar, omogen. Din punct de vedere totalitarist, separarea societ\u0103\u0163ii civile de societatea politic\u0103 era interpretat\u0103 ca deviere ce amenin\u0163a ordinea social\u0103.<\/p>\n

3. SOCIALIZAREA POLITIC\u0102. <\/b>Procesul de socializare, procesul de interiorizare \u00een psihologia unei persoane a ideilor \u015fi normelor politice.<\/p>\n

    \n
  • Socializarea politic\u0103 se realizeaz\u0103 \u00een cadrul interac\u0163iunii individ-societate, fiind un fenomen complex ce cuprinde:<\/li>\n
  • Procesul prin care o persoan\u0103 este integrat\u0103 \u00een via\u0163a politic\u0103 a unei societ\u0103\u0163i, dob\u00e2ndind convingeri, atitudini, comportamente specifice \u015fi fiind preg\u0103tit\u0103 pentru anumite roluri.<\/li>\n
  • Transmiterea de valori, norme, convingeri \u015fi comportamente politice de la o genera\u0163ie la alta.<\/li>\n
  • Achizi\u0163ia de cuno\u015ftin\u0163e politice \u015fi formarea de competen\u0163e politice.<\/li>\n<\/ul>\n

    Modul particular\u00a0 de reac\u0163ie a individului la mesajele sociale care poate fi de acceptare sau de refuz \u00een func\u0163ie de statutul s\u0103u social \u015fi al\u0163i factori.<\/p>\n

    Experien\u0163a politic\u0103 personal\u0103, imita\u0163ia social\u0103, educa\u0163ia politic\u0103, participarea la luarea deciziilor, includerea \u00een rela\u0163ii de autoritate sunt diverse c\u0103i\u00a0 de realizare a socializ\u0103rii politice.<\/p>\n

    Printre primele sale manifest\u0103ri sunt loialitatea fa\u0163\u0103 de na\u0163iunea proprie \u015fi recunoa\u015fterea autorit\u0103\u0163ii statului. Pierre Bourdieu observa c\u0103 socializarea politic\u0103 este un substitut eficace al constr\u00e2ngerii fizice.<\/p>\n

    4. REFORMISMUL<\/b> este o no\u0163iune cu valorare de categorie politic\u0103, care desemneaz\u0103 o direc\u0163ie urm\u0103rit\u0103 de social democra\u0163ie, av\u00e2nd acela\u015fi scop \u00een privin\u0163a politicii sociale practicate ca \u015fi revizionismul. Reformismul<\/i> a fost denumirea dat\u0103 ideologiei unui grup din social democra\u0163ia italian\u0103 care, \u00een perioada 1890-1914, a activat \u00een favoarea unei \u201epolitici reformiste practice\u201d exprimate prin reforme par\u0163iale. Principalul purt\u0103tor de cuv\u00e2nt al acestui grup a fost Filippo Turati. Termenul reformism <\/i>a fost aplicat \u015fi de alte partide social democrate ca denumire pentru o politic\u0103 socialist\u0103 de reforme, unele dintre aceste partide accept\u00e2nd mijloace pa\u015fnice \u015fi democratice \u00een atingerea scopurilor lor.<\/p>\n

    5. REVIZIONISMUL<\/b>, \u00eenrudit cu reformismul, este o mi\u015fcare politic\u0103 n\u0103scut\u0103 \u00een Germania. Principalul s\u0103u ideolog este Eduard Bernstein (1850-1932), economist \u015fi politician german. El a intrat \u00een Partidul Social Democrat \u00een 1872, \u015fi a participat la formularea Programului de la Gotha, \u00een 1875. \u00cen 1902, este ales deputat \u00een Parlamentul german \u015fi \u00ee\u015fi continu\u0103 aceast\u0103 activitate cu mici \u00eentreprinderi p\u00e2n\u0103 \u00een 1928. A activat mult pentru a-i determina pe social democra\u0163ii germani s\u0103 colaboreze partidele burgheze.<\/p>\n

    Eduard Bernstein a fost purt\u0103torul de cuv\u00e2nt \u015fi conduc\u0103torul teoretic al aripii liberale a social democra\u0163ilor germani, a\u015fa numi\u0163ii revizioni\u015fti. \u00cen lucr\u0103rile sale, el \u00eendreapt\u0103 o critic\u0103 multilateral\u0103 contra lui Karl Marx, contest\u00e2nd credin\u0163a \u00een pr\u0103bu\u015firea imediat\u0103 a societ\u0103\u0163ii burgheze. Eduard Bernstein a desfiin\u0163at concep\u0163ia materialist\u0103 marxist\u0103 a istoriei, precum \u015fi teoria valorii a lui Marx.<\/p>\n

    Revizioni\u015ftii germani cereau o politic\u0103 practic\u0103 de reforme sociale \u00een locul propagandei revolu\u0163ionare \u015fi solicitau transformarea partidului social democrat nu \u00eentr-un partid de clas\u0103 (cum cereau marxi\u015ftii), ci \u00eentr-un \u201epartid al poporului\u201d.<\/p>\n

    Aceste idei au c\u0103p\u0103tat r\u0103sp\u00e2ndire printre celelalte partide social democrate, care s-au adaptat cerin\u0163elor practice revizioniste. De exemplu, social democra\u0163ia suedez\u0103 a urm\u0103rit \u00eentotdeauna aplicarea \u00een politica practic\u0103 a principiilor fundamentale revizioniste.<\/p>\n

    6. ARISTOTEL<\/b>, filosof grec (384-322 \u00ee.e.n.), n\u0103scut la Stagira \u00eentr-o familie de medici. Se stabile\u015fte la Atena, unde este elevul lui Platon. \u00centemeiaz\u0103 apoi, propria sa \u015fcoal\u0103, Liceul. Las\u0103 o oper\u0103 imens\u0103, filosofic\u0103, logic\u0103, etic\u0103, politic\u0103 care a influen\u0163at \u00eentreaga filozofie.<\/p>\n

    \u00cen lucrarea sa \u201ePolitica\u201d, Aristotel analizeaz\u0103 natura uman\u0103 \u015fi progresul uman, dar mai ales felul \u00een care statul se acord\u0103 cu natura uman\u0103. El distinge trei elemente fundamentale \u00een guvernare: deliberativul, executivul \u015fi judiciarul, definind cet\u0103\u0163enia ca pe o participare activ\u0103 cel pu\u0163in la func\u0163iile deliberativ\u0103 \u015fi judiciar\u0103. Cele trei componente statale corecte, \u00een viziunea lui Aristotel, sunt monarhia, aristocra\u0163ia \u015fi \u201epolitica\u201d, iar cele trei derivate corespunz\u0103toare sunt tirania, oligarhia \u015fi democra\u0163ia. Stabilitatea politic\u0103 este pentru Aristotel unul dintre cele mai mari bunuri. Cauza principal\u0103 a instabilit\u0103\u0163ii or\u00e2nduirilor politice \u015fi a revolu\u0163iilor ar fi nemul\u0163umirea fa\u0163\u0103 de inegalitatea observat\u0103. Calea de a asigura stabilitatea este s\u0103 se previn\u0103 o asemenea nemul\u0163umire, d\u00e2nd la c\u00e2t mai mul\u0163i oameni o parte din voturi, func\u0163ii \u015fi c\u00e2\u015ftiguri. Dat fiind faptul c\u0103 scopul statului este asigurarea vie\u0163ii bune \u015fi c\u0103 aceasta este via\u0163a virtuoas\u0103, statul ideal este acela care faciliteaz\u0103 cel mai bine exerci\u0163iile virtu\u0163ii la cet\u0103\u0163enii s\u0103i.<\/p>\n

    7. \u201eZOON POLITIKON\u201d<\/b> \u2013 \u201eOmul este un animal politic\u201d<\/i>. Potrivit lui Aristotel, cetatea este rezultatul unui proces de evolu\u0163ie natural\u0103. La baza comunit\u0103\u0163ilor umane nu se afl\u0103 un contract de asociere: ele sunt mai degrab\u0103 o \u00eemplinire dec\u00e2t un \u00eenceput absolut. \u00cen concep\u0163ia aristotelic\u0103, numai comunitatea permite realizarea perfec\u0163iunii umane \u015fi aduce omului deplina satisfac\u0163ie.<\/p>\n

    A spune despre om c\u0103 este un animal politic \u00eenseamn\u0103 a considera c\u0103 el nu se poate realiza complet dec\u00e2t \u00een cadrul unei comunit\u0103\u0163i: aici \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte binele propriu \u015fi scopul s\u0103u. Singur\u0103tatea nu este suportabil\u0103 dec\u00e2t pentru un zeu sau o fiin\u0163\u0103 degradat\u0103. Omul nu este, deci o fiin\u0163\u0103 pentru care via\u0163a social\u0103 s\u0103 fie improprie, dimpotriv\u0103, comunitatea este cea care-i r\u0103spunde necesit\u0103\u0163ii primare de a se integra \u015fi afirma.<\/p>\n

    8. JEAN PAUL SARTRE<\/b> (1905-1980). Filosof \u015fi scriitor francez, reprezentant al existen\u0163ialismului ateu. Angrenat \u00een mi\u015fcarea de rezisten\u0163\u0103 antifascist\u0103, dup\u0103 1950 sufer\u0103 influen\u0163a tot mai puternic\u0103 a marxismului, pe care mai apoi, \u00eel interpreteaz\u0103 \u015fi chiar contest\u0103. \u00cen concep\u0163ia lui Sartre, omul este \u201econdamnat s\u0103 fie liber\u201d, iar libertatea este ruptura posibil\u0103 fa\u0163\u0103 de condi\u0163iile \u00een care ne g\u0103sim. El se situeaz\u0103 constant de partea celor oprima\u0163i, \u00een perspectiva unui socialism deschis spre libertate. \u00cen lucrarea \u201eCritica ra\u0163iunii dialectice\u201d (1960), existen\u0163ialismul este prezentat ca o ideologie a subiectului \u00een s\u00e2nul unui \u201emarxism deschis\u201d, denumit \u00een epoc\u0103 \u201eorizontul de nedep\u0103\u015fit\u201d al filosofiei secolului XX, pentru c\u0103 el ofer\u0103 instrumentele pentru a \u00een\u0163elege insuficien\u0163ele economice \u015fi opresiunile. Sartre \u00eentoarce deci, marxismul \u201eoficial\u201d \u00eempotriva lui \u00eensu\u015fi. Lu\u0103rile sale de pozi\u0163ii \u2013 considerate aventuroase – \u00een favoarea mi\u015fc\u0103rilor de st\u00e2nga, i-au adus critici at\u00e2t din partea \u201eliberalilor\u201d, c\u00e2t \u015fi a \u201estalini\u015ftilor\u201d. \u00cen cadrul acestora, el sus\u0163ine cu fermitate proiectul s\u0103u ini\u0163ial de \u201ea lupta pentru a deveni liber\u201d \u00eempreun\u0103 \u015fi nu individual. De partea militan\u0163ilor \u00een 1968, el particip\u0103 la fondarea ziarului \u201eLiberation\u201d \u00een 1973.<\/p>\n

    Pentru Sartre, filosofia nu este doar o reflec\u0163ie asupra politicului, ci, indisociabil, libertatea de reflec\u0163ie, ac\u0163iune corect\u0103 \u015fi intelectual\u0103.<\/p>\n

    9. KARL MARX<\/b> (1818-1883). Unitatea g\u00e2ndirii lui Marx se poate \u00een\u0163elege pornind de la trei surse: tradi\u0163ia politic\u0103 a socialismului francez, economia englez\u0103 (lucr\u0103rile lui Adam Smith \u015fi David Ricardo) \u015fi din filosofia german\u0103 (Feuerbach \u015fi Hegel).<\/p>\n

    Membru \u00een Liga comuni\u015ftilor, fondat\u0103 \u00een 1847, Marx este \u00eens\u0103rcinat s\u0103 redacteze, \u00eempreun\u0103 cu Friedrich Engels, \u201eManifestul partidului comunist<\/i>\u201d (1848). Aceast\u0103 lucrare militant\u0103 sus\u0163ine necesitatea istoric\u0103 a unei revolu\u0163ii socialiste, pornind de la o analiz\u0103 a societ\u0103\u0163ii fondat\u0103 pe ideea luptei de clas\u0103. Aceasta ar fi reprezentat dintotdeauna motorul istoriei. Antagonismul care opune burghezia \u015fi proletariatul este forma modern\u0103 a luptei de clas\u0103. El va lua sf\u00e2r\u015fit prin victoria proletariatului, abolirea propriet\u0103\u0163ii private \u015fi a exploat\u0103rii muncii \u015fi instaurarea unei societ\u0103\u0163i neantagonice: comunismul. Celelalte opere politice ale lui Marx au fost consacrate \u00een esen\u0163\u0103 analizei condi\u0163iilor politice ale revolu\u0163iei. El a avansat ideea unei dictaturi proletariatului, stare tranzitorie necesar\u0103 pentru a asigura victoria revolu\u0163ionar\u0103. \u00cen lucrarea sa \u201eCapitalul\u201d, Marx \u00ee\u015fi fondeaz\u0103 proiectul politic \u015fi revolu\u0163ionar pe o analiz\u0103 \u201e\u015ftiin\u0163ific\u0103\u201d a structurii economice a societ\u0103\u0163ii. Lucrarea eviden\u0163iaz\u0103 exploatarea muncii salariale, care \u00eenseamn\u0103 presiunea de a crea \u201eplusvaloare\u201d.<\/p>\n

    Piatra unghiular\u0103 a filosofiei lui Marx este reprezentat\u0103 de materialismul istoric. Potrivit lui Marx, omul se distinge de animale prin faptul de a fi o fiin\u0163\u0103 istoric\u0103. Diferitele forme ale activit\u0103\u0163ii sale concrete\u00a0\u00a0 de-a lungul istoriei determin\u0103 fiin\u0163a sa \u015fi g\u00e2ndirea fiin\u0163ei sale.<\/p>\n

    \u00cencep\u00e2nd cu 1848, Marx trece de la critica filosofic\u0103 a alien\u0103rii, la analiza economic\u0103 a exploat\u0103rii. Capitalismul este o etap\u0103 din devenirea umanit\u0103\u0163ii, \u00eentemeiat\u0103 pe \u201efor\u0163ele de produc\u0163ie\u201d. Ele definesc capacitatea material\u0103 a societ\u0103\u0163ii de a produce bog\u0103\u0163ii. Aceast\u0103 produc\u0163ie este asigurat\u0103 prin diviziunea claselor sociale, iar \u201erela\u0163iile de produc\u0163ie\u201d \u00eenseamn\u0103 pentru orice individ un ansamblu de constr\u00e2ngeri care-i condi\u0163ioneaz\u0103 existen\u0163a.<\/p>\n

    Din aceast\u0103 perspectiv\u0103 epocile istorice \u015fi cele de criz\u0103 trebuie \u00een\u0163elese ca o evolu\u0163ie a for\u0163elor de produc\u0163ie.<\/p>\n

    10. FRIEDRICH ENGELS <\/b>(1820-1859). Prieten \u015fi colaborator al lui Marx, \u00eempreun\u0103 cu care scrie numeroase lucr\u0103ri, \u00een special Manifestul Partidului Comunist. Ca autor unic, Engels a avut o contribu\u0163ie personal\u0103 la marxismul originar, confrunt\u00e2nd g\u00e2ndirea marxist\u0103 cu \u015ftiin\u0163ele sociale \u015fi istorice ale timpului s\u0103u \u015fi, de asemenea, cu \u015ftiin\u0163ele naturale. Dorind s\u0103 demonstreze c\u0103 \u201ematerialismul dialectic\u201d al lui Marx era filosofia cea mai conform\u0103 spiritului \u015ftiin\u0163ific \u015fi cea mai apt\u0103 s\u0103 sintetizeze totalitatea cunoa\u015fterii din epoc\u0103, el furnizeaz\u0103 ideologiei staliniste a anilor 1930 pretextul pentru erijarea marxismului \u00een cunoa\u015ftere absolut\u0103.<\/p>\n

    11. FERDINAND LASSALLE<\/b> (1825-1864). Socialist, mic burghez, german. A avut un rol important \u00een crearea primului partid politic muncitoresc din Germania \u201eUniunea general\u0103 a muncitorilor germani\u201d (1863-1875).<\/p>\n

    Concep\u0163ia lui Lassalle despre stat este de origine hegelian\u0103. Statul apare ca \u00eentruchipare a spiritului universal, a c\u0103rei menire este c\u0103l\u0103uzirea genului uman spre libertate. Ideea statului ca organ situat deasupra \u201eclaselor\u201d, care decurgea din aceast\u0103 concep\u0163ie, a fundamentat tactica politic\u0103 reformist\u0103 a lui Lassalle.<\/p>\n

    12. WILLY BRANDT<\/b> (1913-1992), om politic german. Din 1964, pre\u015fedinte al Partidului Social Democrat din RFG. Din 1969, Cancelar al RFG. \u00cen 1971, ob\u0163ine premiul Nobel pentru Pace, av\u00e2nd \u00een vedere politica sa de deschidere c\u0103tre Est.<\/p>\n

    La finele lunii ianuarie 1967, convine la Bucure\u015fti, cu ministrul rom\u00e2n de externe Corneliu M\u0103nescu, stabilirea rela\u0163iilor diplomatice Rom\u00e2nia-RFG, la rang de ambasadori. Adept al sprijinirii RDG \u015fi militant al reunific\u0103rii \u00een viitor a Germaniei. \u00centre anii 1967-1992, pre\u015fedinte al Interna\u0163ionalei Socialiste. \u00cen perioada 1979-1983, membru al Parlamentului European. A fost o figur\u0103 marcant\u0103 \u015fi un teoretician de frunte al socialismului european postbelic.<\/p>\n

    13. BRUNO KREISKY<\/b> (1911-1990). Lider al tinerilor sociali\u015fti austrieci \u00een anii 1930, apoi, refugiat \u00een Suedia, devine lider al social-democra\u0163ilor austrieci din exil. \u00cen 1959 \u2013 ministru de externe al Austriei. \u00cen 1970, devine cancelar al guvernului social democrat minoritar, pentru ca \u00een 1971 s\u0103 ob\u0163in\u0103 al doilea mandat de aceast\u0103 dat\u0103 majoritar. 1975 marcheaz\u0103 anul ob\u0163inerii celui de al treilea guvern Kreisky. \u00cen 1976, la al treilea Congres al Interna\u0163ionalei Socialiste devine vicepre\u015fedintele acesteia. Se va retrage din aceast\u0103 func\u0163ie \u00een 1989. Lider al moderniz\u0103rilor la care a fost supus socialismul european occidental.<\/p>\n

    14. ULF HIMMELSTRAND<\/b>, sociolog suedez. \u00censumeaz\u0103 50 de ani de sociologie, de la stadiul de student eminent p\u00e2n\u0103 la cel de profesor de reputa\u0163ie interna\u0163ional\u0103. A acoperit studii de sociologie \u015fi psihologie \u00een domeniul aspectelor emo\u0163ionale \u015fi cognitive ale opiniilor \u015fi atitudinilor sociale. Teza sa de doctorat se intituleaz\u0103 \u201ePresiuni sociale, atitudini \u015fi procese democratice\u201d, 1960. Realizeaz\u0103 cercet\u0103ri de sociologie politic\u0103, sociologie a comunic\u0103rii, dezvolt\u0103rii, economie social\u0103. Este profesor de sociologie la Universitatea din Uppsala (1969-1989), apoi \u00een Nigeria, la Standford \u2013 California (SUA) \u015fi din nou la Nairobi (1987-1993).<\/p>\n

    15. OLOF PALME<\/b> (1927-1986). Pre\u015fedinte al Partidului Social Democrat Suedez \u015fi premier al Suediei \u00eentre 1969-1976, 1982-1989. A fost asasinat \u00een condi\u0163ii neelucidate. B\u0103nuielile au c\u0103zut asupra simpatizan\u0163ilor extremei drepte din poli\u0163ia \u015fi serviciile secrete suedeze, sau asupra unor mari concerne de armament, c\u0103rora politica pacifist\u0103 a lui Palme le-ar fi deranjat afacerile. Suspiciunile cele mai mari s-au \u00eendreptat c\u0103tre serviciile secrete sud-africane. Adversar \u00eenfocat al apartheidului, Olof Palme a sus\u0163inut deschis Congresul Na\u0163ional African \u015fi a \u00eencercat s\u0103 ob\u0163in\u0103 un embargo asupra v\u00e2nz\u0103rilor de arme \u00een Africa de Sud. Teoretician de frunte al \u00eennoirii socialismului european, a configurat, al\u0103turi de W. Brandt \u015fi B. Kreisky, \u201etroika\u201d ideatic\u0103 a Interna\u0163ionalei Socialiste postbelice.<\/p>\n

    16. ECONOMIA CENTRALIZAT\u0102.<\/b> Sistemul economic \u00een care statul are func\u0163ia de proprietar, administrator al activelor, reglator al mecanismelor pie\u0163ei, prin urmare a cererii \u015fi ofertei, dar \u015fi de legislator economic \u015fi strateg al construc\u0163iei institu\u0163ionale economice.

    <\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Pare a fi un loc comun c\u0103 doctrina social-democra\u0163iei moderne \u00ee\u015fi are r\u0103d\u0103cinile \u00een viziunile sociali\u015ftilor utopici. Paradoxal, sau poate nu, ideea justi\u0163iei sociale este mult mai veche, ea fiind la Aristotel, de pild\u0103, o corec\u0163ie datorat\u0103 restabilirii echilibrului \u00een cadrul schimburilor rezultate din raporturile de proprietate. Pentru antici, legea reprezenta ra\u0163iunea uman\u0103 lipsit\u0103 de patimile oarbe, iar Statul era cel mai mare dar f\u0103cut oamenilor de c\u0103tre zei. Omul, ca \u201ezoon politikon\u201d era astfel \u201eblestemat\u201d s\u0103 intre \u00een raporturi sociale de convie\u0163uire, sau, cum va spune J. P. Sartre, \u201eblestemat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een libertate\u201d. Aceast\u0103 \u201eanatem\u0103\u201d va \u00eenso\u0163i \u015fi social-democra\u0163ia de la \u00eenceputurile ei \u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Comuni\u015ftii au […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[96],"tags":[],"class_list":["post-1550","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-essential-docs"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1550"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1550"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1550\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4670,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1550\/revisions\/4670"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1550"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1550"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1550"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}