\u00a0![\"Goana](\"http:\/\/www.cass-ro.org\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/aur-depozit.jpg\")
<\/i>Ast\u0103zi, la \u00eenceput de nou secol \u0219i mileniu, \u00een plin\u0103 criz\u0103 economic\u0103 \u0219i financiar\u0103 \u2013 considerat\u0103 de mul\u021bi drept al patrulea r\u0103zboi mondial (dup\u0103 cele dou\u0103 clasice \u0219i a\u0219a-numitul \u201dr\u0103zboi rece\u201d) \u2013 se pare c\u0103 asist\u0103m la o nou\u0103 febr\u0103 a aurului, declan\u0219at\u0103 \u00een principal de puteri precum China, Rusia \u0219i \u021b\u0103rile Golfului.<\/p>\n
S\u0103 \u00eencepem cu Beijingul, a c\u0103rui pozi\u0163ie oficial\u0103 a devenit un fel de hit mondial: “Nu avem suficient aur”. Drept consecin\u021b\u0103, China a declan\u0219at un shopping frenetic, achizi\u021bion\u00e2nd masiv aur pe pie\u021bele interna\u021bionale \u00a0\u2013 ac\u021biune care, \u00een special \u00een Hong Kong, este un show unic \u0219i pe care oricine \u00eel poate urm\u0103ri direct, \u00een timp real, pe monitoarele Bursei. Trebuie spus c\u0103 marea republic\u0103 chinez\u0103, \u00eenainte de a fi o mare importatoare de aur, era deja, ca produc\u0103toare, frunta\u0219\u0103 \u00eentre na\u021biunile lumii. Rezervele sale de aur reprezint\u0103 ast\u0103zi aproximativ 70% din rezervele de\u0163inute de SUA \u015fi Germania. Rusia vine la r\u00e2ndul s\u0103u puternic din urm\u0103 \u0219i, dup\u0103 ce a dep\u0103\u0219it \u0219ocul ini\u021bial al amortiz\u0103rii recesiunii prin vinderea unor mari cantit\u0103\u021bi de aur, odat\u0103 cu revenirea pre\u021burilor la gaze \u0219i petrol a cump\u0103rat \u0219i ea masiv aur de pe pie\u021bele mondiale, ajung\u00e2nd acum la o acoperire \u00een aur a rezervelor sale monetare de peste 10%. Dincolo \u00eens\u0103 de cifrele absolute, pentru China lucrurile nu stau foarte bine, \u00a0acoperirea \u00een aur pentru rezervele sale enorme, de 3,2 mii de miliarde dolari SUA, fiind de doar 2%. \u0218i aceasta \u00een contextul \u00een care Beijingul este \u00een urm\u0103 cu, aten\u0163ie, \u00eenregistrarea la New York Federal Reserve a restituirilor la furnizori, a\u0219a numitele shenanigans current<\/i>. Interesant este c\u0103 \u00a0aceea\u0219i New York Federal Reserve, \u00eentrebat\u0103 de Deutsche Bundesbank c\u00e2nd ar putea retroceda aurul german aflat \u00een p\u0103strarea sa, a r\u0103spuns ar avea nevoie de cel pu\u021bin \u0219apte ani\u2026<\/p>\n
\u00cent\u00e2mpl\u0103tor sau nu, potrivit cotidianului Asia Times<\/i>, jurnalistul german de investiga\u021bie financiar\u0103 Lars Schall s-a aflat pe urma acestei pove\u0219ti \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput \u015fi, practic, a reu\u0219it, aproape de unul singur, s\u0103 fac\u0103 conexiunea crucial\u0103 dintre aur, banii de h\u00e2rtie, resursele energetice \u015fi abisul cu care se confrunt\u0103 ast\u0103zi petrodolarii. El spune c\u0103 ori de c\u00e2te ori Beijingul declar\u0103 c\u0103 are nevoie de mai mult aur, acest lucru este de fapt o acoperire “\u00eempotriva riscurilor presupuse de rezervele \u00een moned\u0103 str\u0103in\u0103” \u2013 a se citi fluctua\u0163ia dolarului american \u2013 \u0219i, mai ales, pentru promovarea “globaliz\u0103rii yuanului”. O formul\u0103 delicat\u0103 pentru a numi astfel competi\u021bia yuanului cu euro \u0219i dolarul American pe pia\u021ba interna\u021bional\u0103. \u015ei aici este de fapt esen\u021ba problemei, niciodat\u0103 recunoscut\u0103 cu voce tare. Pentru c\u0103 ceea ce vrea, de fapt, Beijingul este s\u0103 se emancipeze de sub tutela dolarului american. \u0218i, pentru ca aceasta s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, este nevoie de mari, foarte mari rezerve de aur. Iat\u0103, a\u0219adar, de ce este Beijing liderul mondial al produc\u021biei dar \u0219i achizi\u021biei de aur \u015fi de ce \u00eencearc\u0103 s\u0103 conving\u0103 \u0219i al\u021bi protagoni\u0219ti ai economiei globale s\u0103 urmeze aceea\u0219i cale.<\/p>\n
Nici m\u0103car \u00een privin\u021ba aceasta nu este nimic nou sub soare. \u00cenc\u0103 de la \u00eenceputul anilor 2000, la Beijing, \u00een mediile universitare ca \u0219i \u00een cele economico-financiare, se vorbea deschis \u0219i insistent despre nevoia de a aplica \u00een Asia modelul european al monedei unice, una asiatic\u0103, desigur. \u0218i sus\u021bin\u0103torii acestei idei aveau numeroase argumente, dincolo de cele bazate pe cre\u0219terea exponen\u021bial\u0103 a pie\u021bei chineze, \u00een special, \u0219i a celei asiatice, \u00een general. Interesante erau, de pild\u0103, argumentele geopolitice, e drept, rostite doar cu jum\u0103tate de gur\u0103. Astfel, un \u201ddolar Asiatic\u201d, s\u0103 zicem \u201dnoul yuan\u201d, ar avea ca arie de circula\u021bie, \u00eenc\u0103 din prima zi a vie\u021bii sale, a\u0219a-numitul Mainland, sau Republica Popular\u0103 Chinez\u0103, Taiwanul, Macao, Hong Kong \u0219i Singapore, urmate, probabil foarte repede, de Malayezia \u0219i, poate, chiar Indonezia. Ce zice\u021bi, pute\u021bi m\u0103car s\u0103 v\u0103 \u00eenchipui\u021bi ce magnitudine ar avea cutremurarea economiei globale?! Ridicarea unei asemenea puteri nu merit\u0103, oare, tot aurul din Lume?<\/p>\n
\u00cen Africa, aceea\u0219i veche poveste: troc cu bani, aur, s\u00e2nge \u0219i uraniu<\/b><\/p>\n
Dincolo de m\u0103rile Chinei, sc\u0103ld\u00e2ndu-se \u00een apele calde ale Golfului Persic, Qatarul execut\u0103 \u0219i el \u00een ultimul timp o mi\u0219care de transla\u021bie, e adev\u0103rat de tip OMNA (Orientul Mijlociu-Nordul Africii). Doha finan\u0163eaz\u0103 din plin, aparent de-a valma, fundamentali\u0219ti wahhabi\u021bi \u015fi salafi\u0219ti – \u015fi chiar extremi\u0219ti salafi\u0219ti-jihadi\u0219ti \u2013, dar \u0219i alia\u021bi de conjunctur\u0103 ai NATO cum ar fi rebelii din Libia care \u00a0\u00a0\u00a0l-au r\u0103sturnat pe Ghaddafi, bandele Armatei de eliberare din Siria care lupt\u0103 \u00eempotriva regimului Al Assad, sau ga\u015fca pan-Islamic\u0103 care a preluat Nordul statului Mali.\u00a0 Poate, \u00eens\u0103, c\u0103 noi ne scandaliz\u0103m inutil, c\u0103ci nu este deloc imposibil ca Departamentul de Stat al SUA – \u015fi poate chiar Pentagonul \u2013 s\u0103 fi stabilit o \u00een\u021belegere reciproc avantajoas\u0103 pentru ca, pe banii din Golf, s\u0103 se coaguleze o nou\u0103 \u0219i ceva mai frecventabil\u0103 coali\u021bie de opozi\u021bie \u00een Siria. \u0218i poate c\u0103 r\u0103m\u00e2n puternice \u0219i neb\u0103nuite mai vechile leg\u0103turi dintre Emirii francofili din Qatar \u015fi noii mazarini de la Quai d’Orsay din Paris \u2013 complicit\u0103\u021bi aflate oricum \u00eentr-o cea\u021b\u0103 dens\u0103 \u00eenc\u0103 de pe timpul fostului pre\u0219edinte Sarkozy. Nu trebuie s\u0103 fii cine \u0219tie ce geniu pentru a \u00een\u021belege cum stau lucrurile. \u00cen ultimul timp, fiecare observator international, c\u00e2t de c\u00e2t avizat, a urm\u0103rit scurgerile de informa\u0163ii ale fo\u0219tilor operativi francezi (\u0219ti\u021bi bine care anume: colegii celor care au fost b\u0103tu\u021bi de ciobanii bulgari, undeva l\u00e2ng\u0103 Plevna), dezv\u0103luiri publicate de s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul satiric Le Canard Enchaine<\/i> (un fel de Academia Ca\u021bavencu, a lor), care pur \u0219i simplu au detaliat a\u0219a-numitul modus operandi al Quatarului. Nu e cine-\u0219tie ce. Politica extern\u0103 a Qatarului se rezum\u0103 la lozinca \u201dFra\u021bii Musulmani aici, acolo \u0219i peste tot. Oriunde, dar nu \u0219i \u00een Quatar\u201d. \u00cen acela\u015fi timp, observ\u0103 cu satisfac\u021bie elitele franceze, \u00a0Doha este un practician pasionat al neoliberalismului pur \u0219i dur, un investitor important \u00een economia francez\u0103. Aproape c\u0103 ar merita pa\u0219aportul Republicii.<\/p>\n
Astfel se face c\u0103 interesele lor pot fuziona pentru realizarea unor obiective altminteri destul de diferite – cu succes, \u00een Libia, dup\u0103 cum s-a v\u0103zut, \u015fi \u00eenc\u0103 f\u0103r\u0103 succes \u00een Siria. Fiecare cu scopul lui, dar ac\u021bion\u00e2nd \u00eempreun\u0103. \u0218i, totu\u015fi, Mali este altceva, e clar\u0103 ne\u00een\u021belegerea. Aici, interesele conduc\u0103torilor de la Doha \u015fi Paris sunt divergente (ca s\u0103 nu mai vorbim de cele \u00eentre Doha \u015fi Washington; cel pu\u0163in dac\u0103 nu suspect\u0103m \u00een mod paranoic c\u0103 Mali a fost pretextul perfect pentru o unitate de AFRICOM re\u00eennoit\u0103).\u00a0 Este cam ceea ce face \u00een aceste zile presa alegerian\u0103 care spumeg\u0103 (\u00een francez\u0103, bine\u00een\u021beles) \u00eempotriva agendei Quatarului \u00een nordul Africii pentru c\u0103 ar furniza pretexte \u201dla cheie\u201d puterilor str\u0103ine. Astfel \u00eenc\u00e2t nu mai e nici o surpriz\u0103 c\u0103, cu numai c\u00e2teva zile \u00een urm\u0103, \u0219eful Comandamentului African al Armatei Americane, generalul Carter Ham a vizitat Niamey, capitala Nigerului pentru a face aranjamentele necesare amplas\u0103rii, \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103, a unei baze de drone. A trecut timpul avioanelor-spion, e vremea ca Predator s\u0103-\u0219i \u00eentind\u0103 umbra peste tot \u00een Sahelul saharian.<\/p>\n
Nigerul e o frumoas\u0103 recompens\u0103, trebuie recunoscut. Nordul \u021b\u0103rii este zona unde se g\u0103sesc toate acele mine de uraniu care aprovizioneaz\u0103 din greu industria nuclear\u0103 francez\u0103. \u015ei este foarte aproape de z\u0103c\u0103mintele de aur din Mali. Treaba cu aurul, pe cuv\u00e2nt c\u0103 devine o obsesie. Imagina\u0163i-v\u0103 acum c\u0103 toate minele acestea de aur, aflate \u00eentr-o zon\u0103 at\u00e2t de “instabil\u0103” ar putea, Doamne fere\u0219te, s\u0103 cad\u0103 \u00een m\u00e2inile hr\u0103p\u0103re\u021be ale… companiilor chineze. Nu ar fi acesta momentul \u00een care China ar putea avea destul aur \u00een seifurile sale pentru a scoate dolarul american din Asia?\u00a0 Iat\u0103 de ce, conchid observatorii de la Asia Times<\/i>, poate c\u0103 Legiunea francez\u0103 face ea munca cea mai grea pe teren, \u00een Mali, dar va fi AFRICOM cea care, la sf\u00e2r\u0219itul zilei, va culege profiturile peste tot \u00een Africa de Nord. Adev\u0103rul e c\u0103 sunt r\u0103ut\u0103cio\u0219i, unii se aleg cu uraniu, al\u021bii r\u0103m\u00e2n cu banii \u00een buzunar, aurul merge unde trebuie, ce-i a\u0219a de r\u0103u \u00een asta?<\/p>\n
Mai mult dec\u00e2t psihopolitic\u0103<\/b><\/p>\n
A\u0219adar, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 trebuie s\u0103 revenim tot la Asia, poate v\u0103 mai aminti\u021bi, tema geopolitic\u0103 num\u0103rul 1 a noului mandat Obama. Un lucru bun, necesar, chiar obligatoriu pentru America. Dar cu siguran\u021b\u0103 iritant pentru Beijing. Iritare care, iat\u0103, face valuri \u00een Marea Chinei, unde \u00eencepe s\u0103 fie o aglomera\u021bie din ce \u00een ce mai mare de submarine, portavioane \u0219i alte vase de r\u0103zboi.<\/p>\n
\u00cenc\u0103 de pe vremea lui Donald Rumsfeld, Pentagonul a \u00eenceput s\u0103 elaboreze un nou concept de mare b\u0103t\u0103lie, a\u0219a-numitul Air Sea Battle.\u00a0Acum, desigur, pentru cursan\u021bii Academiilor de r\u0103zboi nu este nici o noutate, dar premisa de la care se pleac\u0103 (deh, aici \u00eenc\u0103 lucreaz\u0103 puternic obsesia Pearl Harbour) este c\u0103 Beijingul va ataca pe nea\u0219teptate for\u0163ele americane din Pacific. Ceea ce, fie vorba \u00eentre noi, este totu\u0219i de domeniul fantasticului, dar militarii, \u00een pofida a ceea ce se crede despre imagina\u021bia lor, sunt ast\u0103zi antrena\u021bi din greu pentru a lucra cu fantasticul neprev\u0103zut. A\u0219a c\u0103 trebuie s\u0103 \u00eel prevad\u0103 cu orice pre\u021b. Ei bine, \u00eentr-un astfel de scenariu, SUA ar r\u0103spunde blitz, printr-o campanie de \u0219oc \u0219i groaz\u0103, o combina\u021bie de ripost\u0103 naval\u0103 \u0219i aerian\u0103 nemiloas\u0103, upgradat\u0103 spectaculos de uneltele din \u201dStar Wars\u201d ! Show total! P\u00e2n\u0103 aici, totul este normal, sunt doar jocuri de razboi, scenarii pe care le produce orice \u0219coal\u0103 militar\u0103 din Lume. Ideea este, \u00eens\u0103, c\u0103 toate acestea duc la cre\u0219terea nervozit\u0103\u021bii. \u0218i, c\u00e2nd \u201dfaci cu nervii\u201d, umpli debaraua cu arme. \u0218i \u00ee\u021bi gole\u0219ti conturile. Cu alte cuvinte, dac\u0103 chinezii nu au nervii tari, atunci nu vor str\u00e2nge niciodat\u0103 aurul acela, de care au at\u00e2ta nevoie. \u0218i, odat\u0103 ajun\u0219i \u00een punctul acesta, poate c\u0103 ar trebui s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m, totu\u0219i, cu toat\u0103 seriozitatea, a\u0219a, aproape hamletian, oare chiar au nevoie de aurul acela? M\u00e2ine-poim\u00e2ine, poate vor \u0219i o alt\u0103 Lume, cum au f\u0103cu-o, \u00een zorii civiliza\u021biei umane str\u0103inii veni\u021bi din ceruri. \u0218i, atunci, Dumnezeu \u0219tie ce mai apare pe fa\u021ba P\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00a0Ast\u0103zi, la \u00eenceput de nou secol \u0219i mileniu, \u00een plin\u0103 criz\u0103 economic\u0103 \u0219i financiar\u0103 \u2013 considerat\u0103 de mul\u021bi drept al patrulea r\u0103zboi mondial (dup\u0103 cele dou\u0103 clasice \u0219i a\u0219a-numitul \u201dr\u0103zboi rece\u201d) \u2013 se pare c\u0103 asist\u0103m la o nou\u0103 febr\u0103 a aurului, declan\u0219at\u0103 \u00een principal de puteri precum China, Rusia \u0219i \u021b\u0103rile Golfului. S\u0103 \u00eencepem cu Beijingul, a c\u0103rui pozi\u0163ie oficial\u0103 a devenit un fel de hit mondial: “Nu avem suficient aur”. Drept consecin\u021b\u0103, China a declan\u0219at un shopping frenetic, achizi\u021bion\u00e2nd masiv aur pe pie\u021bele interna\u021bionale \u00a0\u2013 ac\u021biune care, \u00een special \u00een Hong Kong, este un show unic \u0219i pe care oricine \u00eel poate urm\u0103ri direct, \u00een timp real, pe […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":1701,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[65,75],"tags":[],"class_list":["post-1711","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-blog-en","category-stefan-ciochinaru-en"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1711"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1711"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1711\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4645,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1711\/revisions\/4645"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1701"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1711"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1711"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1711"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}