{"id":1817,"date":"2013-03-24T10:50:23","date_gmt":"2013-03-24T10:51:52","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=1817"},"modified":"2017-11-14T21:28:46","modified_gmt":"2017-11-14T19:28:46","slug":"europa-intre-centru-si-periferie-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/europa-intre-centru-si-periferie-2\/","title":{"rendered":"Europa \u00eentre centru \u0219i periferie"},"content":{"rendered":"

\"GrupulCriza a adus Europa \u00een pragul unor decizii majore. Vorbesc de UE dar \u0219i de periferia acesteia. Ultimele cifre ale Eurobarometrului arat\u0103 clar, ceea ce rezultatele electorale, de la ultimele alegeri, din \u021b\u0103rile europene sugereaz\u0103: lovi\u0163i de criz\u0103, europenii nu mai au \u00eencredere \u00een UE<\/i>. Curentele na\u021bionaliste recidiveaz\u0103 iar guvernele devin din ce \u00een ce mai sceptice \u00een a adopta m\u0103surile necesare de austeritate sau pentru reformarea sistemului financiar.\u00a0Dup\u0103 ce a fost salvat euro, trebuie salvat\u0103 acum legitimitatea UE. \u00cen mediul european, unde identitatea colectiv\u0103, valorile comune \u015fi procedeele democratice sunt \u00eenc\u0103 incipiente, datorit\u0103 \u00een primul r\u00e2nd noilor valuri de aderare, legitimitatea a venit mai ales datorit\u0103 performan\u0163ei economice: mai mult\u0103 cre\u015ftere economic\u0103, mai mult sprijin popular pentru integrarea european\u0103, \u015fi viceversa.<\/p>\n

Cre\u0219terea economic\u0103 fiind redus\u0103 sprijinul popular se afl\u0103 la cote minime. Acest bum al ne\u00eencrederii \u00een UE are loc nu doar \u00een \u0163\u0103ri care sunt datoare, ci \u015fi \u00een \u0163\u0103ri care crediteaz\u0103 sau care au o situa\u0163ie financiar\u0103 mai bun\u0103: nici \u00een Germania, Austria, Fran\u0163a, Olanda sau Finlanda oamenii nu mai au \u00eencredere \u00een UE.\u00cen situa\u0163ia actual\u0103, to\u0163i par s\u0103 piard\u0103 \u015fi nimeni nu c\u00e2\u015ftig\u0103. Parlamentul European a votat pe 12 martie o directiv\u0103 constr\u00e2ng\u0103toare care va obliga statele membre ale zonei euro s\u0103 supun\u0103 proiectul lor de buget autorit\u0103\u0163ilor de la Bruxelles, \u00eenainte de a-l prezenta parlamentului na\u0163ional. Textul, botezat two-pack<\/i>, va intra \u00een vigoare \u00een toamn\u0103. El completeaz\u0103 un program de reforme numit six-pack<\/i> adoptat la sf\u00e2r\u015fitul lui 2011, \u015fi reprezint\u0103 un pas \u00een plus spre guvernarea economic\u0103 \u015fi monetar\u0103 a UE. Directiva este destinat\u0103 evit\u0103rii oric\u0103rui derapaj bugetar care ar duce la o nou\u0103 criz\u0103 a datoriei \u0219i devine volens nolens un element cheie al edificiului european. Scepticilor \u0219i na\u021bionali\u0219tilor li se explic\u0103 c\u0103 \u00een sens strict, nu exist\u0103 un transfer de suveranitate na\u0163ional\u0103 spre e\u015falonul european, parlamentele na\u021bionale vot\u00e2nd \u00een final a\u0219a cum doresc. \u0218i totu\u0219i aceasta directiv\u0103 risc\u0103 s\u0103 creeze probleme, \u00een plin\u0103 controvers\u0103 asupra dilemei austeritate versus cre\u0219tere. Viitorul ne va l\u0103muri dac\u0103 europeni vor totu\u0219i o Europ\u0103 federal\u0103.<\/p>\n

Pe 6 martie, s-au \u00eent\u00e2lnit, la Var\u015fovia, statele membre ale Grupului de la Vi\u015fegrad, \u00een format l\u0103rgit de 4, \u00een cadrul reuniunii anuale a acestui grup, sub pre\u015fedin\u0163ia rotativ\u0103 a Poloniei. Evenimentul s-a desf\u0103\u015furat \u00eentr-un cadru inedit, deoarece au luat parte \u015fi Fran\u0163a \u015fi Germania, \u00een formatul Triunghiului de la Weimar. Liantul dintre cele dou\u0103 formate a fost Polonia, iar agenda discu\u0163iilor s-a concentrat asupra a trei chestiuni principale: Uniunea Economic\u0103 \u015fi Monetar\u0103, competitivitatea economiilor europene \u015fi \u00eent\u0103rirea capabilit\u0103\u0163ilor acesteia de ap\u0103rare. Europa Central\u0103 prin Polonia se mi\u0219c\u0103 \u00een vederea consolid\u0103rii Uniunii. Grupul de state condus de Polonia depune eforturi consistente pentru a impune pe agenda european\u0103 subiectul investi\u0163iilor \u015fi aducerea la zi a politicii de ap\u0103rare comune. Ce au de c\u00e2\u0219tigat aceste state \u00een acest demers? Polonia are nevoie de aceast\u0103 siguran\u0163\u0103, poate \u015fi \u00eentr-o logic\u0103 a unui eventual atac din partea Rusiei \u00eentr-un viitor incert (nu se uit\u0103 evenimentele de la Katin), ea investind enorm \u00een modernizarea for\u021belor armate (a finalizat contractul de cump\u0103rare a 48 de avioane F-16 C\/D Block 50\/52 \u00een valoare de 3,8 miliarde USD), Fran\u0163a \u00ee\u015fi dore\u015fte o pia\u0163\u0103 de desfacere pentru echipamentele sale militare \u015fi un efort comun de coordonare european\u0103 armat\u0103 \u00een cazuri precum Mali sau Siria, Berlinul are nevoie de sus\u0163in\u0103tori ai principiilor pentru care militaz\u0103 \u00een cadrul UE \u0219i care nu sunt dintre cele mai populare, Budapesta vrea ca m\u0103surile luate de administra\u021bie sau parlamentul na\u021bional s\u0103 fie aprobate de statele care de fapt conduc UE, Fran\u021ba \u0219i Germania, chiar dac\u0103 acestea sunt la limita de jos a democra\u021biei.<\/p>\n

Toate statele participante caut\u0103 \u00een final o voce comun\u0103 \u0219i fac front comun la Bruxelles. Ce s-a ob\u021binut la reuniune? \u00cen cadrul \u00eentrevederi dintre prim-mini\u015ftrii Slovaciei, Cehiei, Ungariei \u015fi Poloniei, cu participarea lui Francois Hollande \u015fi a Angelei Merkel s-a semnat un memorandum de \u00een\u0163elegere pentru constituirea unei structuri de lupt\u0103 ce urmeaz\u0103 a fi utilizat\u0103 \u00een afara frontierelor UE \u00een opera\u0163iuni de men\u0163inere a p\u0103cii, de prevenire a conflictelor armate \u015fi de gestionare a crizelor. Structura, aproximativ 3.000 de militari, va fi opera\u021bional\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu anul 2016. \u00cen distribuirea rolurilor fiec\u0103rei \u0163\u0103ri membre a grupului de la Vi\u0219egrad, Poloniei i-ar reveni asigurarea segmentului principal al for\u0163ei militare, Republica Ceh\u0103 ar acoperi segmentul logistic \u015fi medical (prin trimiterea echipelor de paramedici), Ungaria ar urma s\u0103 ofere consultan\u0163\u0103 \u00een privin\u0163a infrastructurii militare, iar Slovacia ar pune la dispozi\u0163ie expertiza sa \u00een materie de contracarare a armelor de distrugere \u00een mas\u0103.Momorandumul a fost \u00een fapt generat de Biroului Na\u0163ional de Securitate al Poloniei care a propus reformarea Politicii de Securitate \u015fi Ap\u0103rare Comune a UE.\u00cen viziunea membrilor institu\u021biei men\u021bionate mai sus provoc\u0103rile cu care se confrunt\u0103 Europa \u00een Orientul Mijlociu, Africa de Nord \u015fi Europa de Est impun nevoia unei abord\u0103ri mai consistente vizavi de politica de securitate. Membrii biroului au mai sugerat c\u0103 strategia dezvoltat\u0103 de UE \u00een 2003 are nevoie de o reorientare \u015fi c\u0103 mecanismele de cooperare dintre UE \u015fi NATO ar trebui redefinite pe baze noi.<\/p>\n

Un alt subiect abordat \u00een cadrul \u00eent\u00e2lnirii a fost cel al Uniunii Economice \u015fi Monetare. \u00cen opinia premierului polonez, Donald Tusk, acest subiect ar trebui s\u0103 reprezinte o surs\u0103 de unitate \u015fi nu contrariul, deschiderea Uniunii fiind necesar\u0103 tuturor statelor membre nu numai celor care fac parte din zona euro. Primul-ministru al Ungariei, Viktor Orban, a cerut Europei s\u0103 \u00eei lase spa\u0163iu de manevr\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte deciziile economice ale guvernului de la Budapesta, problemele sale economice nu sunt similare cu cele cu care se confrunt\u0103 Suedia sau Marea Britanie de unde \u015fi diferen\u0163a \u00een abordarea. Periferia Uniunii este \u0219i ea prezent\u0103. La Bruxelles a avut loc summit-ul UE-Ucraina, un eveniment a\u015fteptat \u015fi anticipat de aproape \u00eentreg continentul european, at\u00e2t prin importan\u0163a sa din punct de vedere al politicilor europene, c\u00e2t \u015fi prin importan\u0163a geostrategic\u0103 a parteneriatului dintre cele dou\u0103 entit\u0103\u021bi. Kievul are de ales \u00eentre aderarea la Uniunea Vamal\u0103 propus\u0103 de Rusia \u0219i \u00eendeplinirea cerin\u021belor pentru Acordul de Asociere cu Bruxelles-ul.<\/p>\n

Pre\u015fedintele ucrainean a declarat c\u0103 are nevoie de timp pentru a lua o decizie, \u00eentruc\u00e2t cooperarea cu Uniunea Vamal\u0103, deci implicit cu Rusia, este de asemenea important\u0103 \u015fi va trebui s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 un model de cooperare \u015fi cu aceasta, \u00een ciuda parteneriatului cu UE. Obiectivul politicii ucrainene \u00een acest moment graviteaz\u0103 \u00een jurul alegerilor din 2015. Alegerile sunt obiectivul principal al pre\u0219edintelui Ianukovici. Pierderea acestora ar \u00eensemna pierderea carierei sale politice \u0219i ar putea duce la o soart\u0103 similar\u0103 cu a predecesorilor, \u00eentruc\u00e2t este greu s\u0103 ne imagin\u0103m c\u0103 oponen\u0163ii s\u0103i politici nu vor dori r\u0103zbunare. \u00cen acest context, costurile supravie\u0163uirii politice a lui Ianukovici devin din ce \u00een ce mai mari, conduc\u00e2nd c\u0103tre o izolare gradual\u0103 fa\u0163\u0103 de UE \u015fi integrarea din ce \u00een ce mai puternic\u0103 sub umbrela Moscovei.<\/p>\n

Al\u0103turi de summituri \u0219i \u00eent\u00e2lniri de tain\u0103<\/i> Italia s-a aflat pe agenda cancelarilor europene datorit\u0103 alegerilor care vor marcat viitorul apropiat. Faptul c\u0103 Berlusconi s-a \u00eentors cu at\u00e2t de mult\u0103 for\u0163\u0103 pe scena politic\u0103 se datoreaz\u0103 at\u00e2t abilit\u0103\u0163ii sale de a convinge electoratul, c\u00e2t \u015fi respingerii de c\u0103tre acest electorat a m\u0103surilor de austeritate.Mario Monti a pierdut foarte mult teren, printre altele, \u015fi prin introducerea taxei pe proprietate, pe care Berlusconi nu doar c\u0103 a promis c\u0103 o va elimina, dar a promis chiar \u015fi c\u0103 va returna cet\u0103\u0163enilor banii din acea tax\u0103 \u2013 m\u0103sur\u0103 ce se afl\u0103, practic, la limita mitei electorale, dar care a fost decisiv\u0103 pentru convingerea unei bune p\u0103r\u0163i din electorat. Este evident c\u0103 votul a fost unul \u00eempotriva austerit\u0103\u0163ii, a corup\u0163iei \u015fi a instabilit\u0103\u0163ii ce au marcat Italia de la \u00eenceputul crizei financiare. De asemenea a fost un vot u\u015for anti-european, pe fondul respingerii relativ vehemente a lui Monti, asociat, \u00een mod tradi\u0163ional cu Bruxelles-ul. Marele avantaj al Italiei este, \u00eens\u0103, c\u0103, de\u015fi datoria acesteia este ridicat\u0103, \u0163ara nu acumuleaz\u0103 noi datorii \u00eentr-un ritm foarte rapid, a\u015fa cum ar fi cazul, spre exemplu, Greciei, Spaniei sau chiar a Marii Britanii.<\/p>\n

Alegerile italiene ar putea deschide un nou capitol \u00een strategia de contracarare a crizei financiare din Europa. Votul clar \u00eempotriva austerit\u0103\u0163ii ar trebui s\u0103 ridice un semn de \u00eentrebare autorit\u0103\u0163ilor de la Bruxelles \u015fi s\u0103 dirijeze inten\u0163iile acestora, nu neap\u0103rat spre renun\u0163area la austeritate, c\u00e2t spre g\u0103sirea \u015fi a unor solu\u0163ii complementare. Astfel, \u00eenclina\u0163ia britanic\u0103 \u015fi francez\u0103 spre \u00eencurajarea cre\u015fterii economice \u015fi cre\u015fterea competitivit\u0103\u0163ii la nivel european ar putea s\u0103 c\u00e2\u015ftige \u00een popularitate \u015fi \u00een r\u00e2ndurile \u00eenal\u0163ilor demnitari europeni, \u00een detrimentul politicii germane de simpl\u0103 corectare a deficien\u0163elor, f\u0103r\u0103 m\u0103suri pozitive de cre\u015ftere economic\u0103.<\/p>\n

Vocea spaniolilor, a grecilor, a portughezilor, \u00een acest context, se va face auzit\u0103, dac\u0103 nu pentru motive ra\u0163ionale, m\u0103car pentru frica de ascensiune la putere a unui num\u0103r tot mai mare de partide extremiste. Criza, transformarea accelerat\u0103 a economiei planetare \u015fi evolu\u0163ia extraordinar\u0103 a rela\u0163iilor de putere la nivel mondial ar fi trebuit s\u0103 dea un av\u00e2nt Europei \u00een fa\u0163a unei Americi care se ridic\u0103 de la p\u0103m\u00e2nt \u0219i a unei Chine cuceritoare. \u0218i s\u0103 nu uit\u0103m un fapt cert criza \u015fi provoc\u0103rile grele din anii 1930 sunt factorii care au f\u0103urit statul federal american, iar atunci bugetul s\u0103u a crescut de la 3.4% din PIB \u00een 1930 la 10% la sf\u00e2r\u015fitul deceniului. Istoria \u00eens\u0103 va re\u0163ine un lucru cert: Europa \u00een fa\u021ba actualei crize a f\u0103cut invers, fiindc\u0103 \u00ee\u015fi va reduce bugetul la 1% din PIB. Provoc\u0103ri mari, ambi\u0163ie mic\u0103!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Criza a adus Europa \u00een pragul unor decizii majore. Vorbesc de UE dar \u0219i de periferia acesteia. Ultimele cifre ale Eurobarometrului arat\u0103 clar, ceea ce rezultatele electorale, de la ultimele alegeri, din \u021b\u0103rile europene sugereaz\u0103: lovi\u0163i de criz\u0103, europenii nu mai au \u00eencredere \u00een UE. Curentele na\u021bionaliste recidiveaz\u0103 iar guvernele devin din ce \u00een ce mai sceptice \u00een a adopta m\u0103surile necesare de austeritate sau pentru reformarea sistemului financiar.\u00a0Dup\u0103 ce a fost salvat euro, trebuie salvat\u0103 acum legitimitatea UE. \u00cen mediul european, unde identitatea colectiv\u0103, valorile comune \u015fi procedeele democratice sunt \u00eenc\u0103 incipiente, datorit\u0103 \u00een primul r\u00e2nd noilor valuri de aderare, legitimitatea a venit mai ales datorit\u0103 performan\u0163ei economice: mai […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":1815,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[71,62],"tags":[],"class_list":["post-1817","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-europerussia","category-regions"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1817"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1817"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1817\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4625,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1817\/revisions\/4625"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1815"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1817"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1817"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1817"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}