{"id":1840,"date":"2013-03-24T23:10:15","date_gmt":"2013-03-24T23:11:42","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=1840"},"modified":"2017-11-14T21:28:46","modified_gmt":"2017-11-14T19:28:46","slug":"schimbari-geopolitce-in-mediterana-de-est","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/schimbari-geopolitce-in-mediterana-de-est\/","title":{"rendered":"Schimb\u0103ri geopolitce \u00een Mediterana de Est"},"content":{"rendered":"

\"MAP\u00cen ultimul an, opinia public\u0103 interna\u021bional\u0103 a urm\u0103rit cu aten\u021bie disputele dintre \u021b\u0103rile riverane ale M\u0103rii Chinei de Sud generate de revendicarea marilor resurse de petrol \u0219i gaze naturale existente \u00een ad\u00e2ncurile acestor ape. Iat\u0103 c\u0103 povestea pare s\u0103 se reia, cu acelea\u0219i implica\u021bii explozive, de aceast\u0103 dat\u0103 mult mai aproape de noi, \u00een chiar hinterlandul Europei, \u00een Mediterana, fosta mare nostrum <\/i>roman\u0103.<\/p>\n

Explor\u0103rile f\u0103cute \u00een ultima perioad\u0103 \u00een largul coastelor Ciprului, Egiptului, Israelului, Libanului, Siriei \u0219i Turciei au scos la iveal\u0103 mari rezerve de gaze naturale. Aproape imediat au ie\u0219it la lumin\u0103 o serie de dezacorduri \u0219i probleme nerezolvate \u00eentre \u021b\u0103rile amintite, toate av\u00e2nd leg\u0103tur\u0103, de fapt, cu dreptul de exploatare a resurselor \u00een cauz\u0103. Conform opiniei anali\u0219tilor interna\u021bionali, problema rezid\u0103 \u00een faptul c\u0103, a\u0219a cum arat\u0103 \u00een prezent dosarele litigioase din zon\u0103, pare imposibil de deblocat situa\u021bia f\u0103r\u0103 implicarea unei supraputeri din afara regiunii.<\/p>\n

Dintre \u021b\u0103rile limitrofe, Israelul pare a fi principalul beneficiar al bog\u0103\u021biilor descoperite \u00een Mediterana de est. Cu doi ani \u00een urm\u0103, un consor\u021biu israeliano-american care explora ad\u00e2ncurile de l\u00e2ng\u0103 Haifa a descoperit ceea ce ast\u0103zi numim c\u00e2mpurile de z\u0103c\u0103minte Leviatan \u0219i Tamar, care de\u021bin \u00eempreun\u0103 circa 26 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Nici nu se putea un moment mai fericit pentru o astfel de descoperire! Prim\u0103vara arab\u0103, care a dus, \u00eentre altele, la c\u0103derea regimului pro-ocidental al lui Hosni Mubarak, provocase deja nenum\u0103rate \u00eentreruperi de furnizare a gazului egiptean c\u0103tre Israel. \u00cen context, trebuie precizat c\u0103, potrivit contractelor existente \u00eentre cele dou\u0103 state, Egiptul furniza 40 la sut\u0103 din necesarul de consum israelian, la rate de schimb considerate \u201dstrategice\u201d de cele dou\u0103 p\u0103r\u021bi. Ei bine, dac\u0103 se trece la exploatarea z\u0103c\u0103mintelor Leviatan \u0219i Tamar, Israelul ar acoperii necesarul s\u0103u de consum pentru urm\u0103torii 30 de ani \u0219i ar deveni chiar un exportator de energie pentru Uniunea European\u0103.<\/p>\n

Dar situa\u021bia apelor Mediteranei nu este deloc foarte limpede. Frontierele maritime ale Israelului cu Libanul nu au fost nici p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de ast\u0103zi reglementate, iar Beirutul revendic\u0103 o zon\u0103 de peste 300 de mile p\u0103trate din z\u0103c\u0103m\u00e2ntul Leviatan, parte a apelor sale economice protejate de legile interna\u021bionale. Acest contencios, la care se adaug\u0103 \u0219i amenin\u021b\u0103rile Hezbollahului de a ataca platformele de exploatare israeliene, sunt de natur\u0103 a pune \u00eentr-o nou\u0103 lumin\u0103 strategia militar\u0103 maritim\u0103 a Israelului. P\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd, mica sa for\u021b\u0103 militar\u0103 din Mediterana era destinat\u0103 mai ales ap\u0103r\u0103rii coastelor israeliene de posibile infiltr\u0103ri ale unor comandouri teroriste arabe \u0219i men\u021binerii blocadei f\u00e2\u0219iei Gaza. Necesitatea de a proteja platformele de foraj a determinat pe ministrul Ap\u0103r\u0103rii Ehud Barak \u0219i pe \u0219eful de Stat Major Benny Gantz s\u0103 aprobe un plan de procurare a patru noi nave de r\u0103zboi, cel mai probabil din Marea Britanie \u0219i Statele Unite. \u00cen acela\u0219i timp, Ministerul israelian de Externe lucreaz\u0103 intens pentru extinderea unor cooper\u0103ri pe multiple planuri (politice, economice, militare etc) cu alte state interesate din zon\u0103 \u0219i \u00een special cu Cipru. \u00cen aceea\u0219i arie de preocup\u0103ri se \u00eenscriu, de altfel, \u0219i recentele demersuri de normalizare a rela\u021biilor cu Turcia, o putere zonal\u0103 de prim ordin, premierul israelian Benjamin Nethanyahu telefon\u00e2ndu-i omologului turc, Recep Tayyip Erdogan, pentru a prezenta scuzele mult a\u0219teptate pentru scufundarea, \u00een 2010, \u00a0de c\u0103tre un comando israelian a unui vas turcesc care \u00eencerca s\u0103 sparg\u0103 blocada \u00eempotriva Gazei.<\/p>\n

Al doilea mare beneficiar al descoperii z\u0103c\u0103mintelor de gaz din Mediterana este Ciprul, al c\u0103rui z\u0103c\u0103m\u00e2nt propriu de gaz, numit Afrodita, estimat la circa 7 miliarde de metri cubi, se afl\u0103 \u00een continuarea Leviatanului israelian, pe traseul de export c\u0103tre Uniunea European\u0103. Dar nici \u00een acest caz, apele nu sunt mai limpezi, Republica Turc\u0103 a Ciprului de Nord revendic\u00e2nd co-proprietatea asupra acestor resurse naturale \u0219i opun\u00e2ndu-se deschis \u00eencerc\u0103rilor ciprio\u021bilor greci de a-\u0219i asigura unilateral contractele de forare\u00a0 \u00een Mediterana.<\/p>\n

\u00cen mod firesc, la fel ca \u0219i Ciprul de Nord \u0219i Libanul, Turcia prive\u0219te cu re\u021binere \u0219i angoas\u0103 problema z\u0103c\u0103mintelor naturale din Mediterana. Este binecunoscut diferendumul cu privire la delimitarea apelor teritoriale \u00een zon\u0103, dar dincolo de acesta important pentru Ankara este ca ciprio\u021bii turci din nordul insulei s\u0103 nu fie exclu\u0219i de la profiturile care se anun\u021b\u0103 din exploatarea z\u0103c\u0103mintelor. Pe de alt\u0103 parte, un traseu israeliano-cipriot de aprovizionare cu gaze a Uniunii Europene este perceput de Turcia ca o amenin\u021bare real\u0103 pentru pozi\u021bia sa geostrategic\u0103 de plac\u0103 turnant\u0103 a tranzit\u0103rii gazelor caspice pe pia\u021ba european\u0103. Iat\u0103 de ce nu este o surpriz\u0103 c\u0103 Ankara protesteaz\u0103 energic fa\u021b\u0103 de cooperarea dintre Israel\u0219i Cipru \u0219i sus\u021bine deschis revendic\u0103rile Libanului privind frontiera maritim\u0103. Deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, Statul Major al Armatei Turce a programat exerci\u021bii navale majore astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 coincid\u0103 cu prospec\u021biunile contractate de ciprio\u021bii greci \u0219i a trimis, \u00een numele ciprio\u021bilor turci, propriile nave de explorare \u00een largul apelor aflate \u00een disput\u0103, chiar dac\u0103 acestea se afl\u0103, par\u021bial, \u0219i \u00een zona economic\u0103 a Israelului.<\/p>\n

Toate aceste ac\u021biuni survin \u00eentr-un moment foarte tensionat pentru rela\u021biile din regiune. Despre climatul turco-israelian, am amintit deja. Libanul, care se afl\u0103 \u00een continuare \u00een c\u0103utarea unei formule guvernamentale capabile s\u0103 asigure stabilitatea \u0219i continuarea reconstruc\u021biei \u021b\u0103rii, suport\u0103 \u00eenc\u0103 prezen\u021ba Hezbollah, o for\u021b\u0103 paramilitar\u0103 sus\u021binut\u0103 de Iranul fundamentalist, \u0219i a suferit recent bombardamente siriene \u00een nordul \u021b\u0103rii. Ciprul grecesc traverseaz\u0103, dup\u0103 cum este cunoscut, un moment de mare criz\u0103 intern\u0103 \u00een care, pentru a-\u0219i salva sectorul bancar are nevoie urgent\u0103 de 19 miliarde de euro, afl\u00e2ndu-se prins\u0103 \u00een menghina UE-Rusia. Egiptul \u0219i Siria sunt m\u0103cinate de tulbur\u0103ri interne f\u0103r\u0103 precedent, afl\u00e2ndu-se practic \u00een imposibilitate de a oferi solu\u021bii problemelor din zon\u0103. \u00cen particular, Siria se afl\u0103 \u0219i \u00een situa\u021bia absen\u021bei unei reglement\u0103ri a frontierelor maritime cu Cipru \u0219i a delimit\u0103rii zonelor economice exclusive \u0219i nimeni nu \u0219tie deocamdat\u0103 ce pozi\u021bie va avea regimul succesor celui al lui Bashar al-Assad, probabil mai apropiat Turciei dec\u00e2t cel prezent. Iar Turcia \u00eens\u0103\u0219i are de administrat mai multe dosare \u00een regiune, este adev\u0103rat, din pozi\u021bia indiscutabil\u0103 de putere zonal\u0103. O putere afirmat\u0103 deja pe apele Mediteranei, acolo unde Marina Turc\u0103 dispune de peste 200 de nave, \u00eentre care fregate Corvette de ultim\u0103 genera\u021bie, submarine tactice, ambarca\u021biuni rapide de atac, vase-amfibii \u0219i nave de suport logistic.<\/p>\n

Potrivit lui Yuri Zhukov, de la centrul Weatherhead pentru Afaceri interna\u021bionale al Universit\u0103\u021bii Harvard din SUA, cu toate c\u0103 un conflict naval deschis \u00een Mediterana de est este pu\u021bin probabil, \u201do escaladare accidental\u0103, datorat\u0103 unor incidente maritime, este cel mai probabil scenariu \u00een momentul de fa\u021b\u0103\u201d. \u00cen condi\u021biile intensific\u0103rii f\u0103r\u0103 precedent a activit\u0103\u021bii tuturor flotelor de care dispun \u021b\u0103rile din zon\u0103, chiar \u0219i un accident minor \u2013 f\u0103r\u0103 a mai vorbi despre o provocare \u2013 ar putea fi confundat cu un act de agresiune. \u0218i, din p\u0103cate, ocaziile nu lipsesc. Manevrele riscante care s\u0103 \u201dinterfereze\u201d \u00een alte forma\u021biuni navale, o deviere brusc\u0103 de la un curs interna\u021bional prestabilit, \u00eenscrierea pe a\u0219a-numitele direc\u021bii de intimidare, \u201dzumzetul\u201d agresiv al unor zboruri la joas\u0103 \u00een\u0103l\u021bime \u0219i alte ac\u021biuni similare sunt u\u0219or de anticipat a deveni frecvente. \u00centr-un climat regional marcat de suspiciuni \u0219i ne\u00eencredere, grevat \u00een plus de resentimente \u0219i o comunicare deficitar\u0103 \u00eentre protagoni\u0219ti, astfel de provoc\u0103ri, chiar \u0219i accidentale, pot duce oric\u00e2nd la represalii.<\/p>\n

Problema pe care \u0219i-o pun anali\u0219tii, este cum anume ar putea fi detensionat\u0103 aceast\u0103 atmosfer\u0103. \u00cen practica interna\u021bional\u0103, s-au instituit, special pentru cre\u0219terea \u00eencrederii \u0219i a gradului de comunicare, bine-cunoscutele exerci\u021bii navale multina\u021bionale. \u00cens\u0103, \u00een Mediterana de est, acestea au devenit o raritate dup\u0103 r\u0103cirea rela\u021biilor turco-israeliene. Despre micile flote ale Libanului, Cirpului \u0219i Siriei, ce s\u0103 mai vorbim. A\u0219adar, solu\u021biile ar trebui c\u0103utate \u00een alt\u0103 parte \u0219i, probabil, c\u0103 solu\u021bionarea problemelor politice dintre aceste state ar fi o solu\u021bie mult mai potrivit\u0103. Rezolvarea disputelor de frontier\u0103 despre care am amintit ar contribui, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, la cre\u0219terea securit\u0103\u021bii \u00een zon\u0103. Dar, dup\u0103 cum observ\u0103 speciali\u0219tii, fereastra de oportunitate pentru dialog \u0219i \u00een\u021belegere este foarte mic\u0103, deoarece primele livr\u0103ri pe pie\u021bele interne \u0219i interna\u021bionale de gaz mediteranean sunt a\u0219teptate pentru 2013. Dup\u0103 aceast\u0103 dat\u0103, p\u00e2rghiile de care vor dispune Ciprul \u0219i Israelul vor pune \u00een inferioritate cartelul nemul\u021bumi\u021bilor format din Liban, Siria, Ciprul de Nord (Turcia). A\u0219adar, nici aceast\u0103 solu\u021bie nu pare a fi viabil\u0103 \u00een termenii de real-politik.<\/p>\n

Potrivit unei experien\u021be \u00eendelungate a cancelariilor interna\u021bionale, \u00een cele din urm\u0103 se pare c\u0103 orice \u00eencercare serioas\u0103 de solu\u021bionare a acestor interese complicate \u0219i conflictuale ar necesita medierea \u0219i implicarea unei mari puteri din afara regiunii. Este \u0219i unul dintre motivele afirm\u0103rii tot mai puternice \u00een zon\u0103 a Rusiei, dar subiec\u021bii locali nu par a fi deloc \u00eencrez\u0103tori, cu excep\u021bia Siriei baasiste, \u00een neutralitatea \u0219i capacitatea acesteia de a-\u0219i proiecta puterea \u00een beneficiul securit\u0103\u021bii regionale. Pe de alt\u0103 parte, pentru Rusia, care de\u021bine un sfert din rezervele mondiale de gaz, z\u0103c\u0103mintele din Mediterana de est nu reprezint\u0103 o miz\u0103 economic\u0103, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 implicarea sa urm\u0103re\u0219te doar scopuri de natur\u0103 geopolitic\u0103. \u00cen context, inten\u021bia gigantului Gazprom de a ajuta la dezvoltarea infrastructurii de gaze lichefiate \u0219i de a achizi\u021biona licen\u021be pentru exploatarea z\u0103c\u0103mintelor israeliene \u0219i cipriote este privit\u0103 cu mare rezerv\u0103 \u00een Uniunea European\u0103. Nu \u0219i \u00een Israel \u0219i Cipru, care v\u0103d \u00een Rusia o surs\u0103 de expertiz\u0103 tehnic\u0103 \u0219i de poten\u021bial sprijin \u00een plan interna\u021bional. Pe de alt\u0103 parte, ambele \u021b\u0103ri au rela\u021bii tradi\u021bionale foarte bune cu alte \u201dsurse\u201d politice \u0219i tehnologice, precum Anglia \u0219i Statele Unite. Oricum, Rusia a afirmat \u00een mod repetat dreptul Ciprului de a explora z\u0103c\u0103mintele din zona sa economic\u0103 exclusiv\u0103. Concomitent, Kremlinul a solicitat Marinei Ruse o dat\u0103 urgent\u0103 pentru restabilirea prezen\u021bei \u00een Mediterana de est, care oricum nu a lipsit nici p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Merit\u0103 amintit c\u0103, \u00een 2011, \u00a0flota Rusiei a efectuat trei serii de exerci\u021bii navale \u00een Mediterana, la o scar\u0103 nemaiatins\u0103 din perioada imperiului sovietic. Ultima rund\u0103 de aplica\u021bii ruse \u00een zon\u0103 a avut loc \u00een ianuarie 2013 \u0219i a implicat peste 20 de nave de r\u0103zboi \u0219i submarine din flotele Marii Negre, M\u0103rii Baltice \u0219i M\u0103rii Nordului, precum \u0219i for\u021be aeriene cu raz\u0103 lung\u0103 de ac\u021biune din componen\u021ba Armatei a IV-a Aerului\u00a0 \u0219i a Comandamentului For\u021belor Aeriene de Ap\u0103rare al Federa\u021biei Ruse. Exerci\u021biile au acoperit peste 21 de mii de mile marine \u0219i au testat, potrivit exper\u021bilor ru\u0219i, capacitatea de rezisten\u021b\u0103 a sistemelor de comand\u0103 \u0219i control \u00eentr-o larg\u0103 gam\u0103 de scenarii de r\u0103zboi. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a \u00eenso\u021bit aceast\u0103 uria\u0219\u0103 demonstra\u021bie de for\u021b\u0103 din spa\u021biul european cu precizarea faptului c\u0103 \u201dRusia nu este interesat\u0103 de destabilizarea regiunii mediteraneene, prezen\u021ba flotei ruse\u0219ti fiind un factor necondi\u021bionat de stabilitate\u201d<\/i> \u00een zon\u0103.<\/p>\n

\u00cen cele din urm\u0103, oric\u00e2t de mult ar vrea Rusia s\u0103 asigure, nerugat\u0103 de nimeni \u0219i \u201dnecondi\u021bionat\u201d de ea \u00eens\u0103\u0219i, stabilitatea Mediteranei de est, pozi\u021bia sa va depinde totu\u0219i de ceea ce se va \u00eent\u00e2mpla \u00een Siria. Regimul baasist \u2013 fie al lui Hafez, fie al fiului s\u0103u Bashar al-Assad \u2013 a fost p\u00e2n\u0103 acum principalul partener al Moscovei \u00een Orientul Mijlociu \u0219i Mediterana de est, g\u0103zduind nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, la Tartus, principala baz\u0103 militar\u0103 a Rusiei din afara teritoriului fostului imperiu sovietic. Rusia, \u00een schimb, sus\u021binut\u0103 \u0219i de partenerul s\u0103u din Pactul de la Shanghai, China, a blocat p\u00e2n\u0103 acum orice rezolu\u021bie ONU \u00eempotriva regimului al-Assad. Dar lucrurile nu par a r\u0103m\u00e2ne a\u0219a, NATO anun\u021b\u00e2nd cu c\u00e2teva zile \u00een urm\u0103 c\u0103 a definitivat planurile de interven\u021bie direct\u0103 \u00een Siria, acolo unde deja Fran\u021ba \u0219i Marea Britanie furnizeaz\u0103 material \u0219i asisten\u021b\u0103 Armatei de Eliberare \u0219i guvernului sirian democrat, ales \u00een exil. \u00cendep\u0103rtarea lui Bashar r\u0103m\u00e2ne, deci, doar o chestiune de timp, ceea ce va duce, inevitabil, la evacuarea capacit\u0103\u021bilor militare ruse de la Tartus. Cum posibilitatea de a reloca aceste for\u021be \u00een Cipru, unde se g\u0103sesc deja britanicii, este iluzorie, e de a\u0219teptat ca posibilitatea de influen\u021bare a evenimentelor din regiune de c\u0103tre Rusia s\u0103 fie din ce \u00een ce mai limitat\u0103.<\/p>\n

Puterea mondial\u0103 cea mai bine plasat\u0103 pentru medierea necesar\u0103 \u00een zon\u0103 este, f\u0103r\u0103 nici o \u00eendoial\u0103, Uniunea European\u0103. Argumentele sunt la \u00eendem\u00e2na oricui \u0219i sunt lesne vizibile. Vecin\u0103tatea imediat\u0103, statutul de principal\u0103 pia\u021b\u0103 beneficiar\u0103, contextualizarea geostrategic\u0103 \u0219i politic\u0103, faptul c\u0103 Ciprul e chiar stat membru, iar Turcia \u0219i Israelul sunt \u021b\u0103ri partenere ale UE, rela\u021biile complexe \u0219i tradi\u021bionale, \u00een acest veritabil hinterland european, cu \u021b\u0103ri precum Israelul, Egiptul, Libanul \u0219i Siria \u2013 toate acestea fac din Europa unit\u0103 actorul cel mai dezirabil pentru stabilitatea regiunii. Problema principal\u0103 este \u00eens\u0103 mai vechea incapacitate a Europei de a ac\u021biona unitar \u00een plan politic \u0219i\u00a0 militar pe scena mondial\u0103. Este din ce \u00een ce mai limpede c\u0103 \u00eent\u00e2rzierea unific\u0103rii profunde a Europei este contraproductiv\u0103 la nivelul comunit\u0103\u021bii interna\u021buionale. Iat\u0103 de ce este probabil ca, \u00een cazul Mediteranei de est, s\u0103 se recurg\u0103 la aceea\u0219i strategie occidental\u0103 prin care interesele Europei sunt asigurate \u0219i proiectate cu ajutorul for\u021bei americane.<\/p>\n

\u00cen calitatea sa de aliat \u0219i partener al multora dintre p\u0103r\u021bile aflate \u00een conflictul de interese zonal, Statele Unite ale Americii par a fi cel mai bine echipate pentru a interpreta rolul de manager regional de securitate. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t America are \u0219i propriile interese \u00een zon\u0103, \u00eentre care joac\u0103 un rol de prim ordin necesitatea asigur\u0103rii securit\u0103\u021bii economice \u0219i fizice a unor alia\u021bi, precum Israelul, Grecia \u0219i Turcia, sau prezervarea integr\u0103rii Mediteranei de est cu pie\u021bele europene \u0219i globale.<\/p>\n

Rolul Statelor Unite \u00een zon\u0103 este, \u00eens\u0103, mult mai complex. Astfel, \u00een timp ce sprijin\u0103 Cipru pentru exploatarea z\u0103c\u0103mintelor maritime de gaze, SUA ac\u021bioneaz\u0103 \u00een cadrul ONU pentru \u00eencurajarea negocierilor de reunificare a insulei, dar particip\u0103, prin mari consor\u021bii americane, \u0219i la proiectele israeliene de valorificare a Leviatanului. \u00cen timpul acesta, rela\u021biile strategice excelente cu Ankara au menirea de a asigura Turcia c\u0103 interesele sale \u00een zon\u0103 nu vor fi nesocotite. Pentru Washington problema principal\u0103 este una de natur\u0103 tehnic\u0103 \u0219i mai pu\u021bin de politic\u0103.\u00a0 Concentrarea pe Golful Persic, dup\u0103 r\u0103zboiul din Irak, \u0219i reorientarea strategic\u0103 pe zona Asia-Pacific a produs modific\u0103ri drastice \u00een logistica american\u0103 din Mediterana. Astfel, dac\u0103 \u00een timpul r\u0103zboiului rece, Flota a VI-a a SUA a men\u021binut o prezen\u021b\u0103 dominant\u0103 \u00een Marea Mediteran\u0103, ast\u0103zi ea s-a diminuat p\u00e2n\u0103 la a r\u0103m\u00e2ne doar nava comandant a flotei, USS Mount Whitney, iar perspectivele de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a situa\u021biei nu sunt deloc promit\u0103toare \u00een condi\u021biile noului regim fiscal al Administra\u021biei Obama. \u0218i, totu\u0219i, America trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103, a\u0219a cum a promis, al\u0103turi de Europa, av\u00e2nd interese \u0219i responsabilit\u0103\u021bi comune. Prezen\u021ba navelor sale de r\u0103zboi \u00een zonele de criz\u0103 din Mediterana trebuie asigurat\u0103 chiar \u0219i \u00een condi\u021biile deplas\u0103rii centrului de interes c\u0103tre Asia-Pacific, pentru c\u0103, \u00een cele din urm\u0103, credibilitatea uniunii transatlantice impune Statelor Unite \u201ds\u0103 fac\u0103 mai mult, cu mai pu\u021bin\u201d, dac\u0103 vor s\u0103 asigure viitorul prosper \u00een aceast\u0103 parte a lumii. Chiar \u0219i \u00eentr-o epoc\u0103 de austeritate financiar\u0103 \u0219i de mai mici ambi\u021bii de politic\u0103 extern\u0103, caracteristice Administra\u021biei Obama, America r\u0103m\u00e2ne, totu\u0219i, principalul partener al Europei \u00een stabilizarea \u0219i pacificarea zonei.<\/p>\n

\u00cen aceste condi\u021bii, odat\u0103 mai mult, Europa este invitat\u0103 s\u0103-\u0219i asume responsabilit\u0103\u021bile care \u00eei revin \u0219i s\u0103 formeze, eventual \u00eempreun\u0103 cu alia\u021bii americani, o capacitate multina\u021bional\u0103 capabil\u0103 s\u0103 asigure stabilitatea \u0219i securitatea regiunii f\u0103r\u0103 ingerin\u021be din afara acesteia. O astfel de abordare ar contribui la contrabalansarea Rusiei \u0219i la dezamorsarea unor poten\u021biale crize \u00eentre alia\u021bii s\u0103i. Ceea ce nu este deloc u\u0219or de realizat \u00een condi\u021biile austerit\u0103\u021bii fiscale impuse Fran\u021bei \u0219i Marii Britanii de opera\u021biunile din Africa de Nord, precum \u0219i a indiferen\u021bei-complice de care d\u0103 dovad\u0103 Germania. Berlinul, lipsit de interese istorice \u00een regiune \u0219i av\u00e2nd asigurate gazele prin conducta care o leag\u0103 direct de Rusia, pare s\u0103 mo\u021b\u0103ie, indefinit \u00een timp, f\u0103r\u0103 nici cea mai mic\u0103 grij\u0103.<\/p>\n

Dar, indiferent de somnolen\u021ba mai marilor de la Bruxelles, realitatea tot mai acut\u0103 \u0219i provoc\u0103rile din Mediterana revendic\u0103 o strategie nou\u0103 \u0219i, mai ales, realist\u0103 care s\u0103 se bazeze pe cre\u0219terea \u00eencrederii, pe reducerea riscurilor \u0219i pe r\u0103spunsuri eficiente la imperativele crizei economico-financiare. Conlucrarea elitelor din regiune este, din acest punct de vedere, esen\u021bial\u0103, iar Europa trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 cele mai eficiente c\u0103i de a aduce la masa negocierilor toate p\u0103r\u021bile implicate. Europa \u00eens\u0103\u0219i trebuie profund implicat\u0103 \u00een rezolvarea corect\u0103 a acestor probleme din flancul st\u00e2ng al uniunii, altminteri somnul s\u0103u nu va na\u0219te dec\u00e2t mon\u0219tri care \u00eei vor b\u00e2ntui nu doar nop\u021bile, c\u00e2t mai ales zilele existen\u021bei sale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen ultimul an, opinia public\u0103 interna\u021bional\u0103 a urm\u0103rit cu aten\u021bie disputele dintre \u021b\u0103rile riverane ale M\u0103rii Chinei de Sud generate de revendicarea marilor resurse de petrol \u0219i gaze naturale existente \u00een ad\u00e2ncurile acestor ape. Iat\u0103 c\u0103 povestea pare s\u0103 se reia, cu acelea\u0219i implica\u021bii explozive, de aceast\u0103 dat\u0103 mult mai aproape de noi, \u00een chiar hinterlandul Europei, \u00een Mediterana, fosta mare nostrum roman\u0103. Explor\u0103rile f\u0103cute \u00een ultima perioad\u0103 \u00een largul coastelor Ciprului, Egiptului, Israelului, Libanului, Siriei \u0219i Turciei au scos la iveal\u0103 mari rezerve de gaze naturale. Aproape imediat au ie\u0219it la lumin\u0103 o serie de dezacorduri \u0219i probleme nerezolvate \u00eentre \u021b\u0103rile amintite, toate av\u00e2nd leg\u0103tur\u0103, de fapt, cu dreptul […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":1837,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[65,75],"tags":[],"class_list":["post-1840","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-blog-en","category-stefan-ciochinaru-en"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1840"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1840"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1840\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4623,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1840\/revisions\/4623"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1837"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1840"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1840"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1840"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}