{"id":2191,"date":"2013-04-14T18:56:30","date_gmt":"2013-04-14T18:57:24","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=2191"},"modified":"2017-11-14T21:28:42","modified_gmt":"2017-11-14T19:28:42","slug":"perestroika-lui-putin-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/perestroika-lui-putin-2\/","title":{"rendered":"Perestroika lui Putin"},"content":{"rendered":"

\"PutinDup\u0103 colapsul URSS, SUA \u0219i UE s-au lovit de o lume ex-sovietic\u0103 cu nuan\u021be de g\u00e2ndire marxist-leninist\u0103 care trebuia modificat\u0103 \u0219i eventual asimilat\u0103 \u00een structura europen\u0103. \u00cen schimb fosta URSS a fost supus\u0103 unui proces de occidentalizare de propria administra\u021bie. S-au introdus tradi\u021bii \u0219i valori occidentale \u00een politic\u0103, economie, chiar \u0219i \u00een cultur\u0103, \u00een condi\u021biile \u00een care societatea ex-sovietic\u0103 tocmai \u00ee\u0219i revenea dup\u0103 perestroika<\/i> \u0219i terapia de \u0219oc<\/i> a lui Gorbaciov. Marea majoritate a scenariilor au e\u0219uat, \u00een special cel politic. Administra\u021bia El\u021b\u00een a mizat mai mult pe bancherii \u0219i oamenii de afaceri, cu venituri de cele mai multe ori subterane exprimate \u00een miliarde de dolari, persoane care intrasera \u00een guvern pentru a influen\u021ba conducerea statului potrivit propriilor interese. Dup\u0103 un astfel de scenariu au evoluat \u0219i celelalte republici ex-sovietice, cu excep\u021bia \u021b\u0103rilor baltice.<\/p>\n

Rusia a pierdut mult din punct de vedere economic, de\u0219i Gorbaciov \u0219i El\u021bin au inspirat societ\u0103\u021bii ex-sovietice sim\u021bul democra\u021biei \u0219i libert\u0103\u021bii, necunoscut p\u00e2na atunci. Ambii au \u021binut c\u00e2rma politic\u0103 orientat\u0103 spre Occident. Acum Rusia lui Putin pretinde o pozi\u021bie de putere militar\u0103 \u0219i economic\u0103 \u00een spa\u021biul european dar \u0219i \u00een cel asiatic. Agenda politic\u0103 a pre\u0219edintelui rus s-a concentrat asupra probelemelor interne ale Rusie dar \u0219i a obiectivelor de politic\u0103 extern\u0103 din spa\u021biul fost sovietic, de la periferia grani\u021belor c\u00e2t \u0219i din fostele zone de influen\u021b\u0103 sovietic\u0103 situate \u00een Africa, Asia \u0219i Orientul Mijlociu. Pe acest fundal, pre\u015fedintele rus, Vladimir Putin, a prezentat, \u00een cadrul unei \u00eent\u00e2lniri cu membrii Consiliului de Securitate rus, noua strategie de politic\u0103 extern\u0103 a Federa\u0163iei Ruse. Aceasta ia \u00een considerare, a\u0219a cum preciza \u015feful statului rus \u201emodific\u0103rile survenite \u00een cadrul echilibrului de for\u0163e din lume, criza financiar\u0103 \u015fi instabilitatea din Orientul Mijlociu \u015fi Africa de Nord<\/i>\u201c. Strategie are trei axe ce o definesc: rela\u021bia cu UE, utilizarea soft power<\/i> \u00een spa\u021biul ex-sovietic \u0219i rela\u021bia privilegiat\u0103 cu puterile emergente din Asia, China \u0219i India. S\u0103 le anliz\u0103m pe r\u00e2nd. Summitul UE-Rusia desf\u0103\u0219urat \u00een decembrie 2012 a adus cu sine analiza situa\u021biei actuale a rela\u021biilor bilaterale.<\/p>\n

\u00cent\u00e2lnirea a fost steril\u0103, f\u0103r\u0103 semnarea unor documente sau declara\u021bii comune, f\u0103r\u0103 progrese \u00een rela\u021bia dintre cele dou\u0103 entit\u0103\u021bi. Cooperarea \u00een domeniul energiei \u0219i punerea \u00een aplicare a celui de-al treilea pachet energetic

[1]<\/a> al UE a devenit cel mai delicat subiect. Pozi\u021bia Rusiei este destul de u\u0219or de \u00een\u021beles, \u00een ceea ce prive\u0219te UE, noile reguli de energie distrug monopolul Gazprom. Rusia sper\u0103 s\u0103 exclud\u0103 \u00een finalul discu\u021biilor conductele sale de transport de la aplicarea regulilor de liberalizare ale UE \u00een vigoare, care urm\u0103resc s\u0103 ofere companiilor energetice accesul la infrastructurile de\u021binute de al\u021bii. Atunci c\u00e2nd este vorba despre rela\u021biile UE-Rusia se vorbe\u0219te adesea despre dependen\u021ba cresc\u00e2nd\u0103 a UE de petrolul \u0219i gazul rusesc. \u00cen realitate, aceast\u0103 dependen\u021b\u0103 economic\u0103 este reciproc\u0103. Exportul rusesc reprezint\u0103 29% din consumul european de petrol \u0219i gaz iar UE este o surs\u0103 important\u0103 de investi\u021bii str\u0103ine pentru Rusia. \u00cen anii urm\u0103tori, investi\u021biile UE \u00een Rusia vor deveni \u0219i mai importante, pe m\u0103sur\u0103 ce Rusia va avea din ce \u00een ce mai pu\u021bine posibilit\u0103\u021bi de a utiliza petrol ieftin,<\/i> u\u0219or accesibil, \u0219i va trebui s\u0103 fac\u0103 investi\u021biile necesare \u00een domeniul extrac\u021biei \u0219i s\u0103-\u0219i modernizeze industria. Argumentele economice n-ar trebui, prin urmare, s\u0103 \u00eempiedice UE s\u0103 fie inflexibil\u0103 \u00een privin\u021ba drepturilor omului \u0219i a libert\u0103\u021bilor civile \u0219i politice<\/b>.<\/p>\n

Pe parcursul ultimului deceniu, Rusia nu a demonstrat dec\u00e2t un interes par\u021bial pentru a dezvolta politici comune \u0219i nicio inten\u021bie de a dezvolta un parteneriat strategic real \u0219i extins cu UE. Ultimele dezvolt\u0103ri din sectorul energiei confirm\u0103 dorin\u021ba Rusiei de a continua tactica selectiv\u0103 denumit\u0103 \u00een jargon economic pick and choose (alege \u0219i culege)<\/i>. \u021ainta actual\u0103 este controlul resurselor din Marea Mediteran\u0103 unde Rusia dore\u0219te s\u0103 se asiguire c\u0103 poten\u021bialele surse de export spre Europa\u00a0 sunt cu aprobarea ei. Companiile ruse\u0219ti Gazprom, LUKoil, Rosneft \u0219i Novatek sunt implicate \u00een diverse propuneri de\u00a0 proiecte \u00een estul Mediteranei. De asemenea summitul a indicat r\u0103cirea\u00a0 rela\u021biilor dintre UE \u0219i Rusia \u0219i concentrarea eforturilor acestora, exclusiv pe domeniul economic. \u00cen astfel de circumstan\u021be, a doua ax\u0103 adoptat\u0103 de administra\u021bia de la Moscova se focalizeaz\u0103 pe cre\u0219terea influen\u021bei Rusiei \u00een vecin\u0103tatea sa apropiat\u0103. \u00cen noua versiune a Concep\u021biei politicii externe a Federa\u021biei Ruse, se arat\u0103 c\u0103 protec\u021bia \u0219i promovarea intereselor Rusiei \u00een \u021b\u0103rile vecine ar trebui s\u0103 fie realizat\u0103 prin utilizarea unei strategii de tip soft power[2]<\/b><\/a><\/i>.<\/p>\n

Aproape la 20 de ani de la introducerea conceptului de soft power<\/i> de c\u0103tre profesorul, Joseph Nye de la Universitatea Harvard el intr\u0103 \u00een arsenalul conducerii politice ruse. Ce reprezit\u0103 pentru ru\u0219i acest concept? Potrivit interpret\u0103rii oficiale ruse, soft power<\/i> este un instrument integrat pentru solu\u021bionarea problemelor de politic\u0103 extern\u0103, baz\u00e2ndu-se pe abilit\u0103\u021bile societ\u0103\u021bii civile, alternativ\u0103 la diploma\u021bia clasic\u0103. Aceast\u0103 strategie implic\u0103 activit\u0103\u021bi culturale \u00een spa\u021biul CSI, promovarea Uniunii Eurasiatice, programe care ofer\u0103 excursii scurte de studiu \u00een Rusia pentru tineri reprezentan\u021bi ai cercurilor politice, sociale, academice \u0219i de afaceri din \u021b\u0103ri str\u0103ine, cursuri de limba rus\u0103 pentru lucr\u0103torii imigran\u021bi, reluarea activit\u0103\u021bilor caselor de prietenie cu str\u0103in\u0103tatea \u0219i a asocia\u021biilor de culturale (erau cele care desf\u0103\u0219urau \u0219i activit\u0103\u021bi de culegere de informa\u021bii pe timpul URSS). Un moment important de aplicare al strategiei \u00eel va constitui anul 2017 c\u00e2nd se preconizeaz\u0103 ca Festivalul Interna\u021bional al Tineretului \u0219i Studen\u021bilor s\u0103 se desf\u0103\u0219oare la Moscova a\u0219a cum au avut loc \u00een 1957 \u0219i \u00een 1985, aceasta din urm\u0103 fiind de fapt \u00eenceputul Perestroika. Va fi posibil\u0103 transpunerea \u00een parctic\u0103 a acestei strategii? R\u0103spunsul este o chestiune de timp \u0219i de resurse la care se adaug\u0103 stabilitatea politic\u0103 din Rusia. Cu toate acestea, putem spune deja c\u0103 strategia Rusiei de soft power<\/i> va fi una rigid\u0103 care se va concentra asupra redob\u00e2ndirii pozi\u021biilor geopolitice, pierdute dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea Uniunii Sovietice. \u0218i pentru ca Rusia s\u0103 demonstreze noua orientare soft, Putin a ordonat pe 28 februarie a.c., \u201eexerci\u0163ii militare de anvergur\u0103 extraordinar\u0103 \u00een regiunea M\u0103rii Negre<\/i>\u201d. La manevre au participat 36 de nave militare, desf\u0103\u015furate \u00een Sevastopol \u015fi Novorossisk, unit\u0103\u0163i ale avia\u0163iei, infanteria marin\u0103, precum \u015fi for\u0163e cu destina\u0163ie special\u0103 GRU.<\/p>\n

La ac\u0163iune au luat parte aproximativ 7.000 de solda\u0163i(!?), aceasta fiind limita p\u00e2n\u0103 la care \u00een practica interna\u0163ional\u0103 un exerci\u0163iu militar poate fi derulat f\u0103r\u0103 \u00een\u015ftiin\u0163area preventiv\u0103 a partenerilor, inclusiv NATO, \u00een cazul de fa\u0163\u0103. Aplica\u0163iile de verificare a capacit\u0103\u021bii de r\u0103spuns a for\u021belor ruse<\/i> au fost lansate pe nea\u015fteptate de liderul rus, de la bordul aeronavei preziden\u0163iale, decizia fiind luat\u0103 \u00een drum spre Moscova de la Durban (Africa de Sud), unde participase la summitul BRICS. Reac\u021biile au venit imediat. Puterea de la Kiev sus\u021bine c\u0103 a fost in\u0219tiin\u021bat\u0103, \u00een schimb opozi\u021bia declar\u0103 c\u0103 a fost un exerci\u021biu de descurajare a poporului ucrainian, dar mai ales o \u00eencercare de face presiuni asupra pre\u015fedintelui Viktor Ianukovici. Georgia a replicat nervos la nivelul Ministerului de Externe, iar cele trei state NATO riverane \u2013 Turcia, Bulgaria \u015fi Rom\u00e2nia \u2013 nu au avut reac\u0163ii publice. Turcia a resim\u0163it organizarea unui asemenea exerci\u0163iu ca o amenin\u0163are direct\u0103 la adresa pozi\u0163iilor \u00eembr\u0103\u0163i\u015fate \u015fi demonstrate \u00een Siria dar \u015fi tentativa de a fi readus\u0103 \u00eentr-o alt\u0103 zon\u0103 de aten\u0163ie din spatele frontului actual. Relevan\u0163a startegic\u0103 pe care Ankara \u015fi-o consolideaz\u0103 \u00een regiune devine tot mai preocupant\u0103 pentru Federa\u0163ia Rus\u0103, iar tensiunile chiar dac\u0103 nu au erupt \u00een spa\u0163iul pubilc, ele exist\u0103, \u015fi nu de ieri de azi. Statele Unite au declarat c\u0103 nu sunt \u00eengrijorate de opera\u0163iuni, purt\u0103toarea de cuv\u00e2nt a Departamentului de Stat, Victoria Nuland, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 documentele fundamentale OSCE stipuleaz\u0103 asemenea scenarii. A\u015fadar se poate lesne observa c\u0103 Rusia are o rela\u0163ie ce oscileaz\u0103 \u00eentre complexitate perteneriatului cu UE \u015fi tensionare cu fiecare dintre actorii din bazinul Pontic<\/i><\/b>.<\/p>\n

Pentru a \u00a0treia ax\u0103 referitoare la rela\u021bia cu Asia, unde SUA \u0219i China fac c\u0103r\u021bile, inten\u0163ia strategic\u0103 major\u0103 a Rusiei este de a se pozi\u0163iona ca o punte \u00eentre Asia-Pacific \u015fi regiunea Euro-Atlantic\u0103. Pre\u0219edintele Putin vede noua strategie eurasiatic\u0103, realizat\u0103 prin alian\u021be economice \u0219i militare cu China, India si Iran, cea economic\u0103 fiind deja implementat\u0103 prin organiza\u021bia-mamut de cooperare de la Shanghai. Este o op\u021biune care implic\u0103 supravie\u0163uirea economic\u0103 \u015fi cultural\u0103 a Rusiei dup\u0103 cum sus\u0163in strategii de la Kremlin. Asia constituie acum o prioritate pentru Moscova \u00een urm\u0103torii 25 de ani. Chiar dac\u0103 azi asist\u0103m la o transformare a lumii \u00een una multipolar\u0103, SUA r\u0103man \u00een continuare principala putere \u00een lume, care \u00ee\u0219i poate realiza militar orice plan strategic, ceea ce nu putem afirma \u00een cazul Rusiei \u0219i al Chinei. \u00centr-un interviu acordat Euronews unul dintre cei mai aprecia\u021bi veterani ai politicii externe de la Washington\u00a0 Zbigniew Brzezinski, fost consilier de securitate na\u021bional\u0103 al pre\u0219edintelui Jimmy Carter r\u0103spundea la o \u00eentrebare referitoare la locul Europei \u00een competi\u021bia dintre SUA \u0219i puterile emergente precum China, India \u0219i Rusia: A\u021bi men\u021bionat China, India \u0219i Rusia ca puteri emergente. Ca s\u0103 p\u0103str\u0103m adevarul una singur\u0103 este emergent\u0103, celelalte dou\u0103 nu. Una lupt\u0103 cu nostalgia trecutului (n.a. Rusia) cealalt\u0103 se supraevalueaz\u0103, de\u0219i datorit\u0103 condi\u021biilor socio-economice are un mare poten\u021bial \u0219i promite mult (n.a. India).\u00a0 Este o singur\u0103 putere emergent\u0103-China-c\u0103reia trebuie s\u0103-i acord\u0103m aten\u021bie…C\u00e2t despre Europa ea este o entitate extrem de important\u0103: principalul partener economic al SUA, principalul aliat global \u0219i are o importan\u021b\u0103 mare \u00een a decide ce fel de viitor, la nivel global, dore\u0219te … Europa are \u00eens\u0103 nevoie de lideri care s\u0103 priveasc\u0103 \u00een viitor la fel ca cei de acum c\u00e2teva decenii<\/i>. Nimic despre importan\u021ba Rusiei!<\/p>\n


<\/p>\n
\n
[1]<\/a> Mai multe posibilit\u0103\u0163i de alegere pentru consumatori, cre\u015fterea investi\u0163iilor \u015fi siguran\u0163a energetic\u0103 \u00een Europa sunt punctele cheie ale celui de-al treilea pachet energetic. Este vorba de: separarea produc\u0163iei \u015fi distribu\u0163iei; consolidarea drepturilor consumatorilor; solidaritate \u00een situa\u0163ii de criz\u0103.<\/div>\n
<\/div>\n
[2]<\/a> Defini\u021bia dat\u0103 de profesorul Nye: este abilitatea unei \u021b\u0103ri de a influen\u021ba evenimentele prin persuasiune \u0219i aderare la idealuri similare dec\u00e2t prin mijloace\u00a0 de constr\u00e2ngere militare sau financiare.<\/div>\n<\/div>\n
<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dup\u0103 colapsul URSS, SUA \u0219i UE s-au lovit de o lume ex-sovietic\u0103 cu nuan\u021be de g\u00e2ndire marxist-leninist\u0103 care trebuia modificat\u0103 \u0219i eventual asimilat\u0103 \u00een structura europen\u0103. \u00cen schimb fosta URSS a fost supus\u0103 unui proces de occidentalizare de propria administra\u021bie. S-au introdus tradi\u021bii \u0219i valori occidentale \u00een politic\u0103, economie, chiar \u0219i \u00een cultur\u0103, \u00een condi\u021biile \u00een care societatea ex-sovietic\u0103 tocmai \u00ee\u0219i revenea dup\u0103 perestroika \u0219i terapia de \u0219oc a lui Gorbaciov. Marea majoritate a scenariilor au e\u0219uat, \u00een special cel politic. Administra\u021bia El\u021b\u00een a mizat mai mult pe bancherii \u0219i oamenii de afaceri, cu venituri de cele mai multe ori subterane exprimate \u00een miliarde de dolari, persoane care intrasera \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":2185,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[71,62],"tags":[],"class_list":["post-2191","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-europerussia","category-regions"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2191"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2191"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2191\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4573,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2191\/revisions\/4573"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2185"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2191"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2191"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2191"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}