{"id":2597,"date":"2013-06-03T19:37:20","date_gmt":"2013-06-03T19:39:25","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=2597"},"modified":"2017-11-14T21:28:38","modified_gmt":"2017-11-14T19:28:38","slug":"atentie-la-lucian-boia-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/atentie-la-lucian-boia-2\/","title":{"rendered":"Aten\u021bie la Lucian Boia!"},"content":{"rendered":"

\"\"Ca o not\u0103 de subsol la Salonul C\u0103r\u021bii de la Paris remarc reapari\u021bia, \u00een penumbra discursului public \u00a0a etichet\u0103rilor reconstruite dup\u0103 logica \u201ecet\u0103\u021bii asediate\u201d. La standul Rom\u00e2niei am auzit vorbindu-se despre \u201eagenda cultural\u0103 antirom\u00e2neasc\u0103\u201d, \u201eistorie antina\u021bional\u0103\u201d, sintagme n\u0103ucitoare, rostite ap\u0103sat de personaje cu aparent pedigree. Istoricul Lucian Boia a f\u0103cut obiectul unui astfel de tir \u201econfiden\u021bial\u201d.<\/b><\/p>\n

Tratarea, decriptarea operei lui Lucian Boia \u00een cheia abisalului conflict \u201ena\u021bional-antina\u021bional\u201d se \u00eenscrie \u00een paradigma prostiei recurente deloc dezinteresat\u0103 ideologic. Citisem, cu mai mult\u0103 vreme \u00een urm\u0103,\u00a0\u201eIstorie \u0219i mit \u00een con\u0219tiin\u021ba rom\u00e2neasc\u0103\u201d (Ed. Humanitas, 1997)<\/i>, o teorie complex\u0103 despre \u201ecum nu poate exista o istorie obiectiv\u0103\u201d, ilustrat\u0103 cu judec\u0103\u021bi, din unghiuri diferite, ale unor evenimente de istorie rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i universal\u0103. Rezum\u00e2nd, lucrarea ofer\u0103-dincolo de factologic- o gril\u0103 de interpretare, o matrice. Spontan se extrage de la sine o defini\u021bie a istorie \u00een trei parametri: 1.proiec\u021bia\u00a0 imaginarului social, 2.fundamentarea pe mituri 3.filtrul ideologic.<\/p>\n

Proiec\u021bie a imaginarului \u00eentruc\u00e2t, indiferent de multitudinea surselor densitatea evenimentelor \u0219i distan\u021ba \u00een timp \u00eempiedic\u0103 distilarea a altceva dec\u00e2t o posibil\u0103 reprezentare a unor cauzalit\u0103\u021bi \u0219i evenimente.<\/p>\n

Fundamentarea pe mituri: mitul e o simplificare, istoria este o nara\u021biune simplificat\u0103: exist\u0103 mitul \u201eproiectului unit\u0103\u021bii na\u021bionale\u201d (pornit \u00eenc\u0103 de la daci!), mitologia geografiei de excep\u021bie, mitul Salvatorului, mitul conspira\u021biei Celuilalt (str\u0103inul!), mitul dinastic etc. Parfumul vulgariz\u0103rii este inevitabil. Boia \u00eens\u0103, dezarticuleaz\u0103 pentru a ar\u0103ta modalit\u0103\u021bile de compunere, \u00eentocmai ca la o disec\u021bie a unui corp: se v\u0103d sistemele \u0219i leg\u0103turile \u201ede sub piele\u201d.<\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u0219it filtrul ideologic: modul \u00een care orice istorie folose\u0219te Puterii de la un moment dat. \u00cen\u00a0\u201eIstorie \u0219i mit\u2026\u201d<\/i>\u00a0Boia adaug\u0103 o cantitate \u00eensemnat\u0103 de exemplific\u0103ri din arealul rom\u00e2nesc \u0219i european.<\/p>\n

Probabil c\u0103 autorul simte for\u021ba matricei subiacente: un an mai t\u00e2rziu \u00een 1998 el revine asupra temei \u00een\u00a0\u201eJocul cu trecutul. Istoria \u00eentre fic\u021biune \u0219i adev\u0103r \u201d<\/i>\u00a0care extrage factologicul, accentu\u00e2nd latura \u00a0structural\u0103 \u0219i metodologic\u0103. \u00cen lupta intelectual\u0103 cu \u201ememoria \u00eenv\u0103\u021bat\u0103\u201d \u0219i \u201ecli\u0219eele mentale\u201d trece \u00een revista abord\u0103rile de la \u0218coala de la Analles a ra\u021bionalismului \u0219i depersonaliz\u0103rii evenimentelor la curentul \u201eThe New History\u201d-un fel de econometrie istoriografic\u0103. Concluzia: \u201cdac\u0103 nu am pretinde istoriei inteligibilitate des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 \u0219i finalitate, dac\u0103 am considerat c\u0103 lumea nu este neap\u0103rat coerent\u0103, dac\u0103 nu am g\u00e2ndi \u00een termeni de \u201enoi\u201d \u0219i ceilal\u021bi, dac\u0103 nu ne-am sim\u021bi at\u00e2t de implica\u021bi \u00een trecut \u0219i viitor , ci nr g\u00e2ndind altfel, am fi altfel, \u0219i altfel ar fi atunci numai reprezentarea istoriei, ci \u0219i istoria efectiv\u0103.\u201d<\/p>\n

Am sperat cumva, c\u0103 urmatoarele lucrari:\u00a0\u201eFran\u021ba, hegemonie sau declin?\u201d (2010), \u201eTragedia Germaniei 1914-1945\u201d<\/i>\u00a0sau\u00a0\u201eDe ce este Rom\u00e2nia altfel\u201d (2012)<\/i>, s\u0103 se armonizeze \u00eentr-un \u201esistem\u201d, sub lupa metodologic\u0103 a matricei inteligent construite \u00een lucr\u0103rile precedente, cu o viziune egal lipsit\u0103 de complexele provincialului dar \u0219i de iconoclastia c\u0103utat\u0103 cu lumanarea.<\/p>\n

\u00cens\u0103,\u00a0\u201eFran\u021ba, hegemonie sau declin\u201d<\/i>\u00a0mi-a l\u0103sat impresia unui curs universitar neterminat. O nara\u021biune prolix\u0103, descriptiv\u0103 \u00een exces, \u00eemp\u0103nat\u0103 cu statistici m\u00e2nuite st\u00e2ngaci. Matricea, grila Boia nu transpare, avem de-a face cu o tentativa de\u00a0istoriografie de atitudine<\/b>mult departata de \u201eangajamentul\u201d\u00a0 ini\u021bial. \u0218i o concluzie care confirm\u0103 for\u021bata ie\u0219ire din contingent a profesorului rom\u00e2n: \u201edeclinul Fran\u021bei este v\u0103zut adesea ca o consecin\u021b\u0103 a inadapt\u0103rii sale economice. \u00cen schimb, mul\u021bi francezi au mai mult\u0103 \u00eencredere \u00een atuurile culturale ale \u021b\u0103rii lor. Este aici o eroare de perspectiv\u0103: lucrurile stau mai cur\u00e2nd invers. Numero\u0219i sunt cei care, \u00een lume, beneficiaz\u0103 de tehnologia francez\u0103, de produsele \u0219i serviciile franceze. Pu\u021bini dintre ei mai au leg\u0103turi lingvistice, culturale sau sentimentale cu Fran\u021ba\u201d.\u00a0 \u00cen acela\u0219i tip de sos sunt ad\u0103ugate \u00a0sfaturi pentru francezii inadapta\u021bi la provoc\u0103rile prezentului: \u201e Poate c\u0103 Fran\u021ba ar trebui s\u0103 adapteze, cu mai mult\u0103 suple\u021be, formula ei destat-na\u021biune la realit\u0103\u021bi diferite de cele din secolul XIX-lea, recunosc\u00e2nd o anume form\u0103 de existen\u021b\u0103 diferitelor comunit\u0103\u021bi\u201d, etc. Cartea are \u00eens\u0103 o anume seva, un anumit ritm interior, dar se v\u0103d lipiturile, sudura, for\u021barea.<\/p>\n

Procesul de mar\u0219 for\u021bat c\u0103tre\u00a0istoriografia de atitudine<\/b>\u00a0devine strident \u00een\u00a0\u201eTragedia Germaniei,1914-1945\u201d<\/i><\/p>\n

Pe c\u00e2t de drastic este cu Fran\u021ba-(\u201efrancezii rezist\u0103 totu\u0219i cu un anume succes\u201d, sf\u00e2r\u0219e\u0219te concesiv, totu\u0219i), pe at\u00e2t de \u201e\u00een\u021beleg\u0103tor\u201d se arat\u0103 a fi \u00a0cu derapajul Germaniei din \u201eperioada neagr\u0103\u201d. \u00cembin\u00e2nd tehnici de ziar tabloid avant la lettre, cu teoria \u201elebedei negre\u201d ( aparitia lui Hitler), pres\u00e2rand momente ucronice*(o istorie virtual\u0103 aflat\u0103 \u00een afara timpului real-cu o defini\u021bie chiar a autorului din \u201cJocul cu trecutul\u201d)-de istorie contrafactual\u0103 (ce s-ar fi \u00eent\u00e2mplat dac\u0103?), istoricul Lucian Boia \u00ee\u0219i propune \u00een mod programatic s\u0103 \u0219ocheze: Germania este cau\u021bionat\u0103 integral.Tem\u0103 cu tem\u0103, vinov\u0103\u021biile cad ca-ntr-un joc de popice.<\/p>\n

\u201eFoamea de spa\u021biu\u201d este pus\u0103 pe seama epocii. \u00cen fond, doar Anglia \u0219i Fran\u021ba aveau imperii coloniale \u00eentinse \u201eGermania nu a fost mai agresiv\u0103 dec\u00e2t ceilal\u021bi; a avut \u00eens\u0103-\u0219i a pl\u0103tit pentru asta-o politic\u0103 mai proast\u0103 dec\u00e2t a celorlal\u021bi\u201d.<\/p>\n

Rasismul? Potrivit lui Boia \u00een Germania era comb\u0103tut \u00een 1922 de Felix von Luschan \u00een \u201cVolker, Rassen, Sprahen\u201d<\/em>\u00a0\u00een timp ce, sursa sa ar trebui cautat\u0103 mai degrab\u0103 \u00een Fran\u021ba unde \u201edoctorul Alexis Carrel sus\u021bine \u00een cartea sa \u201eL\u201dhomme , cet inconuu\u201d , ap\u0103rut\u0103 \u00een 1936 aplicarea riguroas\u0103 a principiilor eugenice prin \u00eenl\u0103turarea \u201erebuturilor\u201d umane; un mijloc recomandat era camera de gazare (cu doar c\u00e2\u021biva ani \u00eenainte de folosirea acestei \u201dtehnici\u201d \u00een Germania nazist\u0103.\u201d<\/p>\n

\u201e\u00cen SUA \u00eens\u0103, legile au permis sterilizarea, \u00eentre 1907 \u0219i 1960 a circa 60.000 de aliena\u021bi, handicapa\u021bi mintal, criminali \u201eereditari\u201d \u0219i alte asemenea categorii. Iar Suedia a mers \u0219i ea pe aceea\u0219i cale\u201d- contextualizeaz\u0103 Boia, t\u0103ind astfel din gravitatea crimelor naziste. C\u0103ci,va medita cititorul,dac\u0103 \u00een \u00eentreaga lume se manifestau asemenea tendin\u021be, Germania nu a avut altceva decat o presta\u021bie exagerat\u0103!<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u0219i \u201esolutia finala\u201d are o explica\u021bie \u0219ocant\u0103: Hitler s-ar fi mul\u021bumit cu o prigonire a evreilor, dar cucerirea Poloniei \u0219i a unei p\u0103r\u021bi din Rusia au aportat un num\u0103r de 5 milioane de evrei. \u00cen acest caz,unde s\u0103-i mai alungi? O asemenea pseudoargumenta\u021bie duce cu g\u00e2ndul la o deriv\u0103 serioas\u0103 a ra\u021biunii \u0219i logicii. Desigur autorul \u00ee\u0219i ia precau\u021bia de a considera cartea \u201e un eseu\u201d \u0219i nu putem cere unui demers s\u0103 fie ceea ce nu-\u0219i propune s\u0103 fie dar, cu \u201eTragedia Germaniei\u201d Boia mai coboar\u0103 o treapt\u0103 a minoratului. Obsesia de a fi controversat este clarificat\u0103 \u0219i de sentin\u021ba finala: tragedia german\u0103 a fost cauzat\u0103 de \u201eperverse \u00eembin\u0103ri de evenimente nea\u0219teptate \u0219i de decizii cu urm\u0103ri neb\u0103nuite\u201d. F\u0103r\u0103 comentarii.<\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u0219it,\u201eDe ce este Romania altfel?\u201d,\u00a0<\/i>o lucrare care se bucur\u0103 de o exagerat\u0103 popularitate de tipul volumelor\u00a0\u201eDe ce iubim femeile?\u201d (<\/i>cea mai slab\u0103 produc\u021bie sub semnatura lui Mircea C\u0103rt\u0103rescu, altfel un monstru sacru al literei rom\u00e2ne\u0219ti) sauAlchimistul\u00a0<\/i>al lui Cohelio: de la coafez\u0103 la corporatist se discut\u0103 despre Boia \u0219i opiniile sale, opera rezon\u00e2nd at\u00e2t cu asumarea integral\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 discernamant c\u00e2t \u0219i cu \u00eenjur\u0103tura groas\u0103, viril\u0103.<\/p>\n

Pe fond,\u00een \u201eDe ce\u2026\u201d, profesorul Boia apare epuizat cultural: scrierea plonjeaz\u0103 direct \u00een cli\u0219eul de alt tip, invers celui sus\u021binut de \u201erom\u00e2nul verde\u201d, este cliseul de b\u00e2rf\u0103 intelectual\u0103, ornamentat\u0103 cu un f\u0103cut cu ochiul complice. Este genul de abordare pe care, \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u00e2nd-o, te separi superior de \u201ebizonul\u201d care nu \u00een\u021belege \u201erafinamentele\u201d, de \u201ebizonul\u201d care tr\u0103ie\u0219te laolalta cu eroii neamului din ale c\u0103ror virtu\u021bi, \u00een mod evident, crede c\u0103 posed\u0103.<\/p>\n

Din punctul meu de vedere, este o carte scris\u0103 la nervi sub impactul suspend\u0103rii pre\u0219edintelui B\u0103sescu. Problema c\u0103r\u021bii nu este atitudinea, ci confuzia \u0219i caricaturizarea propriilor demersuri mai vechi. Boia nu este antirom\u00e2n, dupa cum nu este antisemit sau antifrancez ,ci doar un autor care nu a f\u0103cut fa\u021b\u0103 propriului succes ini\u021bial alunec\u00e2nd, pas cu pas, \u00een dorin\u021ba de a epata \u0219i de a \u0219oca, \u00eentr-un comercial cu trucuri facile ie\u0219ite complet de sub orice adiere a \u0219tiin\u021bei.<\/p>\n

A\u0219 putea efectua decupaje multiple, cu nonsensuri sau gre\u0219eli flagrante \u00eens\u0103 m\u0103 rezum la a cita concluzia din epilog: \u201ePrezentul este opera trecutului. Rom\u00e2nia s-a f\u0103cut \u00eentr-un anume fel \u0219i de aceea este a\u0219a cum este\u201d. Autoanularea lui Boia atinge maximul: \u00een \u201eJocul cu trecutul\u201d, poate cea mai bun\u0103 crea\u021bie a sa, sus\u021binea contrariul: \u201enu istoria ne \u00eenva\u021b\u0103, ci noi \u00eei spunem istoriei ce s\u0103 ne \u00eenve\u021be\u201d.<\/p>\n

Dincolo de toate istoricul Lucian Boia r\u0103m\u00e2ne, la scara timpului, un deschiz\u0103tor de drumuri, dar \u0219i un alerg\u0103tor de curs\u0103 scurt\u0103 care, din nefericire, \u0219i-a dorit prea mult s\u0103 performeze la maraton.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ca o not\u0103 de subsol la Salonul C\u0103r\u021bii de la Paris remarc reapari\u021bia, \u00een penumbra discursului public \u00a0a etichet\u0103rilor reconstruite dup\u0103 logica \u201ecet\u0103\u021bii asediate\u201d. La standul Rom\u00e2niei am auzit vorbindu-se despre \u201eagenda cultural\u0103 antirom\u00e2neasc\u0103\u201d, \u201eistorie antina\u021bional\u0103\u201d, sintagme n\u0103ucitoare, rostite ap\u0103sat de personaje cu aparent pedigree. Istoricul Lucian Boia a f\u0103cut obiectul unui astfel de tir \u201econfiden\u021bial\u201d. Tratarea, decriptarea operei lui Lucian Boia \u00een cheia abisalului conflict \u201ena\u021bional-antina\u021bional\u201d se \u00eenscrie \u00een paradigma prostiei recurente deloc dezinteresat\u0103 ideologic. Citisem, cu mai mult\u0103 vreme \u00een urm\u0103,\u00a0\u201eIstorie \u0219i mit \u00een con\u0219tiin\u021ba rom\u00e2neasc\u0103\u201d (Ed. Humanitas, 1997), o teorie complex\u0103 despre \u201ecum nu poate exista o istorie obiectiv\u0103\u201d, ilustrat\u0103 cu judec\u0103\u021bi, din unghiuri diferite, ale unor […]<\/p>\n","protected":false},"author":14,"featured_media":2594,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[65,99,135,63],"tags":[],"class_list":["post-2597","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-blog-en","category-books","category-marius-stoian-en","category-publications"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2597"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/14"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2597"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2597\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4525,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2597\/revisions\/4525"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2594"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2597"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2597"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2597"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}