{"id":2808,"date":"2013-08-02T14:57:59","date_gmt":"2013-08-02T14:58:52","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=2808"},"modified":"2017-11-14T21:28:35","modified_gmt":"2017-11-14T19:28:35","slug":"europa-in-vacanta-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/europa-in-vacanta-2\/","title":{"rendered":"Europa \u00een vacan\u021b\u0103!"},"content":{"rendered":"

\"\"\u00cen cancelariile europene bate v\u00e2ntul tradi\u021bionalei vacan\u021be de var\u0103. Furtuna finaciar\u0103 din Portugalia a trecut, fiind nevoie de 7 zile \u0219i de demisia ministrului portughez de finan\u021be pentru a controla \u0219i calma pie\u021bele financiare. Pe un front mai extins, intrarea Croa\u0163iei \u00een UE, decizia de a \u00eencepe negocierile de aderare cu Serbia, preg\u0103tirea Moldovei pentru semnarea Acordului de Asociere la Uniune \u015fi aprobarea cererii Letoniei de a se al\u0103tura zonei euro au ar\u0103tat atrac\u0163ia continu\u0103 fa\u0163\u0103 de unitatea european\u0103. Grecia ca \u0219i Portugalia supravie\u0163uie\u015fte datorit\u0103 ajutorului interna\u0163ional, creditorii g\u0103sind c\u0103i s\u0103 trimit\u0103 fonduri de urgen\u0163\u0103 at\u00e2t la Atena c\u00e2t \u0219i la Lisabona \u00een schimbul reformelor, unele \u00eenc\u0103 incomplete. Europa ar trebui s\u0103 ias\u0103 din recesiune \u00een a doua jum\u0103tate a acestui an. Semnalele sunt \u00eencurajatoare, \u00een schimb ele nu furnizeaz\u0103 o dovad\u0103 real\u0103 a atenu\u0103rii crizei. De fapt,\u00a0 pur \u015fi simplu, se intr\u0103 \u00eentr-o faz\u0103 diferit\u0103 a crizei. \u00cen aceste condi\u021bii urm\u0103toarele 12 luni vor aduce provoc\u0103ri politice, sociale \u015fi pe pie\u0163ele financiare care vor testa \u00eenc\u0103 o dat\u0103 abilit\u0103\u0163ile Europei de a administra noua situa\u021bie. Credit\u0103rile vor fi diferite \u00eentre nordul \u0219i sudul Europei. Companiile italiene, portugheze \u015fi spaniole, \u00eenfometate de finan\u0163\u0103ri convenabile, vor fi dezavantajate \u00een mod evident fa\u0163\u0103 de rivalii din Austria \u015fi Germania. Acest fapt dezechilibreaz\u0103 a\u015fa-zisele beneficii ale monedei unice, f\u0103c\u00e2nd imposibil ca sectorul privat s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t \u015fomajului masiv din sudul Europei. Dup\u0103 alegerile din 22 septembrie din Germania, c\u00e2nd va fi posibil un guvern de centru-dreapta, centru-st\u00e2nga sau de coali\u0163ie, niciunul dintre cei care vor adminstra excedentul de cont german nu vor accepta o compensare a declinului economic al Europei de Sud pe seama acestuia. \u0218i totu\u0219i nu acesta va fi momentul de cump\u0103n\u0103 pentru idealul de unitate al UE. Alegerile\u00a0 europarlamentare din mai 2014 devin punctul de inflexiune deoarece vor deschide drumul, pentru numirea \u00eenlocuitorilor lui Jos\u00e9 Manuel Barroso \u00een func\u0163ia de pre\u015fedinte al Comisiei Europene \u015fi a lui Herman Van Rompuy \u00een cea de pre\u015fedinte al Consiliului European, unor lideri na\u021bionali\u0219ti din \u021b\u0103rile a c\u0103ror economii sufer\u0103 din cauza crizei. Nu vreau s\u0103 fiu pesimist dar vom avea o explozie a partidelor populiste, anti-sistem \u015fi anti-UE. C\u00e2t vor conta acestea \u00een suportul unor parlamentari cu ideii revizioniste asupra Uniunii vom vedea. Cert este c\u0103 scenariile pentru viitor duc la apari\u021bia unui climat politic rece pentru cei care favorizeaz\u0103 ini\u0163iativele ambi\u0163ioase de integrare \u0219i federalizare (punerea \u00een comun a datoriei sau o uniune bancar\u0103 \u00eencluz\u00e2nd garantarea comun\u0103 a depozitelor). De unde aceast\u0103 remarc\u0103? Datorit\u0103 limbajului cu care guvernul francez \u015fi domnul Barroso s-au atacat reciproc s\u0103pt\u0103m\u00e2nile trecute fapt ce a dovedit fragilitatea spiritului european de solidaritate. Lupta Irlandei a Greciei sau a Portugaliei de a ie\u0219i din recesiune demonstreaz\u0103 c\u0103 \u00eentoarcerea lini\u015ftit\u0103 pe pie\u0163ele private de capital nu este garantat\u0103 oric\u00e2t de multe \u00eemprumuturi se pot acorda. Criza guvernelor respective arat\u0103 limitele toleran\u0163ei politice \u015fi publice pentru austeritate. Concret: r\u0103bdarea na\u0163iunilor datornice confruntate cu austeritatea se apropie de sf\u00e2r\u0219it de\u0219i lupta cu creditori va continua p\u00e2n\u0103 la finalul crizei. Statele europene dovedesc c\u0103 au mari probleme s\u0103 se adapteze condi\u0163iilor suprana\u0163ionale specifice unei lumi globalizate. Era c\u00e2ndva o Europa admirat\u0103 \u00eentruc\u00e2t f\u0103cuse posibil\u0103 integrarea unor state s\u0103race ca Irlanda, Portugalia sau Grecia. Atunci la Londra func\u0163ionarii de la ambasada Germaniei \u00een\u0103l\u0163au \u00een fiecare diminea\u0163\u0103 cu m\u00e2ndrie drapelul european, \u015ftiind c\u0103 acest lucru o scotea din s\u0103rite pe Margaret Thatcher, care-\u015fi avea biroul peste drum. Au fost momente c\u00e2nd Europa a func\u0163ionat \u00eenainte chiar ca UE s\u0103 existe: \u00een 1953, la conferin\u0163a de la Londra cu privire la datoria extern\u0103 a Germaniei, participan\u0163ii au absolvit Germania Occidental\u0103 de obliga\u0163iile de plat\u0103 presante; atunci, \u015fi Grecia a votat pentru scutirea de datorii. Acum e r\u00e2ndul Germaniei. Nu-i a\u0219a? \u00cen actualele condi\u021bii de criz\u0103 a ap\u0103rut \u0219i noulu bolnav al Europei: Uniunea European\u0103<\/i>. Remarca nu-mi apar\u021bine, ea fiind dat\u0103 de Pew Research Center, un institut american care efectueaz\u0103 sondaje \u015fi compar\u0103 opiniile locuitorilor din aproximativ 40 de \u0163\u0103ri \u00een fiecare an, \u00een ultimul studiu al s\u0103u, efectuat \u00een martie pe un e\u015fantion de peste 7 600 de persoane, \u00een opt state membre UE (Fran\u0163a, Germania, Marea Britanie, Polonia, Republica Ceh\u0103, Spania, Italia, Grecia). Conform sondajului francezii au mai pu\u0163in\u0103 \u00eencredere \u00een institu\u0163iile UE dec\u00e2t italienii \u015fi spaniolii. \u00cenainte de criz\u0103, Fran\u0163a juca un rol important \u00een Europa, \u00een urma unui acord informal cu Germania, fiind cea care, \u00een acest binom, putea lua decizii politice importante \u00een timp ce Berlinul era motorul UE. Odat\u0103 cu venirea echipei \u00a0Merkozy (Angela Merkel \u015fi Nicolas Sarkozy) echilibrul a \u00eenceput s\u0103 se schimbe, iar francezii nu apreciaz\u0103 deloc aceast\u0103 schimbare. Francezii sunt enerva\u0163i, printre altele, de noua repartizare a echilibrului de puteri \u00een UE. Ce a adus criza \u00een Europa? Somajul. Criza a creat \u00een principal \u0219omaj accentuat \u00een r\u00e2ndurile tinerilor ace\u0219tia pec\u00e2nd \u00een zone situate \u00een America de Sud sau Africa \u00een c\u0103utare de locuri de munc\u0103. Europa are 26 de milioane de \u0219omeri. \u00cen r\u00e2ndul tinerilor \u00a0acesta dep\u0103\u015fe\u015fte 60% \u00een Grecia, 55% \u00een Spania sau 40% \u00een Italia \u015fi Portugalia, fa\u0163\u0103 de o medie european\u0103 de sub 25%. Primarii din ora\u0219ele belgiene Anvers, Mechelen \u015fi Vilvoorde s-au \u00eent\u00e2lnit \u00een aprilie \u00een ora\u015ful portuar pentru a discuta cu exper\u0163ii \u00een securitate belgieni \u015fi olandezi despre problema tinerilor musulmani care merg \u00een Siria pentru a lupta \u00eempotriva trupelor loialiste. Potrivit presei belgiene, \u00eentre 50 \u015fi 100 de tineri, majoritatea \u015fomeri, provenind \u00een principal din Anvers \u015fi regiunea Bruxelles, s-au al\u0103turat mili\u0163iilor islamiste care se lupt\u0103 cu regimul lui Bashar al-Assad. Este \u00eenceputul unui fenomen cu urm\u0103ri incalculabile pentru Europa. Ce vor face c\u00e2nd r\u0103zboiul se va termina? Europa este una a diversit\u0103\u021bii. Dac\u0103 diversitatea european\u0103, cu referire la tradi\u0163iile culturale, s-a extins dincolo de frontierele na\u0163ionale \u00een schimb, orice form\u0103 de mul\u0163umire, sau chiar de toleran\u0163\u0103, dispare atunci c\u00e2nd vine vorba de diversitate economic\u0103. Economiile \u021b\u0103rilor din Uniune, \u00een special cele din zona euro, trebuie s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 exact acelea\u015fi condi\u0163ii iar performan\u0163ele lor economice s\u0103 fie m\u0103surate conform acelora\u015fi criterii. De ce \u00een acest caz \u00a0nu mai conteaz\u0103 faptul c\u0103 tradi\u0163iile economice europene sunt foarte diferite de la o \u0163ar\u0103 la alta? Problemle apar atunci c\u00e2nd to\u021bi trebuie s\u0103 func\u0163ioneze conform aceluia\u015fi model, iar modelul \u0219i-a atins limitele. \u021a\u0103rile \u00ee\u015fi reduc cheltuielile \u015fi voteaz\u0103 reforme, \u00een timp ce falimentele \u00eentreprinderilor se \u00eenmul\u0163esc iar \u015fomajul cre\u015fte. Aparatul de stat este \u00een pan\u0103 decizional\u0103. \u00cen Spania, o persoan\u0103 din zece tr\u0103ie\u015fte ast\u0103zi sub pragul s\u0103r\u0103ciei. Provocarea pentru Bruxelles \u015fi pentru guvernele europene este de a \u015fti cum s\u0103 combine politicile de reducere a deficitului \u015fi a datoriei publice, cu lansarea m\u0103surilor care s\u0103 faciliteze cre\u015fterea economic\u0103. Este la fel ca \u0219i cum ai merge cu bicicleta pe s\u00e2rm\u0103 f\u0103r\u0103 coard\u0103 de protec\u021bie \u0219i f\u0103r\u0103 ghidon. \u00cen aceste condi\u021bii de criz\u0103 armatele din \u021b\u0103rile europene au de suferit din cauza reducerilor propiilor bugete. Anun\u0163ul din 2012 al pre\u015fedintelui SUA privind ajustarea negativ\u0103 a bugetului ap\u0103r\u0103rii cu 500 de miliarde de dolari a fost primit cu deschidere de popula\u0163ia american\u0103, care a v\u0103zut \u00een aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 o recalibrare a cheltuielilor militare externe \u00een raport cu agenda intern\u0103. \u00cen acela\u015fi context, Barack Obama f\u0103cea pentru prima dat\u0103 referire la zona Asia-Pacific ca fiind noul punct de interes pe agenda de politic\u0103 extern\u0103 a Casei Albe. Europa r\u0103m\u00e2nea o \u021bint\u0103 colateral\u0103 ceea ce a generat vii dezbateri \u0219i \u00eengrijorare pe malul Estic al Atlanticului. Ini\u0163iatorii acestei m\u0103suri, respectiv republicanul Mike Coffman \u015fi democratul Jared Polis, \u015fi-au fundamentat demersul plec\u00e2nd de la premiza c\u0103 pentru Statele Unite nu este legitim s\u0103 sus\u0163in\u0103 financiar ap\u0103rarea Europei, \u00een vreme ce actorii comunitari se \u00eentrec \u00een t\u0103ieri la nivelul bugetelor na\u0163ionale de ap\u0103rare. Acest punct de vedere aparent corect ascunde totu\u015fi un sofism, \u00eentruc\u00e2t sta\u0163ionarea trupelor americane pe teritoriul b\u0103tr\u00e2nului continent este \u00een primul r\u00e2nd o decizie cu rol \u00een consolidarea securit\u0103\u0163ii na\u0163ionale a SUA. Faptul c\u0103 trupele sta\u0163ionate \u00een Europa contribuie, f\u0103r\u0103 doar \u015fi poate, la consolidarea sectorului de ap\u0103rare regional este un efect, \u015fi nu ra\u0163iunea primar\u0103 a prezen\u0163ei lor \u00een acest spa\u0163iu. Unul dintre ra\u0163ionamentele cele mai evidente pentru care SUA are nevoie de pivotul european este \u00een rela\u0163ie direct\u0103 cu pozi\u0163ionarea geografic\u0103 \u00een proximitatea unor zone mustind a instabilitate \u015fi fa\u0163\u0103 de care Washingtonul nutre\u015fte interese dintre cele mai complexe. Cu toate c\u0103 Europa \u015fi perimetrul proxim plutesc \u00eentr-o oarecare stare de acalmie, nu poate fi ignorat\u0103 importan\u0163a strategic\u0103 a unui teritoriu care \u00eemparte propriu-zis grani\u0163a cu Orientul Mijlociu, Federa\u0163ia Rus\u0103, zona Arctic\u0103, Iranul, Marea Caspic\u0103 sau Nordul Africii. A\u0219a apare necesitatea de a \u00eempinge linia bazelor terestre c\u0103tre Est, care r\u0103m\u00e2ne \u015fi ast\u0103zi la fel de relevant\u0103 a\u015fa cum a fost \u00een ultimele 5 decenii, \u00eens\u0103 ce-i drept, av\u00e2nd la baz\u0103 un ra\u021bionament diferit cel asociat Razboiului Rece. Zonele men\u021bionate au o generoas\u0103 istorie a conflictualit\u0103\u0163ii ce se poate reactiva subit cu repercursiuni asupra intereselor economice \u015fi de securitate ale SUA. Aici \u00een aceast\u0103 zon\u0103 se reg\u0103sesc cele mai importante coridoare energetice de transport pentru Europa, rutele trans-caucaziene, dar \u0219i punctele nevralgice dispuse \u00een mijlocul unor teritorii marcate de instabilitate precum Canalul Suez sau Str\u00e2mtoarea Gibraltar. Pe de alt\u0103 parte, \u00eengrijor\u0103rile \u015fi criticile aduse alia\u0163ilor europeni ai NATO sunt \u00eendrept\u0103\u0163ite, dac\u0103 arunc\u0103m o privire asupra bugetelor ap\u0103r\u0103rii, numai dou\u0103 state Marea Britanie \u0219i Grecia din cele 28 de membre au respectat angajamentul aloc\u0103rii a 2% din PIB pentru cheltuielile de ap\u0103rare. \u00cencep\u00e2nd cu 2011, p\u00e2n\u0103 \u015fi Fran\u0163a a cobor\u00e2t sub 2 procente \u0219i se pare c\u0103 va fi urmat\u0103 de Marea Britanie care va opera acelea\u015fi ajust\u0103ri \u00eencep\u00e2nd cu 2015. Misiunea din Libia a fost o dovada clar\u0103 c\u0103 Europa nu are capacitatea militar\u0103, dar nici determinarea politic\u0103 de a duce la bun sf\u00e2r\u015fit o opera\u0163iune de asemenea amploare. Ini\u021bial, o ini\u0163iativa franco-britanic\u0103, s-a transformat rapid \u00eentr-o interven\u0163ie asumat\u0103 NATO, \u00een interiorul c\u0103reia Statele Unite a \u00eendeplinit obiectivul central. Robert Gates fostul ministru american al Ap\u0103r\u0103rii spunea despre episodul libian \u00a0c\u0103 de\u015fi toate statele aliate au votat pentru interven\u0163ia din Libia, mai pu\u0163in de jum\u0103tate au pus um\u0103rul \u00eentr-un fel sau altul, \u00een vreme ce sub o treime \u015fi-au asumat opera\u0163iuni propriu-zise de atac<\/i>. Este un peisaj dezolant \u00een zona ap\u0103r\u0103rii europene, chiar dac\u0103 b\u0103tr\u00e2nul continent nu se mai confrunt\u0103 cu acela\u015fi nivel de amenin\u0163are ca \u00een perioada R\u0103zboiului Rece. Chiar \u015fi \u00eentr-un atare context, Statele Unite nu-\u015fi pot periclita propriile interese de securitate din Europa din dorin\u0163a de la le da partenerilor de alian\u0163\u0103 o lec\u0163ie meritat\u0103. Viitorul? \u00cen toamn\u0103, noiembrie 2013, nordul continentului va fi teatrul unor adev\u0103rate manevre de lupt\u0103: for\u0163ele NATO vor \u00eencepe antrenamente pe scar\u0103 larg\u0103 \u00een care ele vor ap\u0103ra Estonia de atacuri, \u00een timp ce de partea cealalt\u0103, coali\u021bia fostelor \u021b\u0103ri sovietice, Rusia \u015fi Belarus, vor juca un scenariu de respingere a unui atac de pe teritoriul polonez. 3 000 solda\u0163i din 17 \u0163\u0103ri ale Alian\u021bei\u00a0 vor participa la manevrele din Estonia. Exerci\u0163iul va fi un simbol al unui NATO care revine la principiul ap\u0103r\u0103rii statelor membre. De fapt ne \u00eentoarcem de unde am plecat acum peste 60 de ani. R\u0103zboiul Rece (RR.02) \u00eentr-o variant\u0103 upgradat\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen cancelariile europene bate v\u00e2ntul tradi\u021bionalei vacan\u021be de var\u0103. Furtuna finaciar\u0103 din Portugalia a trecut, fiind nevoie de 7 zile \u0219i de demisia ministrului portughez de finan\u021be pentru a controla \u0219i calma pie\u021bele financiare. Pe un front mai extins, intrarea Croa\u0163iei \u00een UE, decizia de a \u00eencepe negocierile de aderare cu Serbia, preg\u0103tirea Moldovei pentru semnarea Acordului de Asociere la Uniune \u015fi aprobarea cererii Letoniei de a se al\u0103tura zonei euro au ar\u0103tat atrac\u0163ia continu\u0103 fa\u0163\u0103 de unitatea european\u0103. Grecia ca \u0219i Portugalia supravie\u0163uie\u015fte datorit\u0103 ajutorului interna\u0163ional, creditorii g\u0103sind c\u0103i s\u0103 trimit\u0103 fonduri de urgen\u0163\u0103 at\u00e2t la Atena c\u00e2t \u0219i la Lisabona \u00een schimbul reformelor, unele \u00eenc\u0103 incomplete. Europa ar […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":2806,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,65,71,62],"tags":[],"class_list":["post-2808","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-blog-en","category-europerussia","category-regions"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2808"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2808"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2808\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4503,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2808\/revisions\/4503"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2806"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2808"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2808"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2808"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}