{"id":2815,"date":"2013-08-02T15:10:24","date_gmt":"2013-08-02T15:11:35","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=2815"},"modified":"2017-11-14T21:28:34","modified_gmt":"2017-11-14T19:28:34","slug":"articol-criogenia-conflictelor-inghetate-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/articol-criogenia-conflictelor-inghetate-2\/","title":{"rendered":"Criogenia conflictelor \u00eenghe\u021bate"},"content":{"rendered":"

\"\"Finalul secolului anterior cu a sa perioad\u0103 marcat\u0103 de Razboiului Rece ne-a\u00a0 obligat sa dezvolt\u0103m o noua terminologie politico-militar\u0103 pentru a defini conflictele de tip nou: \u00eenghe\u021bate sau asimetrice. Pentru anali\u015fti era limpede c\u0103 se intra \u00eentr-o nou\u0103 epoc\u0103, iar instrumentarul consacrat dup\u0103 cel de-al II-lea Razboi Mondial nu mai era valabil \u015fi nu mai acoperea\/m\u0103sura realitatea. Dintre pericolele actuale cu mare risc la adresa securit\u0103\u0163ii \u015fi stabilit\u0103\u0163ii globale\/regionale pe primele locuri s-au situat \u201econflictele \u00eenghe\u0163ate\u201d. Cum le definim? Acele conflicte \u00een care violen\u0163ele etnopolitice suprapuse cu secesiunea duc la stabilirea de facto<\/i> a unui regim care nu este recunoscut de comunitatea interna\u0163ional\u0103 \u015fi nici de statul din care s-a rupt. Odat\u0103 cu \u00eencetarea violen\u0163elor \u015fi stabilirea unui staus quo<\/i> diferit de cel in\u0163ial, conflictul se consider\u0103 \u00eenghe\u0163at. La mijlocul primului deceniu al noului secol existau pe glob circa 90 de conflicte deschise, 23 de conflicte caracterizate ca a fi \u00eenghe\u021bate \u2013 cu poten\u0163ial de aprindere imediat\u0103\u2013 \u015fi 25 de conflicte caracterizate cu termenul de asimetric<\/i> datorit\u0103 variet\u0103\u0163ii de factori inclu\u015fi \u00een analiz\u0103. \u00cen anii \u201990, Casa Alb\u0103 \u015fi\u00a0 Departamentul de Stat au considerat c\u0103 UE este nepreg\u0103tit\u0103 s\u0103 conduc\u0103 procesul de extindere a comunit\u0103\u0163ii \u00een Europa de Est. Au preluat initia\u021biva, au admis noi membri \u00een NATO \u015fi i-au stimulat pe noii candida\u0163i s\u0103 adopte reforme liberale facilit\u00e2ndu-le astfel \u00eencorporarea ulterioar\u0103 \u00een UE. Extinderea prin aderarea \u0163\u0103rilor din estul continentului la NATO \u015fi UE, a creat pentru Europa o noua frontier\u0103<\/i> \u00een acea zon\u0103. Nepreg\u0103ti\u0163i \u015fi relativ dezbina\u0163i, liderii occidentali, la acel moment, nu au reu\u015fit s\u0103 elaboreze o strategie clar\u0103 fa\u0163\u0103 de noii vecini de la periferie. Nici acum nu sunt deci\u0219i cu privire la zona Schengen de\u0219i tehnic ea este realizat\u0103 at\u00e2t de Rom\u00e2nia c\u00e2t \u0219i de Bulgaria. La grani\u021ba de est str\u0103juie\u0219te Rusia, al c\u0103rui instinct de mare putere nu se pierde u\u015for \u0219i care pas cu pas se re\u00e2ntoarce la abi\u021biile defunctei URSS. Federa\u0163ia Rus\u0103, dup\u0103 contrac\u0163ia autorit\u0103\u0163ii \u015fi a prestigiului interna\u0163ional, odat\u0103 cu puciul e\u015fuat din august 1991, a \u00eenceput o nou\u0103 rena\u015ftere prin venirea la putere, ca pre\u015fedinte a lui Vladimir Putin. Acesta a declan\u015fat o nou\u0103 stratergie \u00een ofensiva redob\u00e2ndirii influen\u0163ei \u00een zona Asiei Centrale, Caucazului \u015fi a Marii Negre, bazat\u0103 pe sprijinul serviciilor de informa\u0163ii ruse \u0219i ajutat\u0103 de cre\u015fterea pre\u0163ului petrolului \u015fi a exportului de arme. Rusia odat\u0103 cu extinderea \u015fi derularea parteneriatelor UE \u015fi\u00a0 NATO \u00een fostul spa\u0163iu sovietic, a trecut la o campanie de ap\u0103rare a ceea ce consider\u0103 spa\u0163iul s\u0103u tradi\u0163ional de influen\u0163\u0103. Aten\u021bia s-a concentrat pe Nagorno-Karabah, Transnistria, Abhazia \u0219i Osteia de Sud zone de conflict \u00eenghe\u021bate \u0219i \u00een acela\u0219i timp o arm\u0103 de presiune de temut \u00een politica interna\u021bional\u0103. De fapt regiunea M\u0103rii Negre unde zac<\/i> astfel de conflicte este \u00een acela\u015fi timp o punte c\u0103tre zona bogat\u0103 \u00een energie a M\u0103rii Caspice dar \u015fi o barier\u0103 \u00een fa\u0163a posibilelor amenin\u0163\u0103ri transna\u0163ionale. Prezen\u0163a \u00een regiune a unor importante resurse naturale, \u00een special energetice, locul \u015fi rolul pe care regiunea o de\u0163ine \u00een economia \u015fi geopolitica transportului acestor resurse c\u0103tre pie\u0163ele de desfacere, lupta pentru controlul acestora \u015fi uria\u015ful poten\u0163ial de influen\u0163\u0103 \u015fi putere asociat acestui control, explic\u0103 de fapt prezen\u0163a unor zone de conflict ce pot destabiliza \u00eentreaga regiune \u015fi arunca \u00een aer economia multor \u0163\u0103ri beneficiare a energiei caspice<\/i>. \u00cen cadrul recentului summitului G8 din Marea Britanie, Barack Obama, Vladimir Putin \u015fi Fran\u00e7ois Hollande, reprezent\u00e2nd cele trei state co-pre\u015fedinte ale grupului de la Minsk, au f\u0103cut declara\u0163ii referitoare la conflictul \u00eenghe\u0163at<\/i> dintre Armenia \u015fi Azerbaidjan, regiunea Nagorno-Karabah, exprim\u00e2ndu-\u015fi regretul pentru neputin\u0163a celor dou\u0103 p\u0103r\u0163i de a g\u0103si o solu\u0163ie \u00een cursul negocierilor. Cei trei pre\u015fedin\u0163i au declarat: Fran\u0163a, Rusia \u015fi SUA reitereaz\u0103 angajamentul de a ajuta \u00een continuare Armenia \u015fi Azerbaidjan s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o solu\u0163ie pa\u015fnic\u0103 \u015fi de durat\u0103 conflictului pentru regiunea Nagorno-Karabah. Ne exprim\u0103m regretul c\u0103, \u00een cadrul negocierilor, cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i, \u00een loc s\u0103 depun\u0103 eforturi pentru a ajunge la o solu\u0163ie pa\u015fnic\u0103, bazat\u0103 pe interese mutuale, au preferat \u00een continuare s\u0103 caute doar avantaje unilaterale.<\/i> Grupul Minsk, co-prezidat de Fran\u0163a, Federa\u0163ia Rus\u0103 \u015fi SUA, are ca membrii permanen\u0163i Belarus, Germania, Italia, Suedia, Finlanda, Turcia, precum \u015fi Armenia \u015fi Azerbaidjan. Nagorno-Karabah, este de jure parte component\u0103 a statului azer fiind cu o popula\u021bie majoritar format\u0103 din armeni. Eforturile de intermediere la nivel interna\u0163ional \u00een vederea rezolv\u0103rii conflictului au fost ini\u0163iate \u00een februarie 1992 \u00een cadrul a\u015fa-numitului proces de la Minsk al OSCE. Introducerea Principiile de la Madrid, adoptate \u00een 2007 \u0219i publicate cu prilejul summitului G8 din 2009 constau \u00een returnarea teritoriilor adiacente regiunii Nagorno-Karabah c\u0103tre controlul statului azer; un statut interimar pentru Nagorno-Karabah, cu asigurarea garan\u0163iilor pentru securitate \u015fi drept la autoadministrare; stabilirea unui coridor care s\u0103 lege Armenia de Nagorno- Karabah; stabilirea ulterioar\u0103 a statutului final pentru Nagorno-Karabah prin organizarea unui referendum; dreptul persoanelor deplasate intern \u015fi a refugia\u0163ilor de a se \u00eentoarce la fostele locuin\u0163e; garan\u0163ii interna\u0163ionale de securitate care s\u0103 includ\u0103 opera\u0163iuni de men\u0163inere a p\u0103cii. Cazul acestui conflict a revenit anual pe agenda summitului G8 \u0219i pentru faptul c\u0103 cele dou\u0103 \u021b\u0103ri \u00een conflict nu au achesat \u00een scris la aceste principii. Aten\u0163ion\u0103rile SUA, Fran\u0163ei, Rusiei c\u0103tre Armenia \u015fi Azerbaidjan de a nu recurge la o solu\u0163ie manu militari<\/i> a conflictului ascunde de fapt interesele reale ale Vestului pentru stabilitatea regiunii caucaziene. Nu este \u00een beneficiul nim\u0103nui dac\u0103 se ajunge la un conflict armat, dar mai ales nu este \u00een beneficiul Vestului, pentru care resursele energetice din Caucaz, sunt importante. Mai sus, pe harta geopolitic\u0103 a regiunii de frontier\u0103 a UE este Transnistria o alt\u0103 zon\u0103 de conflict \u00eenghe\u021bat. Dezechilibrul artificial creat pe linia de demarca\u0163ie, frontiera<\/i> impus\u0103 de o lege unilateral\u0103 adoptat\u0103 de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile separatiste pe Nistru, poate escalada rapid \u00eentr-o manier\u0103 la fel de artificial\u0103 cum a fost creat\u0103. Ceea ce putem vedea \u00een acest moment la grani\u0163a<\/i> nerecunoscut\u0103 a regiunii separatiste este o manifestare tipic sovietic\u0103<\/i> a Moscovei, care nu iese din tiparele obi\u015fnuite prin care reu\u015fe\u015fte s\u0103 influen\u0163eze decisiv cursul ales de conducerea unei \u0163\u0103ri (Moldova) din a\u0219a numit\u0103 sfer\u0103 de interese<\/i>. Ceea ce este ciudat este c\u0103 diploma\u0163iile occidentale nu reu\u015fesc s\u0103 anticipeze m\u0103car pu\u0163in aceste ac\u0163iuni care au loc (vezi\u00a0 situa\u021bia de la grani\u021ba dintre Georgia si Osetia de Sud, dup\u0103 ce Tbilisi a acuzat Rusia c\u0103 instaleaza garduri de s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103), de regul\u0103 vara, c\u00e2nd administra\u0163iile europene \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 ofere o reac\u0163ie concludent\u0103 sunt oarecum amor\u0163ite. Toate acestea ac\u021biuni sunt foarte bine puse la punct, pl\u0103nuite \u00een detaliu \u015fi urm\u0103rind rezultate clare pe termen mediu \u015fi lung (vezi evolu\u021bia confictului Rusia-Georgia din vara lui 2008). Concluzia acestor evenimente este evident\u0103: aceea de a crea destul probleme pe Nistru, astfel \u00eenc\u00e2t riscul pe care urmeaz\u0103 s\u0103 \u015fi-l asume UE \u00een toamn\u0103 la Vilnius s\u0103 fie mult prea mare \u015fi s\u0103 am\u00e2ne decizia de a semna vreun acord cu Chi\u015fin\u0103ul. Reprezentantul Moscovei, vicepremierul Rogozin, a pus punctul pe \u201ei\u201d<\/i> \u00een aceast\u0103 problem\u0103, cu prilejul s\u0103rb\u0103torilor ocazionate de Ziua Victoriei \u00een Moldova, declar\u00e2nd c\u0103 marea problem\u0103 este alegerea orient\u0103rii geopolitice a puterii de la Chi\u015fin\u0103u. \u00cen viziunea lui Rogozin fuga la Bruxelles n-a dat roade \u015fi nici nu va da<\/i>. \u00a0Oficialul rus a subliniat \u015fi alternativa, adic\u0103 Uniunea Vamal\u0103 Eurasiatic\u0103 unde Republica Moldova va fi fericit\u0103<\/i>. \u00cen acest contex Bucure\u0219tiul a fost pentru c\u00e2teva zile \u00een aten\u021bia cancelariilor occidentale. Dou\u0103 vizite de cel mai \u00eenalt rang ale oficialilor din domeniul securit\u0103\u0163ii globale au avut loc \u00een capitala Rom\u00e2niei: Nikolai Platonovici Patru\u015fev, secretarul Consiliului de Securitate al Federa\u0163iei Ruse \u0219i John Brennan, proasp\u0103tul director al CIA. Ambii au fost primi\u021bi at\u00e2t de pre\u0219edite c\u00e2t \u0219i de primul ministru. \u0218tim despre aceste \u00eent\u00e2lniri din comunicatele oficiale dar este clar c\u0103 avem de a face cu dou\u0103 vizite cu con\u0163inuturi diferite \u015fi o simbolistic\u0103 greu de ignorat. Ce putem presupune este faptul c\u0103 pe agendele celor doi oaspe\u021bi s-a aflat \u0219i problema arealului de la grani\u021ba dintre spa\u021biul de influen\u021b\u0103 al Rusiei \u0219i cel al UE (inclusiv Marea Neagr\u0103) areal ce cuprinde \u0219i zonele conflictelor \u00eenghe\u021bate (Moldova \u0219i Georgia). De ce? Pentru c\u0103 \u00een acest areal, mai precis la Soci se va desf\u0103\u0219ura un eveniment de important\u0103 strategic\u0103 pentru Moscova: Olimpiada de iarn\u0103 2014. Vizita lui Nikolai Patru\u015fev a fost una de deschidere a cooper\u0103rii pe unul dintre cele mai sensibile domenii \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi Federa\u0163ia Rus\u0103, componenta de securitate. Este vorba de o rela\u0163ie care \u00eencepe s\u0103 se construiasc\u0103 \u00een zona schimburilor de informa\u0163ii \u015fi a combaterii unor amenin\u0163\u0103ri comune celor dou\u0103 p\u0103r\u0163i: terorismul trasfrontalier. La nivel politic dialogul este blocat, dup\u0103 invita\u0163ia adresat\u0103 pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei de Vladimir Putin, prezent la Bucure\u015fti cu ocazia summitului NATO din aprilie 2008. Declan\u015farea r\u0103zboiului ruso-georgian, \u00een 8 august 2008, \u015fi suspendarea rela\u0163iilor dintre NATO \u015fi Federa\u0163ia Rus\u0103 au dus la anularea vizitei programate \u00een septembrie 2008, iar o alt\u0103 oportunitate la acest nivel nu a mai ap\u0103rut. Dore\u0219te Moscova o resetare a rela\u021biei cu Bucure\u0219tiul? Este un r\u0103spuns care necesit\u0103 timp \u0219i dovezi palpabile. Deocamdat\u0103 suntem pe t\u0103r\u00e2mul simbolisticii. Nikolai Patru\u015fev este unul dintre de\u0163in\u0103torii unei felii importante a puterii \u00een Federa\u0163ia Rus\u0103 \u015fi are un cuv\u00e2nt greu de spus \u00een probleme de securitate \u015fi \u00een raport cu pre\u015fedintele Vladimir Putin. Trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 apropierea jocurilor olimpice de iarn\u0103 de la Soci creaz\u0103 a stare de nelini\u0219te la Moscova care trebuie comb\u0103tut\u0103 cu un schimb atent de informa\u021bii critice \u00een special cu vecinii. \u00cen ceea ce-l prive\u015fte pe noul director al CIA, John Brennan, a fost o vizit\u0103 \u00een familie<\/i> dar cu o semnifica\u021bie special\u0103 ea venind\u00a0 imediat dup\u0103 ce s-a instalat \u00een func\u0163ie \u015fi \u015fi-a preluat problematica aferent\u0103 postului(a fost instalat acum 3 luni). De obicei \u0219eful CIA face aceste vizite \u00een zonele cu care cooperarea este intens\u0103. \u00cen timpul vizitei Brennan a acordat calificativul de remarcabile<\/i> celor dou\u0103 servicii de intelligence rom\u00e2ne\u015fti – SRI \u015fi SIE – m\u0103rindu-le cota de credibilitate pe arena interna\u021bional\u0103 a intelligence-ului. Ce devoaleaz\u0103 aceste vizite? Relevan\u0163a \u0163\u0103rii noastre \u015fi for\u0163a serviciilor sale de intelligence \u00een ter\u0163e spa\u0163ii \u015fi \u00een cooperarea cu cele mai mari \u015fi mai importante servicii similare ale lumii; o dezghe\u021bare a dialogului dintre Moscova \u0219i Bucure\u0219ti; recuno\u0219terea importan\u021bei parteneriatului strategic rom\u00e2no-american care \u00een viziune dezvolt\u0103rilor ulteriore ale acestui areal devin de importan\u021b\u0103 cov\u00e2r\u0219itoare (vezi revoltele din Turcia \u0219i decizia parlamentului turc de a schimba rolul for\u021belor armate \u00een via\u021ba public\u0103). Va fi o var\u0103 fierbinte pentru Chi\u0219in\u0103u? Da, pentru c\u0103 va avea de preg\u0103tit semnarea la Vilnius a Acordul de Asociere al Republicii Moldova la UE. UE are nevoie de Moldova \u00een proiectul european, pentru ca povestea Uniunii s\u0103 fie una de succes. C\u00e2t despre conflictele \u00eenghe\u021bate vom mai vorbi… \u0219i anul viitor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Finalul secolului anterior cu a sa perioad\u0103 marcat\u0103 de Razboiului Rece ne-a\u00a0 obligat sa dezvolt\u0103m o noua terminologie politico-militar\u0103 pentru a defini conflictele de tip nou: \u00eenghe\u021bate sau asimetrice. Pentru anali\u015fti era limpede c\u0103 se intra \u00eentr-o nou\u0103 epoc\u0103, iar instrumentarul consacrat dup\u0103 cel de-al II-lea Razboi Mondial nu mai era valabil \u015fi nu mai acoperea\/m\u0103sura realitatea. Dintre pericolele actuale cu mare risc la adresa securit\u0103\u0163ii \u015fi stabilit\u0103\u0163ii globale\/regionale pe primele locuri s-au situat \u201econflictele \u00eenghe\u0163ate\u201d. Cum le definim? Acele conflicte \u00een care violen\u0163ele etnopolitice suprapuse cu secesiunea duc la stabilirea de facto a unui regim care nu este recunoscut de comunitatea interna\u0163ional\u0103 \u015fi nici de statul din care s-a […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":2813,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,65,86,102,66],"tags":[],"class_list":["post-2815","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-blog-en","category-international-peace-security","category-issues","category-studies-and-analysis"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2815"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2815"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2815\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2935,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2815\/revisions\/2935"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2813"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2815"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2815"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2815"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}