![\"\"](\"http:\/\/www.cass-ro.org\/wp-content\/uploads\/2014\/01\/vilnius-summit.jpg\")
Cu c\u00e2t aceste \u021b\u0103ri (ex-sovietice) se vor apropia mai mult de Europa, cu at\u00e2t Rusia le va vedea \u00eendep\u0103rt\u00e2ndu-se \u0219i mai mult de Rusia. UE \u0219i Germania trebuie s\u0103 vorbeasc\u0103 cu Russia. R\u0103zboiul Rece s-a terminat, <\/i>a spus cancelarul Angela Merkel, <\/i>citat\u0103 de EuObserver.<\/i><\/p>\n
Dou\u0103 evenimente importante \u00een configura\u021bia geostrategic\u0103 viitoare, la nivel global, s-au derulat numai \u00eentr-o lun\u0103. \u0218i am\u00e2ndou\u0103 \u00een Europa. Unul la Vilnius cel\u0103lalt la Geneva. Teheranul \u015fi cele \u015fase mari puteri (SUA, Rusia, China, Fran\u0163a, Marea Britanie \u015fi Germania) au ajuns la un acord pe tema programului nuclear iranian. Summitul de la Vilnius a adus mai aproape de UE dou\u0103 state: Georgia \u0219i Moldova. Au fost sau nu cele dou\u0103 evenimente un succes? Da \u0219i nu. Iranul \u00ee\u015fi va limita activit\u0103\u0163ile nucleare, ini\u0163ial pentru \u015fase luni, \u00een schimbul unei relax\u0103ri a sanc\u0163iunilor economice impuse. La Vilnius Georgia \u0219i Republica Moldova au reintrat \u00een sfera de influen\u021b\u0103 europen\u0103 spre bucuria actualei Comisii Europene care-\u0219i \u00eencheie mandatul la \u00eenceputul lui 2014 cu o victorie, de\u0219i pentru unii, ea nu este de mare r\u0103sunet. De ce? Pentru c\u0103 ne devoaleaz\u0103 o revenire \u00een for\u021b\u0103 a Moscovei \u00een prim planul vie\u021bii interna\u021bionale. Rusia \u00eei va l\u0103sa probabil pe liderii georgieni \u015fi moldoveni s\u0103 se bucure de succesul de la Vilnius. Moscova nu vrea animozit\u0103\u0163i interna\u0163ionale \u00eenaintea Olimpiadei de Iarn\u0103 de la Soci. \u00cens\u0103 e greu de crezut c\u0103 va abandona cele dou\u0103 state \u00een bra\u0163ele europenilor. Mai devreme sau mai t\u00e2rziu o s\u0103 apar\u0103 \u0219i presiunile economice. Europa trebuie s\u0103 fie preg\u0103tit\u0103 iar Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 aib\u0103 un plan pentru a men\u0163ine Republica Moldova pe orbita european\u0103 (sprijin perntru liberalizarea vizelor, schimburi comerciale, gazoductul \u00eenceput de actualul guvern etc.). Urmeaz\u0103 vizita secretarului de stat american, John Kerry, la Chi\u0219in\u0103u, vizit\u0103 care se \u00eenscrie \u00een cadrul unui turneu important \u00een Orientul Mijlociu, cu o prim\u0103 escal\u0103 al Bruxelles. Vizita, ce se va desf\u0103\u0219ura la c\u0103teva zile de la semnarea de c\u0103tre Moldova a Acordului de Asociere cu UE, demonstreaz\u0103 interesul Washingtonului pentru zona de dintre Prut \u0219i Nistru. Uniunea European\u0103 a pierdut Ucraina \u00eens\u0103 Rusia a conferit Uniunii un statut moral \u015fi a creat o posibil\u0103 baz\u0103 pentru cre\u015fterea influen\u0163ei europene \u00een aceast\u0103 regiune. Kievul este \u00een fierbere iar p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vin…minerii din Dombas, fieful actualului pre\u0219edinte, situa\u021bia poate degenera. Rusia nu poate interveni militar acum \u00eenainte de jocurile Olimpice. Oare a fost recenta decizie a Ucrainei de a nu semna un acord major de asociere cu UE un e\u015fec major al politicii externe a Uniunii Europene? Nu pentru c\u0103 europenii au avut multe de c\u00e2\u015ftigat \u00een disputele diplomatice din ultimele \u015fase luni iar Rusia a reu\u015fit cu succes s\u0103 transforme Parteneriatul Estic dintr-un proiect de cooperare de tip tehnocrat \u00eentr-o competi\u0163ie geopolitic\u0103. \u00cen actuala ecua\u021bie a l\u0103rgirii Estului singurul competitor cu voce ascultat la Moscova a r\u0103mas Germania. Statutul Germaniei de stat membru al NATO \u0219i unul dintre cele mai importante state membre ale Uniunii Europene se afl\u0103 \u00een contrast cu interesul s\u0103u \u00eentr-o rela\u021bie bilateral\u0103 puternic\u0103 cu Rusia. Noul guvern de la Berlin \u00een afar\u0103 de acordul asupra unor noi politici interne, cum ar fi introducerea unui salariu minim, prezint\u0103 priorit\u0103\u021bile de politic\u0103 extern\u0103 ale p\u0103r\u021bilor. Ca \u0219i \u00een trecut, una dintre aceste priorit\u0103\u021bi este de a extinde colaborarea cu Rusia. \u00cen anul care vine, 2014, este pu\u021bin probabil ca s\u0103 vedem o schimbare drastic\u0103 \u00een rela\u021bia bilateral\u0103. Cu toate acestea, \u00een afar\u0103 de men\u021binerea coeziunii Uniunii Europene, principala provocare politica extern\u0103 a Germaniei va fi gestionarea rela\u021biei sale cu Rusia, \u00eentr-un moment de sl\u0103biciune structural\u0103 european\u0103 \u0219i de rena\u0219tere ruseasc\u0103. Implicarea tot mai mare a Rusiei \u00een Europa Central\u0103 \u0219i de Est va intra, la un moment dat, \u00een conflict cu aspira\u021biile Germania de coeziune europene. \u00cen primul r\u00e2nd, Germania are un interes \u00een asigurarea \u0219i extinderea sferei sale de influen\u021b\u0103 pe continent. Berlinul a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit integrarea economic\u0103 cu Europa Central\u0103 \u0219i de Est, prin aderarea acestor \u021b\u0103ri \u00een UE la mijlocul anilor 2000, c\u00e2nd Rusia era \u00een curs de refacere din sl\u0103biciunea datorat\u0103 colapsului statului sovietic. Acum, Rusia este din nou o putere relativ stabil\u0103 devenind o amenin\u021bare la adresa intereselor Germaniei \u00een regiune. \u00cen al doilea r\u00e2nd Germania are o cerere mare pentru aprovizionarea cu energie din Rusia, mai ales c\u0103 Berlinul a renun\u021bat la producerea treptat\u0103 a energiei cu ajutorul centralelor nucleare. Importul de energie prin intermediul infrastructurii existente este mai viabil\u0103 economic dec\u00e2t alternativele (Berlinul are alimentare direct\u0103 prin gazoductul North Stream). \u0218i nu \u00een ultimul r\u00e2nd Berlinul va \u00eencerca s\u0103 impun\u0103 o politic\u0103 coerent\u0103 a UE fa\u021b\u0103 de Rusia introduc\u00e2nd \u00een acest dialog Polonia. Prins\u0103 \u00eentre Germania \u0219i Rusia, Polonia este deosebit de sensibil\u0103 la dezvoltarea rela\u021biei Berlinului cu Moscova. Men\u021bionarea Poloniei \u00een acordul de coali\u021bie al noului guvern german sugereaz\u0103 c\u0103 Berlin este con\u0219tient de preocup\u0103rile \u021b\u0103rilor din Europa Central\u0103 \u0219i de Est, \u00een ceea ce prive\u0219te Rusia, ren\u0103scut\u0103 \u0219i datorit\u0103 sl\u0103biciunilor structurale ale UE. \u021a\u0103rile din Europa Central\u0103 \u0219i de Est sunt din ce \u00een ce mai \u00eengrijorate de rela\u021bia de parteneriat politic \u0219i economic dintre Germania \u0219i Rusia \u0219i de aceea nu se bazeaz\u0103 pe Germania \u00een vederea asigur\u0103rii securit\u0103\u021bii lor na\u021bionale, calitatea lor de membru NATO \u0219i leg\u0103turile bilaterale cu Statele Unite, prin intermediul scutului balistic de ap\u0103rare antirachet\u0103 sau a parteneriatelor strategice, sunt v\u0103zute drept garan\u021bii importante de securitate. Exist\u0103 \u0219i fa\u021ba cealalt\u0103 a monezii prin care aceste \u021b\u0103ri caut\u0103 un sprijin german \u00een ap\u0103rarea intereselor lor \u00een rela\u021biile energetice cu Rusia. Analiz\u00e2nd efortul Moscovei de a opri o l\u0103rgire a UE \u00een fostul s\u0103u spa\u021biu de influen\u021b\u0103, personal cred c\u0103 ceea ce s-a discutat la Malta \u00eentre Bush \u0219i Gorbaciov s-a \u00eendeplinit ca plan de etap\u0103. La Summitul de la Malta nu au fost semnate acorduri \u00eentre cele dou\u0103 puteri. Scopul principal a fost de a oferi celor dou\u0103, SUA \u0219i Uniunea Sovietic\u0103 (denumirea de la acea vreme), o oportunitate de a discuta schimb\u0103rile rapide care aveau loc \u00een Europa, odat\u0103 cu ridicarea Cortinei de Fier. Summit a fost privit de unii observatori ca sf\u00e2r\u0219itul oficial al R\u0103zboiului Rece(?!). De fapt el a marcat o slabire a tensiunilor din deceniile ce au urmat \u00eencheierii celui de-al doilea R\u0103zboi Mondial \u0219i a \u00eensemnat un punct de cotitur\u0103 \u00een rela\u021biile dintre Rusia \u0219i Occident. De atunci am avut o pace relativ\u0103 de 30 de ani, p\u00e2n\u0103 \u00een 2008. Summitul NATO de la Bucure\u0219ti a divizat Occidentul din nou. Germania s-a opus ader\u0103rii Ucrainei \u0219i Georgiei la NATO. C\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu \u00eentre Rusia \u0219i Georgia a izbucnit un conflict armat. Odat\u0103 consolidat\u0103 puterea pre\u0219edintelui Putin, venit la Kremlin \u00een 1999, a oprit mar\u0219ul triumfal al UE c\u0103tre Est. \u00cens\u0103 divizarea dintre Noua Europa<\/i> (recent eliberatele state din Europa de Est, termen folosit ini\u021bial de fostul secretar al ap\u0103r\u0103rii al SUA, Donald Rumsfeld) \u0219i Vechea Europa (in special Franta si Germania) este vizibil\u0103 de mult timp.\u00a0 Astfel faptul c\u0103 centrul de greutate al influen\u021bei americane \u00een Europa s-a schimbat c\u0103tre Est, spre \u021b\u0103rile de dincolo de fosta cortin\u0103 de fier, nu este o \u00eentamplare. \u00cen 2003, la a doua interven\u021bie american\u0103 \u00een Irak, unitatea Occidentului din 1991 a fost profund zdruncinat\u0103. Alia\u021bi europeni atat de importanti, cum sunt Fran\u021ba \u0219i Germania, au refuzat s\u0103 participe la eventualele opera\u021biuni militare, afirm\u00e2nd c\u0103 ar putea interveni numai dac\u0103 exist\u0103 un mandat precis \u00een acest sens din partea ONU. Singurul lider al unei \u021b\u0103ri a Uniunii Europene care s-a declarat de la bun \u00eenceput gata s\u0103 ia parte la opera\u021biuni a fost britanicul Tony Blair. Din Est Polonia \u0219i Rom\u00e2nia au fost gata de participare cu trupe. Un sistem unipolar ce a luat na\u0219tere \u00een 1990, avand \u00een centrul sau Statele Unite a fost provocat de \u00a0voin\u021ba Fran\u021bei aflat\u0103 aflat \u00een centrul unui bloc al opozitiei, format din Germania, Rusia, China \u0219i alte state, provocand politica americana \u0219i implicit, hegemonia american\u0103. \u0218i totu\u0219i lumea nu a devenit bipolar\u0103. Dar tocmai atunci am fost martorii primei bre\u0219e a unipolarit\u0103\u021bii de dup\u0103 Razboiul Rece, care nu a fost orchestrat\u0103, a\u0219a dup\u0103 cum se asteptau mul\u021bi, de Rusia sau China, ci de Fran\u021ba. Fran\u021ba \u00eencearc\u0103 s\u0103 devin\u0103 nu numai puterea conducatoare \u00een Europa, ci \u0219i lider al unui nou pol al puterii mondiale care se opune superputerii americane. Acum francezii s-au gr\u0103bit s\u0103 semneze cu Teheranul acorduri privind livrarea de ma\u0219ini Peugeot \u0219i Renault \u00een Iran din 2014. Fran\u021ba se re\u00eentoarce \u00een zon\u0103 mai repede dec\u00e2t al\u021bi europeni. Cum este privit acest pact de c\u0103tre \u021b\u0103rile importante din Orient? Arabia Saudit\u0103 este profund nemul\u021bumit\u0103 iar nemul\u021bumirea ei este de dinainte de acest acord de la Geneva. Tensiunile dintre Statele Unite \u0219i Arabia Saudit\u0103 au ajuns la cel mai \u00eenalt punct \u00een ultimele decenii. Riadul \u00ee\u0219i exprim\u0103 nemul\u021bumirea fa\u021b\u0103 de managerierea situa\u021biei din Orientul Mijlociu de administra\u021bia pre\u0219edintelui Obama. Trei lucruri sunt importante de \u0219tiut despre ruptura \u00een rela\u021bia SUA – Arabia. Tensiunile \u00een cre\u0219tere<\/i>: Saudi\u021bii au fost sup\u0103rati pe decizia SUA de a nu sus\u021bine pre\u0219edintele egiptean Hosni Mubarak \u00een 2011, apoi a fost renun\u021barea SUA de a intervenii militar \u00een Siria, iar \u00een final \u00eencheirea cu un acord a negocierilor nucleare cu Teheranul. Interese opuse<\/i>: saudi\u021bii v\u0103d Orientul Mijlociu ca un cazan \u00een care se desf\u0103\u0219ora\u0103 un conflict \u00eentre \u0219ii\u021bi \u0219i suni\u021bi, \u00een timp ce SUA are alia\u021bi \u0219i adversari \u00een ambele tabere ale Islamului. Saudi\u021bii vor ca \u0219ii\u021bi s\u0103 fie disloca\u021bii de peste tot, din zonele de conducere administrativ\u0103, iar americanii au alte interese. De asemenea sc\u0103derea importan\u021bei SUA \u00een Orientul Mijlociu<\/i>: aceasta este datorat\u0103 reducerii dependen\u021bei de petrolul saudit, dependen\u021b\u0103 ce a fost piatra de temelie a prieteniei celor dou\u0103 \u021b\u0103ri. Arabia Saudit\u0103 a fost sub protec\u021bie britanic\u0103 \u0219i mai t\u00e2rziu american\u0103, \u00eenc\u0103 de la crearea sa, dup\u0103 primul R\u0103zboi Mondial. Sub conducerea dinastiei Saud, a devenit un juc\u0103tor important \u00een sistemul global pentru un motiv esen\u021bial: a fost cel mai important produc\u0103tor de petrol. De asemenea a fost protectorul locurilor religioase Mecca \u0219i Medina. Statele Unite au protejat saudi\u021bii de sociali\u0219ti arabi radicali care amenin\u021bau s\u0103 r\u0103stoarne monarhiile din Peninsula Arabic\u0103 iar mai t\u00e2rziu de Saddam Hussein, dup\u0103 ce acesta a invadat Kuweitul. De asemenea, SUA a protejat Arabia Saudit\u0103 de Iran. Absen\u021ba Statele Unite din Golful Persic, ar fi f\u0103cut din Iran cea mai mare putere militar\u0103 regional\u0103. \u00cen plus, saudi\u021bii au o minoritate \u0219iit\u0103 concentrat\u0103 \u00een zonele estice bogate \u00een petrol care este un permanent pericol la securitatea instala\u021biilor. \u0218ii\u021bii din Iran \u0219i Arabia Saudit\u0103 se pot coaliza pentru destabilizarea celei de-a doua, precum suni\u021bii din provinciile Sistan \u0219i Belucistan care pot coaliza \u00eempotriva administra\u021biei de la Teheran. Arabia Saudit\u0103 finan\u021beaz\u0103 lupt\u0103torii suni\u021bii din \u00eentregul Orient Mijlociu. Apoi trebuie avut \u00een vedere c\u0103 orice acord al americanilor de a respecta interesele iraniene \u00een Irak ar reprezenta o amenin\u021bare pentru Arabia Saudit\u0103. \u00cen cazul \u00een care SUA \u0219i Iranul cad de acord asupra programului nuclear iar Teheranul respect\u0103 \u00een totalitate cele stabilite atunci problemele de baz\u0103 sunt decontate. Companiile petroliere americane doresc s\u0103 investeasc\u0103 \u00een Iran, la fel ca alte \u00eentreprinderi din SUA. Problema de baz\u0103 care separ\u0103 cele dou\u0103 \u021b\u0103ri se dizolv\u0103 \u0219i rela\u021biile economice se deschid, un pas care aproape prin defini\u021bie va face parte dintr-un acord final unde vor ap\u0103rea interese reciproce. Mul\u021bi observatori au trecut cu vederea unele dintre consecin\u021bele regionale auxiliare ale acordului SUA- Iran, \u0219i anume Afganistanul. Pre\u0219edintele afgan Hamid Karzai se opune semn\u0103rii acordul bilateral de securitate cu SUA, acord care ar autoriza o for\u021b\u0103 rezidual\u0103 american\u0103 \u00een Afganistan dup\u0103 2014. Disputa va fi de scurt\u0103 durat\u0103, Karzai dorind s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een c\u0103r\u021bi \u0219i dup\u0103 alegerile preziden\u021biale din prim\u0103var\u0103 c\u00e2nd nu mai are drept de a participa. \u00cen lumina acordului SUA – Iran, luptele vor continua s\u0103 aib\u0103 loc \u00een Afganistan, dar combatan\u021bii vor fi doi rivali istorici Arabia Saudit\u0103 \u0219i Iran, am\u00e2ndou\u0103 \u021b\u0103rile fiind acum gata s\u0103 joace un rol f\u0103r\u0103 precedent \u00een regiune. Aceast\u0103 lupt\u0103 geopolitic\u0103 se joac\u0103 de-a lungul frontierei de nord a Orientul Mijlociu \u0219i pe flancul de vest al Iranului. Arabia Saudit\u0103 a devenit \u00eengrijorat\u0103 de ascensiunea Iranului atunci c\u00e2nd Statele Unite au invadat Irakul \u00een 2003, iar acum Riadul se teme c\u0103 Teheranul va deveni \u0219i mai puternic coport\u00e2ndu-se nu ca un actor imprevizibil ce urm\u0103re\u0219te o agend\u0103 de politic\u0103 extern\u0103 radical\u0103, ci ca un membru reabilitat al comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale. \u00cen ecua\u021bie intervine \u0219i Pakistanul care o rela\u021bie bun\u0103 cu Riadul. Deja, saudi\u021bii coopereaz\u0103 cu pakistanezii pentru a sprijini rebelii suni\u021bi \u00een Siria. Acordul SUA Iran este \u00eenc\u0103 \u00een faza ini\u021bial\u0103 \u0219i este supus la numeroase obstacole \u0219i complica\u021bii \u00een lunile urm\u0103toare. Exist\u0103 o mare diferen\u021b\u0103 \u00eentre relaxarea, condi\u021bionat\u0103 de SUA, a unor sanc\u021biuni asupra Iranului \u0219i recunoa\u0219terea oficial\u0103 c\u0103 Iranul nu mai reprezint\u0103 o amenin\u021bare militar\u0103 a Statelor Unite sau a alia\u021bii s\u0103i europeni. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, Washingtonul a avut grij\u0103 s\u0103 lini\u0219teasc\u0103 statele din Europa Central\u0103 c\u0103 acestea nu sunt abandonate, ca urmare a discu\u021biilor cu Iranul \u0219i a negocierile de \u00eenso\u021bire cu Rusia. La \u00eenceputul acestei luni \u00eentr-o vizit\u0103 \u00een Polonia, secretarul de stat american John Kerry a declarat c\u0103 desf\u0103\u0219urarea scutului atirachet\u0103 nu este condi\u021bionat\u0103 de problema Iranului. Indiferent de asigur\u0103rile Washingtonului Moscova va continua ofensiva at\u00e2t \u00een Europa c\u00e2t \u0219i \u00een Orientul Mijlociu. Acest\u0103 ofensiv\u0103 a adus Ucraina \u00een pragul unui conflict civil \u0219i nu a unei Revolu\u021bii portocalii pa\u0219nice!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cu c\u00e2t aceste \u021b\u0103ri (ex-sovietice) se vor apropia mai mult de Europa, cu at\u00e2t Rusia le va vedea \u00eendep\u0103rt\u00e2ndu-se \u0219i mai mult de Rusia. UE \u0219i Germania trebuie s\u0103 vorbeasc\u0103 cu Russia. R\u0103zboiul Rece s-a terminat, a spus cancelarul Angela Merkel, citat\u0103 de EuObserver. Dou\u0103 evenimente importante \u00een configura\u021bia geostrategic\u0103 viitoare, la nivel global, s-au derulat numai \u00eentr-o lun\u0103. \u0218i am\u00e2ndou\u0103 \u00een Europa. Unul la Vilnius cel\u0103lalt la Geneva. Teheranul \u015fi cele \u015fase mari puteri (SUA, Rusia, China, Fran\u0163a, Marea Britanie \u015fi Germania) au ajuns la un acord pe tema programului nuclear iranian. Summitul de la Vilnius a adus mai aproape de UE dou\u0103 state: Georgia \u0219i Moldova. Au fost […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":3015,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,65,71,62,66],"tags":[],"class_list":["post-3017","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-blog-en","category-europerussia","category-regions","category-studies-and-analysis"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3017"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3017"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3017\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3018,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3017\/revisions\/3018"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3015"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3017"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3017"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3017"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}