{"id":3022,"date":"2014-01-06T20:15:40","date_gmt":"2014-01-06T20:18:21","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=3022"},"modified":"2017-11-14T21:28:27","modified_gmt":"2017-11-14T19:28:27","slug":"politica-robinetului-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/politica-robinetului-2\/","title":{"rendered":"Politica robinetului!"},"content":{"rendered":"

\"\"\u00cen materie de energie, curentul <\/i>nu circul\u0103 \u00eentre europeni! Fiecare \u021bar\u0103 european\u0103 are modul propriu de a produce energie. Germania mizeaz\u0103 pe energiile verzi, Polonia investe\u015fte \u00een extrac\u0163ia gazului de \u015fist iar Marea Britanie anun\u0163\u0103 construirea de noi centrale nucleare. Timpul ne va spune dac\u0103 energia eolian\u0103 \u015fi solar\u0103 vor oferi siguran\u0163a aprovizion\u0103rii \u015fi locurile de munc\u0103 scontate \u00een \u201ceconomia verde\u201d sau poate chiar dac\u0103 Polonia va scoate la mal alegerea sa mult contestat\u0103 a gazului de \u015fist. Toate trei sunt modele care permit o reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser\u0103. Care este reac\u021bia UE la aceste provoc\u0103ri? Comisia European\u0103 a reac\u0163ionat cu o singur\u0103 propozi\u0163ie fa\u0163\u0103 de proiectul Marii Britanii de a construi noi centrale nucleare, decizie pe care Londra o consider\u0103 ca un mod de a r\u0103spunde pozitiv la lupta \u00eempotriva \u00eenc\u0103lzirii globale: energia este o competen\u0163\u0103 exclusiv\u0103 a statelor membre. Este f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 o fraz\u0103 \u00eenscris\u0103 \u00een tratatele europene. Statele europene sunt libere s\u0103-\u015fi produc\u0103 electricitatea din fisiunea nuclear\u0103, gaz \u015fi c\u0103rbune sau din eoliene \u015fi panouri solare. Politica energetic\u0103 are de-a face, \u00een fond, cu securitatea na\u021bional\u0103 a fiec\u0103ruia dintre membrii uniunii. Ce dovad\u0103 mai bun\u0103 dec\u00e2t atitudinea lui Vladimir Putin care se joac\u0103 tot timpul cu robinetul de la \u021beava de gaz<\/i>? Europa nu mai este o sum\u0103 de insule energetice<\/i> unde se produce energie ici \u0219i colo. Re\u021belele de energie sunt, \u00een general, interconectate, gazele naturale \u015fi electricitatea trec acum frontierele nest\u0103vilite. Pe traseul Stuttgart-Paris, doar o cincime din energia electric\u0103 ia calea cea mai direct\u0103 \u2013 restul face ocoli\u015furi, inclusiv \u00een \u0163\u0103rile vecine. Cu alte cuvinte, re\u0163eaua este deja european\u0103. Viziunea pur na\u0163ional\u0103 a politicii energetice a r\u0103mas desuet\u0103. Va avea oare Comisia European\u0103 curajul s\u0103-\u015fi adapteze strategiile \u0219i politicile energetice? UE \u00eencearc\u0103 s\u0103 defineasc\u0103 noi obiective pentru a reduce emisiile de CO2, \u015fi a-\u015fi cre\u015fte partea de energii regenerabile p\u00e2n\u0103 \u00een 2030. Problema este de abordare la nivelul statele membre. UE aloc\u0103 o parte din fondurile sale publice construc\u0163iei de interconexiuni, de exemplu \u00een \u0163\u0103rile baltice, care sunt \u00eenc\u0103 dependente de Rusia. \u00cen aceste condi\u021bii restrictive al UE China a c\u00e2\u015ftigat o disput\u0103 comercial\u0103 major\u0103 cu UE referitoare la panourile solare. Acum Beijingul poate s\u0103 exporte f\u0103r\u0103 taxe vamale panouri solare produse \u00een China. A fost suficient ca Beijing s\u0103 amenin\u0163e cu sanc\u0163iuni \u00een semn de represalii \u0163intind industria auto german\u0103 \u015fi vinurile din \u0163\u0103rile latine pentru a face Bruxelles s\u0103 bat\u0103 \u00een retragere. \u00cen timp ce folosirea c\u0103rbunelui pentru producerea energiei electrice a devenit demodat\u0103 \u00een SUA din cauza gazelor de \u015fist ieftine, \u00een Europa aceasta \u00ee\u015fi revine rapid \u00een detrimentul gener\u0103rii pe baz\u0103 de gaze naturale. Uzinele europene cu ciclu combinat gaz (Centrale termoelectrice \u2013 CTE), paradoxal, sunt victime ale av\u00e2ntului gazului de \u015fist \u00een America de Nord. Nu numai c\u0103 gazul este acum de patru ori mai ieftin \u00een America dec\u00e2t \u00een Europa, \u0219i pe deasupra, datorit\u0103 acestei noi resurse, Statele Unite pot acum exporta cantit\u0103\u0163i masive de c\u0103rbune. Acestea sunt folosite pentru alimentarea centralelor electrice din Europa la pre\u0163uri mult mai competitive dec\u00e2t gazul pentru CTE, obligate s\u0103-\u015fi sisteze activit\u0103\u0163ile. O simpl\u0103 hart\u0103 a liniilor de alimentare cu energie care pornesc din est \u0219i se opresc \u00een vest ne va face s\u0103 \u00een\u021belegem care sunt presiunile politice la care pot fi supuse unele din \u021b\u0103rile europene care depind de gazul rusesc. Un sfert din energia Europei vine din teritoriile ruse\u0219ti. Dac\u0103 distribuim aceast\u0103 cantitate de la vest la est, pe \u021b\u0103ri, vom constata c\u0103 statele din Europa Central\u0103 \u0219i de Est sunt cele care utilizeaz\u0103 cantit\u0103\u021bi importante din gazul rusesc. Gazul este la ora actual\u0103 mai important dec\u00e2t petrolul. Rusia este unul din produc\u0103torii importan\u021bi de petrol \u0219i gaz, cu depozite importante \u00een Siberia dar cu tehnologie de foraj \u0219i extrac\u021bie \u00een general dep\u0103\u0219it\u0103. Modernizarea acestei industrii necesit\u0103 eforturi finaciare considerabile dar \u0219i concesii pentru companiile petroliere din occident, concesii pe care Moscova nu dore\u0219te s\u0103 le fac\u0103. Liniile de transport ale energiei ruse\u0219ti intr\u0103 \u00een Europa, \u00een nord, prin Belarus, iar \u00een sud prin Ucraina. Prin conducta Drujba petrolul curge din Rusia spre Polonia \u0219i Germania prin Belarus iar prin Ucraina petrolul se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre Peninsula Balcanic\u0103 \u0219i nordul Italiei aliment\u00e2nd centrul Europei. Politica robinetului<\/i>, a\u0219a cum am denumit-o, se aplic\u0103 numai \u00een est, \u00een fostele state ale Tratatului de la Var\u0219ovia, \u00een vest gazul \u0219i petrolul sunt doar o problem\u0103 de cantit\u0103\u021bi \u0219i de pre\u021b pe baril. Din punct de vedere al extrac\u021bie de gaz Rusia este al doilea produc\u0103tor dup\u0103 SUA. Din acest gaz Europa cump\u0103r\u0103 un sfert iar din acest sfert 70% este consumat \u00een Europa de est, Bulgaria, Belarusul, \u021a\u0103rile Baltice, Ungaria, Cehia \u0219i Serbia care sunt dependente \u00een propor\u021bii \u00eencep\u00e2nd de la 80% la 100%\u00a0 de energia ruseasc\u0103. Yamal-1 este conducta care alimenteaz\u0103 cu gaz Polonia \u0219i Germania prin Belarus. Se discut\u0103 acum \u00a0despre reluarea proiectului Yamal-2 \u00eenceput \u00een 1991 \u0219i abandonat din lips\u0103 de fonduri \u00een 1996, proiect care ar urma s\u0103 alimenteze Slovacia, Polonia \u0219i Ungaria, gazoductul fiind paralel cu primul dar cu ramifica\u021bii \u00een sud spre Bratislava \u0219i Budapesta. Polonia, care, \u00een deceniul trecut a miliat pentru realizarea proiectului Yamal-Europa-2 \u00een varianta sa ini\u0163ial\u0103 \u015fi s-a opus p\u00e2n\u0103 la un punct proiectului North Stream, a reac\u0163ionat \u00eens\u0103 cu rezerve la planurile Rusiei. Ministrul trezoreriei, Mikolaj Budzanowski, responsabil de sectorul energie \u00een guvernul polonez, a reaminit c\u0103 Polonia construie\u015fte la Marea Baltic\u0103 un terminal de gaze lichefiate, inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103-\u015fi exploateze rezervele de gaze de \u015fist \u015fi consier\u0103 \u00eendoielnic sensul acestui proiect, care<\/i> – a spus el – va m\u0103ri dependen\u0163a Poloniei, de Rusia<\/i>. \u00cen jocul geopolic rusesc avem \u0219i cele dou\u0103 piese importante gazoductele North Stream \u015fi South Stream. Primul alimenteaz\u0103 direct prin Marea Nordului Germania iar al doilea va alimenta Bulgaria, Serbia, Ungaria, Slovenia, Croa\u021bia, Austria oprindu-se \u00een Italia. Pentru Uniunea European\u0103, South Stream \u00eenseamn\u0103 import de gaze pe alt\u0103 rut\u0103, dar tot din Rusia. Se observ\u0103 c\u0103 toate gazoductele construite de Rusia sunt o prelungire a monopolului Gazprom pentru export, pe care nici Uniunea European\u0103, nici concuren\u0163a intern\u0103 a Gazprom nu \u00eel pot dep\u0103\u015fi. \u00cen tot jocul realiz\u0103rii acestor proiecte de transport motivul invocat de Gazprom este lipsa de capacitate liber\u0103. Nu trebuie uitat \u00eens\u0103 c\u0103 South Stream nu va transporta cantit\u0103\u0163i noi de gaze, ci pe cele care trec acum prin Ucraina \u0219i Rom\u00e2nia. \u00cen aceste condi\u021bii \u00een cur\u00e2nd Ucraina \u0219i Rom\u00e2nia vor fi scoase de pe rutele de alimentare cu gaz provenit din c\u00e2mpurile gazefiere ale Rusiei. Dup\u0103 renun\u021barea la proiectul Nabuco, noul gazoduct Trans-Adriatic Pipeline (TAP), cu originea \u00een c\u00e2mpurile de gaze de la Baku, \u00een Azerbaijian, este o solu\u021bie pentru alimentarea cu gaz a Greciei \u0219i Italiei, dar \u0219i o nou\u0103 victorie a Moscovei \u00eemportiva \u021b\u0103rilor din Balcani. Sunt gazele de \u0219ist o solu\u021bie? Nu \u0219tim. Europa nu are studiile necesare efectuate. Ce \u0219tim sigur este c\u0103 Europa nu este America. Chiar presupun\u00e2nd c\u0103 \u00eendoielile legate de exploatarea lor ar fi risipite, \u015fi c\u0103 tehnologia utilizat\u0103, fracturare hidraulic\u0103, ar fi peste tot autorizat\u0103, gazele de \u015fist nu ar provoca \u00een Europa un \u015foc economic de aceea\u0219i amploare ca \u00een Statele Unite. Rapiditatea \u015fi amploarea dezvolt\u0103rii produc\u0163iei de peste Atlantic nu vor putea nici ele s\u0103 fie copiate \u00een Europa. Condi\u0163iile excep\u0163ionale existente \u00een Statele Unite nu se reunesc: prezen\u0163a unei industrii petroliere \u015fi gaziere importante, a materialului de foraj abundent, a unei re\u0163ele de gazoducte, de mari spa\u0163ii goale, care le-a permis s\u0103 foreze peste 200 000 de pu\u0163uri \u00een c\u00e2\u0163iva ani. \u00cen Europa exist\u0103 \u00een continuare multe prejudec\u0103\u0163i politice<\/i> asociate acestor activit\u0103\u0163i, \u00een principal \u00een r\u00e2ndul partidelor ecologiste \u015fi de st\u00e2nga, care se opun exploat\u0103rii gazelor de \u015fist. Fran\u021ba, spre exemplu, unde gazele de \u015fist au devenit obiectul tuturor fantasmelor ar avea rezerve de gaz (inclusiv cele de \u0219ist) \u015fi de petrol considerabile: 3 870 de miliarde de metri cubi de gaz \u015fi 4,7 miliarde de barili de petrol conform Agen\u021biei de Informare asupra Energiei a SUA (raportul se g\u0103se\u0219te pe\u00a0 www.eia.gov\/analysis\/studies\/worldshalegas\/). \u00a0De asemenea, exist\u0103 zvonuri c\u0103 gigantul rus \u00een domeniul energetic Gazprom a demarat activit\u0103\u0163i de lobby la Bruxelles \u00eempotriva gazelor de \u015fist, dat fiind faptul c\u0103 grupul rusesc consider\u0103 \u00een mod evident gazele de \u015fist din Polonia drept o amenin\u0163are<\/i> la adresa monopolului s\u0103u \u00een exploatarea gazelor pe continent. Strategia Gazprom de a atrage aten\u0163ia asupra riscului unor calamit\u0103\u0163i naturale cauzate de exploatarea gazelor de \u015fist g\u0103se\u015fte teren propice \u00een Occident, de obicei printre aleg\u0103torii tineri, cu o situa\u0163ie material\u0103 bun\u0103, din marile ora\u015fe care sunt preocupa\u0163i de protejarea mediului. Iar aceast\u0103 situa\u0163ie conduce la amplificarea controverselor privind gazul de \u015fist, dat fiind c\u0103 aceast\u0103 categorie de aleg\u0103tori este una \u00een cazul c\u0103reia politicienii depun eforturi pentru satisfacerea gusturilor. \u0218i atunci ce solu\u021bii avem pentru a evita o presiune politic\u0103 venit\u0103 din utilizarea gazului rusesc? Amenin\u021barea pe termen lung pentru Moscova sunt terminalele de gazele lichefiate (LNG), care nu depind de infrastructura terestr\u0103 pentru a fi alimentate, navele special dotate pot face acest lucru pe mare, sursele fiind diverse de la Orientul Mijlociu, nordul Africii sau America de Nord. Polonia \u0219i Lituania au \u00eenceput construc\u021bia unor astfel de terminale. Cro\u021bia se preg\u0103te\u0219te s\u0103 construiasc\u0103 un astfel de terminal la Marea Adriatic\u0103. \u021a\u0103rile din Grupul de la Vi\u0219egrad construiesc interconectori cu astfel de terminale. Aici apare \u00eengrijorarea Rusiei accetuat\u0103 \u0219i de posibilitatea utiliz\u0103rii gazelor de \u0219ist exploatate \u00een SUA care pot fi lichefiate \u0219i exportate la pre\u021buri concuren\u021biale \u00een Europa. Ce face Comisia European\u0103 \u00een acest timp? Comisia are \u00een vedere introducerea celui de-al Treilea Pachet Energetic unde se precizeaz\u0103 c\u0103 o companie nu poate fi responsabil\u0103 pentru produc\u021bie, transport \u0219i desfacere a\u0219a cum este Gazpromul actualmente. Rusia are nevoie de gaze nu numai pentru influen\u021b\u0103 politic\u0103 dar \u0219i pentru stabilitatea sa financiar\u0103, Europa fiind o pia\u021b\u0103 important\u0103 pe care nu dore\u0219te s\u0103 o piard\u0103. \u0218i totu\u0219i politica Gazpromului se \u00eendrept\u0103 cu tot mai mare acuitate c\u0103tre Asia, China devenind un juc\u0103tor mai important dec\u00e2t Europa. \u00a0\u00cen 2011, dup\u0103 60 de ani, SUA a revenit \u00een cele din urm\u0103 la statutul de exportator net de produse petroliere. Boom-ul de energie american\u0103 nu aduce numai \u00een echilibru balan\u0163a comercial\u0103 na\u021bional\u0103, un fenomen care nu a fost v\u0103zut de pe vremea R\u0103zboiului Rece, dar este \u015fi o surs\u0103 de tensiune cu Rusia, contribuind la recrearea tensiunii politice \u00eentre cele dou\u0103 superputeri. Pre\u0219edintele Putin, con\u015ftient de aceast\u0103 situa\u0163ie, nu are solu\u0163ie \u0219i asta explic\u0103 revenirea la tensiunile R\u0103zboiului Rece \u015fi a propagandei anti-americane, probabil o \u00eencercare de ultim moment de a men\u0163ine puterea mai degrab\u0103 pe baze ideologice dec\u00e2t economice sau militare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen materie de energie, curentul nu circul\u0103 \u00eentre europeni! Fiecare \u021bar\u0103 european\u0103 are modul propriu de a produce energie. Germania mizeaz\u0103 pe energiile verzi, Polonia investe\u015fte \u00een extrac\u0163ia gazului de \u015fist iar Marea Britanie anun\u0163\u0103 construirea de noi centrale nucleare. Timpul ne va spune dac\u0103 energia eolian\u0103 \u015fi solar\u0103 vor oferi siguran\u0163a aprovizion\u0103rii \u015fi locurile de munc\u0103 scontate \u00een \u201ceconomia verde\u201d sau poate chiar dac\u0103 Polonia va scoate la mal alegerea sa mult contestat\u0103 a gazului de \u015fist. Toate trei sunt modele care permit o reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser\u0103. Care este reac\u021bia UE la aceste provoc\u0103ri? Comisia European\u0103 a reac\u0163ionat cu o singur\u0103 propozi\u0163ie fa\u0163\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":3020,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,65,83,71,102,62],"tags":[152],"class_list":["post-3022","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-blog-en","category-energyenvironment","category-europerussia","category-issues","category-regions","tag-politica-robinetului"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3022"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3022"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3022\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3023,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3022\/revisions\/3023"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3020"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3022"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3022"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3022"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}