{"id":3027,"date":"2014-01-06T20:38:39","date_gmt":"2014-01-06T20:40:44","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=3027"},"modified":"2017-11-14T21:28:27","modified_gmt":"2017-11-14T19:28:27","slug":"vilnius-to-be-or-not-to-be-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/vilnius-to-be-or-not-to-be-2\/","title":{"rendered":"Vilnius\u2026 to be or not to be!"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><img decoding=\"async\" style=\"margin: 0px 5px 5px 0px; float: left;\" alt=\"\" src=\"http:\/\/www.cass-ro.org\/wp-content\/uploads\/2014\/01\/vilnius-tobe.jpg\" width=\"300\" \/>Actualmente, zona ex-sovietic\u0103 prezint\u0103 o situa\u0163ie din ce \u00een ce mai volatil\u0103 \u015fi instabil\u0103. Exerci\u0163iile militare Zapad \u015fi Steadfast Jazz, Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, ultimele ac\u0163iuni ale Moscovei fa\u0163\u0103 de statele Baltice, dar \u015fi fa\u0163\u0103 de Republica Molodva \u015fi Ucraina \u00eentregesc un tablou ce ofer\u0103 o imagine complex\u0103 a unei degrad\u0103ri graduale a rela\u0163iilor dintre Rusia \u015fi vecin\u0103tatea sa. Deun\u0103zi, ministrul de externe lituanian, Linas Linkevicius, declara c\u0103 rela\u0163iile dintre Uniunea European\u0103 \u015fi Rusia sunt puse \u00een pericol de ultimele ac\u0163iuni ale Moscovei, \u0219tiut fiind faptul c\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri au existat \u0219i exist\u0103 o serie de divergen\u021be privind accesul \u00een zona Kaliningrad controlat\u0103 de ru\u0219i. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 declara\u0163iile ministrului de externe vin \u00een contextul \u00een care Lituania, de\u0163in\u0103toare a pre\u015fedin\u0163iei Uniunii Europene pentru urm\u0103toarele 5 luni este stat organizator al Summitului Parteneriatului Estic \u0219i dore\u0219te s\u0103 confere un semnal de \u00eencredere statelor ce urmeaz\u0103 s\u0103 participe la Vilnius. Ultimele ac\u0163iuni ale Rusiei, prin care aceasta a exercitat o presiune destul de mare asupra comer\u0163ului cu bunuri din zona baltic\u0103, dar \u015fi din Ucraina \u015fi Republica Moldova, coroborate cu exerci\u0163iile militare Zapad, aveau nevoie de un r\u0103spuns. Exerci\u0163iile militare Zapad au \u00een scenariu eliminarea unei amenin\u021b\u0103ri venit\u0103 din partea statelor baltice, dar \u015fi a Poloniei. Conform scenariului, trupele ruse trebuie s\u0103 fie preg\u0103tite pentru a contracara un atac din partea ,,<i>terori\u015ftilor blatici<\/i>\u201d care ar fi \u00eendreptat \u00eempotriva Belarusului. \u00cen alt\u0103 ordine de ideii Moscova continu\u0103 presiunile asupra vecinilor de a intra \u00een Uniunea Vamal\u0103 unde Rusia reune\u0219te \u00een principal fostele state componente ale URSS. Acum tinta sunt Ucraina \u0219i Republica Moldova. Confruntat\u0103 cu presiunea politic\u0103 \u015fi economic\u0103 rus\u0103, puterea de la Kiev, sub conducerea lui\u00a0 Viktor Ianukovici \u0219i a principalul s\u0103u contributor financiar, cel mai bogat om din Ucraina, Rinat Ahmetov, s-a angajat pe calea unei ferme apropieri strategice cu UE. Guvernul a confirmat acordul de asociere \u015fi de liber-schimb negociat deja cu UE. La \u00eenceputul lunii septembrie, pre\u015fedintele ucrainean s-a adresat parlamentarilor pentru adoptarea textelor de lege necesare semn\u0103rii \u015fi ratific\u0103rii acordului de asociere cu UE. Problema este de importan\u0163\u0103 major\u0103 pentru Ucraina. \u00cen schimb Moscova dore\u0219te Kievul \u00een Uniune Euroasiatic\u0103, dar documentele de aderare nu garanteaz\u0103 furnizarea de resurse energetice la pre\u0163ul practicat pe pia\u0163a intern\u0103 ruseasc\u0103, c\u0103ci aici \u00eentreprinderile sunt concurentele directe ale Rusiei, mai ales \u00een sectorul agro-alimentar, chimic, al construc\u0163iei de automobile \u015fi al metalurgiei. Economic Ucraina depinde total de gazele ruse\u015fti. \u00cen aceste condi\u021bii apropierea Summitului de la Vilnius m\u0103re\u0219te tensiunile \u00eentre Ucraina \u0219i Rusia. Drept consecin\u021b\u0103 Rusia a reac\u021bionat violent: scoaterea Urcrainei \u0219i implicit a Republicii Moldova de pe orbita aliment\u0103rii cu gaz rusesc ceea ce va duce pe l\u00e2ng\u0103 lipsa aliment\u0103rii cu energie a celor dou\u0103 \u021b\u0103rii \u0219i la pierderea a 2 miliarde de dolari, respectiv 400 milioane, venituri anuale din tranzitarea gazelor pe teritoriul na\u021bional al celor dou\u0103. Vor putea suplinii fondurile europene aceast\u0103 pierdere pentru Ucraina, spre exemplu? \u00cen niciun caz. Atunci s\u0103 fie vorba de rela\u021biile pragmatice ale lui Ahmetov cu marea finan\u021b\u0103 european\u0103? Mai mult ca sigur, afacerile pe care Ucraina le face cu marii colo\u0219i industriali din Europa conteaz\u0103 enorm. Copetitivitea vestul \u0219i cooperarea cu Kievul d\u0103 acestuia din urm\u0103 garan\u021bia c\u0103 industria proprie poate exporta produse pe pia\u021ba asiatic\u0103, unde Ucraina are o rela\u021bie deosebit\u0103 cu China. O alt\u0103 not\u0103 asupra rela\u021biei Kievului cu Moscova este dat\u0103, poate, de o \u00eent\u00e2mplare din \u00eenceputul mandatului pre\u0219edintelui Inukovici, din 2010 c\u00e2nd a semnat acordurile de la Harcov. S\u0103 fie aceasta cheia schimb\u0103ri c\u0103tre vest a Kievului? S\u0103 ne aducem aminte. \u00cen schimbul prelungirii chiriei bazelor militare ruse\u015fti (foste sovietice) de la Sevastopol, pre\u015fedintele ucrainean Ianukovici, proasp\u0103t ales atunci, reu\u015fise, aparent, negocierea unei reduceri impotante a pre\u0163ului gazului. \u00cens\u0103 formula de calcul a pre\u0163ului gazului, prezentat\u0103 ulterior de Gazprom, a transformat acest acord \u00eentr-un fiasco total. Ast\u0103zi Ucraina pl\u0103te\u015fte cel mai ridicat pre\u0163 din Europa. \u00cen tot acest joc strategia Rusiei se bazeaz\u0103 de fapt pe gazoductul South Stream, care ocole\u015fte Ucraina, Republica Moldova \u015fi Rom\u00e2nia \u0219i care va deveni opera\u0163ional \u00een 2016 dar \u0219i pe gazoductul TAP (Trans-Adriatic Pipeline) care face leg\u0103tura \u00eentre Turcia \u015fi Italia, tranzit\u00e2nd Grecia, Albania \u015fi Marea Adriatic\u0103. Gazoductul South Stream va traversa zona economic\u0103 turc\u0103 de la Marea Neagr\u0103, \u00eenainte de a trece prin Bulgaria, Serbia, Ungaria \u015fi Slovenia, pentru a ajunge la Tarvisio, \u00een nordul Italiei, \u015fi va costa \u00een jurul a 16-17 miliarde euro. Ru\u015fii \u00eencearc\u0103 s\u0103 diminueze dependen\u0163a Gazprom de conductele de gaz din Ucraina dar \u0219i de cele din Rom\u00e2nia \u0219i Moldova. Kievul, la r\u00e2ndul lui a anun\u0163at \u00een repetate r\u00e2nduri c\u0103 va reduce importurile de gaze din Rusia, din cauza refuzului Moscovei de a mic\u015fora pre\u0163ul. Astfel guvernul ucrainian a \u00eenceput \u00een luna noiembrie a anului 2012 s\u0103 cumpere gaze de la compania german\u0103 RWE \u00een inten\u0163ia v\u0103dit\u0103 de a reduce importul de gaze din Rusia cu peste 16 procente, \u00eencep\u00e2nd cu 2013. Ce \u0219anse au Ucraina sau Republica Moldova \u00een apropierea de UE? Strategia Bruxelles-ului tinde spre o tranzi\u0163ie de la o percep\u0163ie a unei atitudini laxe fa\u0163\u0103 de statele aflate strict sub influen\u0163a istoric\u0103 a Federa\u0163iei Ruse, spre o atitudine direct\u0103, marcat\u0103 de o voin\u0163\u0103 comun\u0103 de promovarea a intereselor geostrategice. UE este preg\u0103tit\u0103 s\u0103 semneze un acord de asociere cu Ucraina, dar cu trei condi\u0163ii: Kievul trebuie s\u0103-\u015fi amelioreze sistemul juridic, s\u0103 adopte un cod electoral conform recomand\u0103rilor Consiliului Europei, \u015fi s\u0103 rezolve problema aplic\u0103rii selective a legii. \u0218i totu\u0219i mai r\u0103m\u00e2ne un singur obstacol \u00een calea semn\u0103rii unui acord istoric de asociere \u00eentre Uniunea European\u0103 \u015fi Ucraina, apreciaz\u0103 publica\u0163ia EUobserver: <i>gra\u0163ierea preziden\u0163ial\u0103 acordat\u0103 fostului premier Iulia Timo\u015fenko, ce a fost condamnat\u0103 \u00een anul 2011 pentru abuz de putere, la finalul unui proces considerat politic \u015fi \u00een urma c\u0103ruia Uniunea European\u0103 cere de atunci eliberarea politicianului ucrainean<\/i>. Moscova, la r\u00e2ndul ei, pune din ce \u00een ce mai mult\u0103 presiune asupra Kiev-ului pentru a descuraja Ucraina s\u0103 semneze\u00a0 acordul de asociere cu UE, care implic\u0103 de fapt ie\u0219irea \u0163\u0103rii din sfera de influen\u0163\u0103 a Rusiei. C\u00e2t de departe este Moscova preg\u0103tit\u0103 s\u0103 mearg\u0103? Moscova a adoptat deja o atitudine menit\u0103 s\u0103 diminueze entuziasmul Kievului. Cu ocazia vizitei pre\u0219edintelui Putin \u00een Ucraina, vizit\u0103 ocazionat\u0103 de festivit\u0103\u0163ile celor 1025 de ani de la cre\u015ftinizarea Kiev-ului, acesta a reafirmat\u00a0 asem\u0103n\u0103rile culturale \u015fi de civiliza\u0163ie ale celor dou\u0103 \u0163\u0103ri fapt care, \u00een final, nu a avut impactul scontat asupra ucrainienilor. A\u0219adar Moscova a \u00eenlocuit metoda l\u0103murii cu cea a constr\u00eengerilor economice, \u00eencep\u00e2nd un r\u0103zboi comercial prin blocarea importurilor anumitor m\u0103rfuri ucrainene. Rusia \u015fi-a folosit deja arma gazelor \u00eempotriva Ucrainei de dou\u0103 ori: \u00een 2006 \u015fi 2009. Un alt scenariu posibil ar fi ca Rusia s\u0103 \u00eencerce s\u0103 se asigure c\u0103 alegerile preziden\u0163iale din Ucraina din 2015 vor fi c\u00e2\u015ftigate de un candidat care \u00eei este favorabil. C\u00e2t conteaz\u0103 decizia pre\u0219edintelui Inukovici cel care promitea la alegeri transformarea limbii ruse \u00een a doua limb\u0103 oficial\u0103 a statului ucrainian? Tr\u0103dat de nenum\u0103rate ori (\u00een vara aceasta, pre\u015fedintele ucrainean l-a a\u015fteptat pe Vladimir Putin timp de trei ore \u00een timp ce \u00eent\u00e2lnirea propriu zis\u0103 nu a durat dec\u00e2t 15 minute), Ianukovici dore\u015fte s\u0103 demonstreze liderului rus c\u0103 poate lua decizii independente care nu corespund \u00een mod obligatoriu intereselor ruse\u015fti. \u015ei, mai ales, c\u0103 Ucraina nu este o nou\u0103 Armenie. Atitudinea pro-european\u0103 a pre\u015fedintelui \u00eei \u00eent\u0103re\u015fte popularitatea \u00een vestul \u015fi centrul Ucrainei, regiuni care \u00eei sunt de regul\u0103 prea pu\u0163in favorabile aceasta fiind un factor de luat \u00een considerare \u00een orizontul alegerilor preziden\u0163iale din 2015. Situa\u0163ia este paradoxal\u0103. Un om politic important pentru aripa pro-Moscova devine liderul care finalizeaz\u0103 politica multivectorial\u0103 \u00eenceput\u0103 cu 20 de ani \u00een urm\u0103, deschiz\u00e2nd calea integr\u0103rii acestei \u0163\u0103ri c\u0103tre UE. Moldova este \u00eentr-o postur\u0103 mai delicat\u0103, oscil\u00e2nd \u00eentre dorin\u0163a de a se integra \u00een Uniunea European\u0103 \u015fi cea de a-\u015fi men\u0163ine rela\u0163ii bune cu Rusia, de care depinde complet din punct de vedere energetic. Moscova accentueaz\u0103 presiunile asupra fostei republici sovietice pentru ca aceasta din urm\u0103 s\u0103 renun\u0163e la acordul de cooperare energetic\u0103 pe care l-a semnat \u00een 2011 cu UE, propun\u00e2ndu-i, \u00een schimb, o reducere de 30% la pre\u0163ul gazelor pe care i le furnizeaz\u0103. Desigur c\u0103, \u00een contextul \u00een care Armenia a trecut de partea Uniunii Eurasiatice, \u00een care Georgia, de\u015fi era convins\u0103 \u00een drumul s\u0103u spre Occident, acum pare c\u0103 s-a r\u0103zg\u00e2ndit, Republica Moldova a r\u0103mas lider al unui traseu care duce spre UE. Nu putem s\u0103-i neg\u0103m eforturile depuse de a se men\u0163ine pe traseul european, \u00een ciuda problemelor pe care le are \u015fi pe care le \u00eent\u00e2mpin\u0103 odat\u0103 cu decizia sa de a se reorienta c\u0103tre Occident. Care-i starea \u00eencle\u015ft\u0103rii geopolitice dintre UE \u0219i Rusia din Estul Europei \u0219i Nordul Caucazului? Pre\u015fedintele rus, Vladimir Putin, a reu\u015fit s\u0103 imping\u0103, \u00een grab\u0103, Armenia c\u0103tre Uniunea Eurasiatic\u0103. Prin urmare, niciun acord nu va fi semnat la Vilnius \u00eentre UE \u015fi aceast\u0103 \u0163ar\u0103. Armenia a cedat presiunilor Kremlinului. De ce? Datorit\u0103 st\u0103rii \u00een care se g\u0103se\u015fte Erevanul, \u015fi anume \u00een r\u0103zboi cu Azerbaijdan asupra regiunii Nagorno-Karabah. Pre\u0219edintele armean Sarkisian a ales s\u0103 cedeze \u00een fa\u0163a lui Putin \u015fi s\u0103 aleag\u0103 s\u0103 se al\u0103ture Uniunii Vamale, pentru a primi \u00een schimb de la Moscova garan\u0163ii \u00een sensul asigur\u0103rii protec\u0163iei \u00een fa\u0163a statului vecin azer. Azerbaidjanul a devenit \u00een ultimii ani mult mai puternic dec\u00e2t Armenia. \u00cen 2011 cheltuielile militare au crescut \u00een Azerbaigian la 3,1 miliarde de dolari (reprezent\u00e2nd 6,2% din PIB). \u00cen prezent, bugetul militar al \u021b\u0103rii este egal cu \u00eentregul buget de stat al Armeniei. Un motiv \u00een plus care a condus la cedarea Armeniei \u00een fa\u0163a presiunilor Moscovei a fost decizia Rusiei de a vinde arme c\u0103tre Baku, arme \u00een valoare de un miliard de dolari. Tipul de armament v\u00e2ndut azerilor este unul de ultim\u0103 genera\u021bie tehnologic\u0103: 100 de tancuri T-90C, lansatoare de rachete multiple de tipul TOS-1A \u015fi tunuri de artilerie Msta-A \u015fi Vena. Motivul ini\u021bial al deterior\u0103rii rela\u021biei \u00eentre Moscova \u0219i Erevan s-a datorat cum era de a\u0219teptat cre\u015fterii pre\u0163ului gazului rus \u00een Armenia. Dup\u0103 Armenia, vine r\u00e2ndul Azerbaidjanului s\u0103 fie supus la presiuni \u2013 de exemplu se speculeaz\u0103 cu privire la unele m\u0103suri pe care Putin ar fi promis s\u0103 le pun\u0103 \u00een aplicare \u00een conflictul din Nagorno-Karabah, \u015fi deci nu ar mai fi vorba doar de proceduri vamale penibile. Uniunea European\u0103 este pe cale s\u0103 piard\u0103 (sau a pierdut deja?) b\u0103t\u0103lia din Caucazul de Nord, \u00een timp ce pe malul de nord al M\u0103rii Negre presiunea Kremlinului a fost mai degrab\u0103 contra-productiv\u0103 \u015fi a incitat at\u00e2t Ucraina, c\u00e2t \u015fi Republica Moldova, dar \u015fi UE, s\u0103 progreseze mai repede c\u0103tre o cooperare mai intens\u0103. Blan\u021ba strategic\u0103 nu este \u00een echilibru \u00een estul Europei. Strategic UE ar putea pierde Ucraina \u015fi Republica Moldova, iar SUA vor sc\u0103pa o \u015fans\u0103 istoric\u0103 de a \u00eempinge sfera de influen\u0163\u0103 rus\u0103 dincolo de Nipru.Vilnius devine un punct de infelxiune strategic\u0103 \u0219i pentru Bruxelles \u0219i pentru Moscova. Si totusi pre\u015fedintele rus Vladimir Putin \u015fi omologul s\u0103u ucrainean, Viktor Ianukovici, s-au \u00eent\u00e2lnit \u00een mare secret la finele lui octombrie, dup\u0103 ce au am\u00e2nat o \u00eent\u00e2lnire planificat\u0103. Cei doi \u015fefi de stat au discutat timp de cinci ore la Soci, sta\u0163iunea ruseasc\u0103 de la Malul M\u0103rii Negre unde, peste c\u00e2teva luni, va avea loc edi\u0163ia din 2014 a Jocurilor Olimpice de Iarn\u0103. Ce vrea Ucraina? Summit-ul Parteneriatului Estic va avea loc \u00een perioada 28-29 noiembrie la Vilnius, capitala Lituaniei, \u0163ar\u0103 care de\u0163ine pre\u015fedin\u0163ia UE.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Actualmente, zona ex-sovietic\u0103 prezint\u0103 o situa\u0163ie din ce \u00een ce mai volatil\u0103 \u015fi instabil\u0103. Exerci\u0163iile militare Zapad \u015fi Steadfast Jazz, Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, ultimele ac\u0163iuni ale Moscovei fa\u0163\u0103 de statele Baltice, dar \u015fi fa\u0163\u0103 de Republica Molodva \u015fi Ucraina \u00eentregesc un tablou ce ofer\u0103 o imagine complex\u0103 a unei degrad\u0103ri graduale a rela\u0163iilor dintre Rusia \u015fi vecin\u0103tatea sa. Deun\u0103zi, ministrul de externe lituanian, Linas Linkevicius, declara c\u0103 rela\u0163iile dintre Uniunea European\u0103 \u015fi Rusia sunt puse \u00een pericol de ultimele ac\u0163iuni ale Moscovei, \u0219tiut fiind faptul c\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri au existat \u0219i exist\u0103 o serie de divergen\u021be privind accesul \u00een zona Kaliningrad controlat\u0103 de ru\u0219i. F\u0103r\u0103 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":3025,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,65,71,62],"tags":[],"class_list":["post-3027","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-blog-en","category-europerussia","category-regions"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3027"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3027"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3027\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3028,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3027\/revisions\/3028"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3025"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3027"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3027"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3027"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}