![\"\"](\"http:\/\/www.cass-ro.org\/wp-content\/uploads\/2014\/02\/migratie-munca.jpg\")
Migratia declansata de motivatii economice, din cadrul pietei europene a muncii, poate fi un instrument eficient in stabilizarea pietei muncii si in echilibrarea ratei somajului in spatiul zonei euro, dar si in cazul celorlalte state europene afectate. Zona euro si in special statele care sunt cele mai vocale impotriva imigratiei si a liberei circulatii pe piata muncii, au cel mai mult de castigat din urma acesteia, avand beneficii economice majore.<\/p>\n
Statele care ar trebui sa manifeste ingrijorare ar trebui sa fie tocmai acele state care pierd forta de munca, fie ea calificata sau nu.<\/p>\n
Criticii infocati refuza beneficiile?<\/b><\/p>\n
Deja presa de specialitate romaneasca a prezentat studiile conform carora romanii sustin economiile tarilor gazda. De exemplu imigran\u0163ii din Marea Britanie, cei mai mul\u0163i supracalifica\u0163i, sunt mai muncitori \u015fi primesc mai pu\u0163ine indemniza\u0163ii sociale dec\u00e2t britanicii, arat\u0103 dou\u0103 studii publicate de catre centre de cercetare britanice.<\/p>\n
Unul dintre rapoarte, elaborat de University College London (UCL) relev\u0103 c\u0103 imigran\u0163ii, \u00een principal cei europeni, au avut o “contribu\u0163ie fiscal\u0103 considerabil\u0103”<\/i> la bugetul britanic \u00een perioada 2001-2011. “Imigran\u0163ii recen\u0163i, adic\u0103 cei veni\u0163i dup\u0103 anul 2000, tind mai pu\u0163in s\u0103 \u00eencaseze indemniza\u0163ii sociale dec\u00e2t britanicii”<\/i>, arat\u0103 autorii studiului.<\/p>\n
Pe langa faptul ca este demontat mitul abuzului sistemelor sociale, studiul completeaza cu faptul ca imigran\u0163ii au pl\u0103tit statului britanic aproximativ 25 de miliarde de lire sterline (30 de miliarde de euro).<\/p>\n
Un alt raport, realizat de Institutul Na\u0163ional pentru Studii Economice \u015fi Sociale (NIESR), arat\u0103 c\u0103, \u00een perioada 1997 – 2007, prezen\u0163a imigran\u0163ilor a crescut \u00een cele mai multe domenii de activitate. “Imigran\u0163ii au un nivel mai ridicat de educa\u0163ie dec\u00e2t britanicii \u015fi muncesc mai multe ore dec\u00e2t ace\u015ftia”<\/i>, eviden\u0163iind productivitatea str\u0103inilor angaja\u0163i \u00een Marea Britanie. <\/b><\/p>\n
Aparatorii migratiei sufera in urma pierderilor!<\/b><\/p>\n
In schimb, pentru statele \u201edonatoare\u201d situatia nu este la fel de incurajatoare.<\/p>\n
Romania cu un ochi plange cu unul rade. Pe de o parte este laudata pentru forta de munca inalt calificata pe care o exporta si de care beneficiaza economiile dezvoltate si pe de alta parte este criticata pentru faptul ca romanii ocupa locurile de munca destinate cetatenilor tarilor gazda.<\/p>\n
Nu putem omite sa subliniem ca ne confuntam si cu un discurs populist de tip electoral, dar totusi situatia se configureaza a fi o mare problema pentru Romania si pentru Europa in ansamblu.<\/p>\n
Dezechilibrul lasat in urma de exodul de creiere, sau de \u201ebrain-drain\u201d cum mai este denumit, se cuantifica prin investitii in educatie, prin cheltuieli ale statului si ale societatii in genere imposibil de fructificat. Consecintele extinderii fenomenului de migratie a specialistilor se manifesta in toate sectoarele societatii, fie el economic sau social. Tara respectiva devine din ce in ce mai putin competitiva, gradul de inovare scade, astfel incat scad si premizele pentru crestere economica si dezvoltare.<\/p>\n
La modul cel mai concret, investitorii nu mai sunt atrasi de o astfel de piata din simplul fapt ca nu mai au cu cine lucra, iar sectoarele economice nationale devin lipsite de relevanta pentru ca nu exista resursa umana calificata ca sa le mentina competitive. Oferta nationala de forta de munca se diminueaza semnificativ, se creeaza un deficit de competente, se accentueaza procesul de imbatranire a populatiei, scade nivelul de pregatire in raport cu cererea si toate duc la o profunda criza structurala.<\/p>\n
\u00a0Liberalizarea pietei muncii urgenteaza gasirea unor masuri pentru a acoperi aceste deficiente structurale si pentru a incuraja sistemul european sa functioneze in beneficiul tuturor, asa cum a fost gandit, aprobat si imbratisat initial la nivel principial, conform tratatelor Uniunii Europene.<\/p>\n
Piata europeana a muncii in deriva<\/b><\/p>\n
Aspectul cel mai important si care ar trebui subliniat este ca starea demografiei europene nu este in acord cu atitudinea transmisa de liderii politici ai tarilor dezvoltate. Imbatranirea populatiei si implicit scaderea ei vor determina din ce in ce mai multe dezechilibre ale pietei fortei de munca in asamblu. Se va forma un deficit de forta de munca care ar putea fi reglat tocmai \u00a0prin intermediul circulatiei libere a fortei de munca. <\/b><\/p>\n
Un studiu al Organizatiei Natiunilor Unite arata ca Europa nu va putea iesi din criza fara import de oameni. UE, pentru a putea face provocarilor economice, va trebui ca in perioada 2015 \u2013 2040 sa atraga anual 6,1 milioane de specialisti (persoane cu studii superioare, sau calificati intr-o profesie tehnica).<\/p>\n
Observam ca rata somajului este din ce in ce mai ridicata si ca in acelasi timp angajatorii atrag atentia ca nu reusesc sa angajeze oameni pentru posturile libere. Ca un paradox al pietei muncii care geme de someri, angajatorii se plang ca nu \u00a0au personal calificat si competitiv din punct de vedere al costurilor si fac relocari catre Asia, Africa sau unde reusesc sa isi acopere deficitul de specialisti.<\/p>\n
Lipsa fortei de munca bine pregatita si flexibila (si cand ma refer la nivel de pregatire nu ma refer doar la studiile superioare, ci mai degraba la perfectionarea segmentata si aplicata pe domenii de activitate) scade competivitatea \u2013 in special cea industriala si de inalta tehnologie a Uniunii Europene.<\/p>\n
Reticenta cu care este abordata libera circulatie pe piata muncii in Uniunea Europeana descurajeaza si mai mult investitorii straini in a veni in Europa. Se formeaza astfel un cerc vicios, intretinut de discursuri false si de lipsa de reactie politica constructiva, fara viziune.<\/p>\n
Studiile de specialitate releva ca deja ne aflam in \u201eera resursei umane\u201d, iar in acest context, iesirea din criza este pusa pe seama capacitatii angajatorilor de a acoperi deficitul de specialisti. Doar prin implementarea unei strategii de recrutare si dezvoltare proactiva, angajatorii isi pot asigura competitivitatea si astfel se pot pune in miscare rotitele intregului sistem \u00a0al economiei europene.<\/p>\n
In acest context, trebuie anulata diferenta de concept intre libera circulatie a persoanelor in spatiul european si libera circulatie a fortei de munca. Intr-o era a aprofundarii integrarii (ca o conditie absolut necesara a supravietuirii proiectului european), diferenta conceptuala artificial mentinuta intre libera circulatie a persoanelor versus libera circulatie a fortei de munca devine caduca.<\/p>\n
Asadar, migratia trebuie privita dintr-un alt unghi, din cel al beneficiilor majore pe care le aduce tarilor de destinatie si a pierderilor serioase, profunde si pe termen lung al tarilor de origine. Migratia fortei de munca este pana la urma un fenomen natural, de reglare. Manifestandu-se intr-un cadru democratic, matur, dirijata de politici sanatoase, ea poate constitui un instrument fara de care Europa nu va reusi incadrarea pe un drum al prosperitatii, bunastarii si dezvoltarii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Migratia declansata de motivatii economice, din cadrul pietei europene a muncii, poate fi un instrument eficient in stabilizarea pietei muncii si in echilibrarea ratei somajului in spatiul zonei euro, dar si in cazul celorlalte state europene afectate. Zona euro si in special statele care sunt cele mai vocale impotriva imigratiei si a liberei circulatii pe piata muncii, au cel mai mult de castigat din urma acesteia, avand beneficii economice majore. Statele care ar trebui sa manifeste ingrijorare ar trebui sa fie tocmai acele state care pierd forta de munca, fie ea calificata sau nu. Criticii infocati refuza beneficiile? Deja presa de specialitate romaneasca a prezentat studiile conform carora romanii sustin […]<\/p>\n","protected":false},"author":6,"featured_media":3095,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[78,65,82,71,102,62],"tags":[],"class_list":["post-3097","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-adrian-marius-dobre-en","category-blog-en","category-economics","category-europerussia","category-issues","category-regions"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3097"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/6"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3097"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3097\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3098,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3097\/revisions\/3098"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3095"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3097"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3097"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3097"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}