{"id":3115,"date":"2014-02-06T20:02:15","date_gmt":"2014-02-06T20:02:15","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=3115"},"modified":"2017-11-14T21:28:22","modified_gmt":"2017-11-14T19:28:22","slug":"quo-vadis-ucraina-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/quo-vadis-ucraina-2\/","title":{"rendered":"Quo vadis Ucraina?"},"content":{"rendered":"

\"\"Evenimentele din Ucraina pot determina schimb\u0103ri sau \u00eent\u0103ri anumite viziuni, dar acest stat nu va mai reveni la status-quo-ul de dinainte de Euromaidan.<\/b><\/p>\n

Exist\u0103 mai multe falii \u00een Ucraina- vestul acestei \u021b\u0103ri are o viziune pro-occidental\u0103, consider\u00e2nd util\u0103 integrarea european\u0103, iar estul este o zon\u0103 industrializat\u0103 unde interesele economice locale sunt mai apropiate de zona de influen\u021b\u0103 a Federa\u021biei Ruse. Uniunea European\u0103 propune un vis politic interesant, \u00een care Ucraina ar putea s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 un loc. Visul r\u0103m\u00e2ne vis, realitatea este nemiloas\u0103- Rusia este capabil\u0103 s\u0103 ofere Ucrainei foarte mul\u021bi bani (sub form\u0103 de ajutor) \u0219i eventual reduceri la pre\u021bul gazelor \u0219i petrolului. \u201eElita\u201d economic\u0103 a estului nu va accepta s\u0103-\u0219i piard\u0103 influen\u021ba, va prefera s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 al\u0103turi de juc\u0103torul care i-a cl\u0103dit averea \u0219i \u201e\u00eent\u00e2mpl\u0103tor\u201d utilizeaz\u0103 aceea\u0219i limb\u0103 \u0219i se roag\u0103 \u00een acela\u0219i tip de biseric\u0103.\u00a0 Se remarc\u0103 un alt clivaj \u00een acest\u0103 \u021bar\u0103 – cel dintre t\u00e2n\u0103ra genera\u021bie \u0219i clasa politic\u0103, un clivaj dintre o dorin\u021b\u0103 de dezvoltare pe baze reale \u0219i dorin\u021ba puterii de a-\u0219i men\u021bine p\u00e2rghiile. Sistemul pe care Ianukovici l-a construit este mult mai ur\u00e2t dec\u00e2t ceea ce era Rom\u00e2nia \u00een anii 90; rela\u021biile de familie \u0219i clan sunt sfinte, iar banii se mi\u0219c\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 foarte bine controlat\u0103, nel\u0103s\u00e2nd loc pentru \u201eoutsideri\u201d. Din acest punct de vedere, situa\u021bia din Ucraina poate fi comparat\u0103 cu Prim\u0103vara Arab\u0103,\u00a0 dar nu \u0219i cu situa\u021bia din Siria. Genera\u021bia t\u00e2n\u0103r\u0103 se simte izolat\u0103, iar Euromaidanul poate fi simbolul supravie\u021buirii \u00eentr-un sistem \u00eenchis \u0219i rece.<\/p>\n

Unitate sau nu\u2026<\/p>\n

S\u0103 avem \u00een vedere \u0219i pozi\u021bionarea Crimeii \u00een general. Statutul de provincie autonom\u0103 al peninsulei Crimeea deschide o serie de op\u021biuni, care nu pot fi ignorate de niciun juc\u0103tor intern sau extern. Crimeea are o importan\u021b\u0103 aparte \u00een pozi\u021bionarea Ucrainei la Marea Neagr\u0103 \u0219i Marea Azov. Peninsula are o suprafa\u021b\u0103 de 26 200 kilometrii p\u0103tra\u021bi \u0219i o popula\u021bie de aproximativ 2 milioane de locuitori. Istoric vorbind aceast\u0103 regiune a reprezentat un punct de controvers\u0103, \u00een timpul r\u0103zboiului civil din Rusia fiind un bastion al for\u021belor albe- care se opuneau bol\u0219evicilor. Mai t\u00e2rziu, dup\u0103 c\u0103derea URSS, aceast\u0103 provincie a c\u0103p\u0103tat un statut de autonomie \u00een cadrul Ucrainei, cu o constitu\u021bie specific\u0103 \u0219i parlament propriu. La toate acestea se adaug\u0103 \u0219i prezen\u021ba flotei ruse a M\u0103rii Negre \u00een portul Sevastopol – un alt element care a provocat tensiuni \u0219i negocieri intense.<\/p>\n

\u00centr-un context prezent incert, \u00een care balan\u021ba de putere de la Kiev este pus\u0103 la grea \u00eencercare, ne putem imagina o posibil\u0103 reac\u021bie a Crimeii. Federa\u021bia Rus\u0103 a dus o politic\u0103 destul de apropiat\u0103 fa\u021b\u0103 de cet\u0103\u021benii peninsulei \u0219i nu este foarte greu s\u0103 ne imagin\u0103m un scenariu \u00een care aceast\u0103 provincie \u0219i-ar putea declara independen\u021ba fa\u021b\u0103 de Kiev. Av\u00e2nd \u00een vedere lipsa de omogenitate a opozi\u021biei de la Kiev, dar \u0219i prezen\u021ba unor elemente na\u021bionaliste (\u00een favoarea unui stat ucrainian puternic) vom putem observa, gradual, orientarea spre o op\u021biune de independen\u021b\u0103 a Crimeii. Acest scenariu este pu\u021bin probabil, dar nu imposibil. Crimeea ar putea reprezenta o garan\u021bie pentru Rusia \u00een jocul regional de la Marea Neagr\u0103 \u0219i nu numai.<\/p>\n

Spre UE sau nu…<\/p>\n

Uniunea European\u0103 are nevoie de Ucraina, din ra\u021biuni geopolitice, dar \u0219i din ra\u021biuni \u201einterne\u201d. Prin ra\u021biuni interne m\u0103 refer la pozi\u021bionarea Europei \u00een preajma alegerilor europarlamentare. Gestul Uniunii de a se implica activ \u00een \u201ecompeti\u021bia pentru Ucraina\u201d reprezint\u0103 un efort de demonstra capacitatea de ac\u021biune \u0219i reac\u021bie a politicii externe comune (mai ales prin bra\u021bul Parteneriatului Estic). Uniunea va milita pentru respectarea voin\u021bei populare a ucrainienilor, lucru normal dup\u0103 semi-e\u0219ecul Summitului de la Vilnius din 2013. Un succes in Ucraina poate demonstra eficacitatea instrumentelor comunitare \u0219i poate marca revenirea Uniunii \u00een jocurile politice din lume, paralel cu o perioad\u0103 \u00een care populismul pare a se \u00eentoarce pe vechiul continent \u0219i amenin\u021b\u0103 (mai mult sau mai pu\u021bin) coeziunea intern\u0103 a Uniunii.<\/p>\n

Pe latura pragmatic\u0103 putem identifica o serie de interese economice directe ale statelor membre ale Uniunii Europene. S\u0103 lu\u0103m spre exemplu Polonia -cu un cadru istoric ce prezint\u0103 multe intersec\u021bii cu spa\u021biul ucrainian- stat care poate profita de o pia\u021b\u0103 larg\u0103 pentru produsele sale. Mai mult, Ucraina poate completa un anumit \u201ecordon sanitar\u201d (nefericit\u0103 expresie) \u00een fa\u021ba de influen\u021bei Federa\u021biei Ruse \u00een aceast\u0103 regiune- element ce ar servi \u00een mod direct \u0219i o parte a intereselor americane \u00een regiune.<\/p>\n

Summitul Rusia- Uniunea European\u0103<\/i> din 28 ianuarie 2014 nu a adus surprize, pre\u0219edintele rus Vladimir Putin acuz\u00e2nd implicarea anumitor oficiali europeni \u00een afacerile interne ale Ucrainei. Totu\u0219i, faptul c\u0103 de acum \u00eencolo Rusia va fi consultat\u0103 \u00een probleme referitoare la Parteneriatul Estic, ridic\u0103 o serie de semne de \u00eentrebare asupra fermit\u0103\u021bii pozi\u021biei Uniunii Europene.<\/p>\n

Revenind la posibile scenarii, nu cred c\u0103 este cazul s\u0103 compar\u0103m Ucraina cu Siria, lucrurile stau diferit. Siria este un mozaic de elemente politice \u0219i confesionale, Ucraina este divizat\u0103 de alegerea unei direc\u021bii externe. Bine\u00een\u021beles nu putem ignora posibilitatea unui scenariu extrem de pesimist, \u00een care taberele s\u0103 \u00eenceap\u0103 un soi de r\u0103zboi civil, acesta ar putea avea un impact deosebit asupra regiunii, aduc\u00e2nd cu sine numeroase presiuni la grani\u021bele Rom\u00e2niei. S-au exprimat \u0219i scenarii privind divizarea Ucrainei, iar anumi\u021bi comentatori autohtoni \u00a0sunt entuzia\u0219ti fa\u021b\u0103 de posibila recuperare a unor teritorii, care au f\u0103cut parte din Rom\u00e2nia Mare. Aceste viziuni sunt pripite \u0219i lipsite de un minim sens comun; Rom\u00e2nia va avea de suferit \u00een cazul unei escalad\u0103ri a violen\u021belor din \u021bara vecin\u0103. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 \u00een regiune exist\u0103 \u0219i Transnistria, caz care r\u0103m\u00e2ne nerezolvat \u0219i poate produce un nou \u201ecapitol\u201d \u00een perioade de haos regional, iar impactul asupra evolu\u021biei Republicii Moldova poate fi considerabil.<\/p>\n

Unde merge Ucraina? Greu de r\u0103spuns, dar cert c\u0103 acest caz ne indic\u0103 c\u00e2teva aspecte clare:<\/p>\n

    \n
  1. Uniunea European\u0103 nu dispune de instrumente puternice pentru a r\u0103spunde unor provoc\u0103ri reale de natur\u0103 geopolitic\u0103.\u00a0 Ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat la Vilnius \u0219i mai nou \u00een Ucraina trebuie s\u0103 determine Bruxelles-ul s\u0103-\u0219i evalueze propriile capabilit\u0103\u021bi.<\/li>\n
  2. Rusia poate s\u0103-\u0219i \u00eent\u0103reasc\u0103 prezen\u021ba \u00een zona de vecin\u0103tate apropiat\u0103, dar este un demers pe termen scurt \u0219i mediu, pe termen lung acest aspect poate fi contraproductiv. Gigan\u021bii cu \u00eencheieturi slabe la care se adaug\u0103 \u0219i un reumatism \u201eintern\u201d pot sf\u00e2r\u0219i prin pr\u0103bu\u0219ire, iar istoria r\u0103m\u00e2ne un martor important \u00een acest sens.<\/li>\n
  3. Ucraina poate determina multe schimb\u0103ri \u00een planul politicii regionale \u0219i chiar mondiale, ceea ce se petrece aici poate influen\u021ba o zona din Caucaz sau din Asia. Destabilizarea regiunii (unde se afl\u0103 \u0219i \u021bara noastr\u0103) poate modifica retorici, poate inversa priorit\u0103\u021bi \u0219i poate aduce situa\u021bii unice \u00een Europa, la \u00eenceputul secolului XXI.<\/li>\n<\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Evenimentele din Ucraina pot determina schimb\u0103ri sau \u00eent\u0103ri anumite viziuni, dar acest stat nu va mai reveni la status-quo-ul de dinainte de Euromaidan. Exist\u0103 mai multe falii \u00een Ucraina- vestul acestei \u021b\u0103ri are o viziune pro-occidental\u0103, consider\u00e2nd util\u0103 integrarea european\u0103, iar estul este o zon\u0103 industrializat\u0103 unde interesele economice locale sunt mai apropiate de zona de influen\u021b\u0103 a Federa\u021biei Ruse. Uniunea European\u0103 propune un vis politic interesant, \u00een care Ucraina ar putea s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 un loc. Visul r\u0103m\u00e2ne vis, realitatea este nemiloas\u0103- Rusia este capabil\u0103 s\u0103 ofere Ucrainei foarte mul\u021bi bani (sub form\u0103 de ajutor) \u0219i eventual reduceri la pre\u021bul gazelor \u0219i petrolului. \u201eElita\u201d economic\u0103 a estului nu va accepta […]<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":3113,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[65,71,154,62,66],"tags":[],"class_list":["post-3115","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-blog-en","category-europerussia","category-radu-georgescu-en","category-regions","category-studies-and-analysis"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3115"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3115"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3115\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3116,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3115\/revisions\/3116"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3113"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3115"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3115"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3115"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}