{"id":3153,"date":"2014-02-25T19:07:43","date_gmt":"2014-02-25T19:07:43","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=3153"},"modified":"2017-11-14T21:28:22","modified_gmt":"2017-11-14T19:28:22","slug":"de-la-dialogurile-lui-platon-la-cele-de-la-munchen-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/de-la-dialogurile-lui-platon-la-cele-de-la-munchen-2\/","title":{"rendered":"De la Dialogurile lui Platon la cele de la Munchen"},"content":{"rendered":"

\"\"\u021au\u021bea spune \u00eentr-unul din interviurile acordate dup\u0103 1989 c\u0103: Istoria este f\u0103cut\u0103 de Ale\u0219i<\/i>!La fel s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i anul acesta \u00een Germania la Conferin\u021ba de Securitate de la Munchen. A fost un eveniment remarcabil nu numai prin faptul c\u0103 s-au s\u0103rb\u0103torit 50 de ani de la prima reprezenta\u021bie<\/i> dar mai ales prin participan\u021bii care au urcat pe podiumul ei- Henry Kissinger \u0219i Helmut Schmidt- \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi patriarhi ai construc\u021biei globale interna\u021bionale precum – Egon Bahr sau\u00a0 Val\u00e9ry Giscard d’Estaing – cei patru acumul\u00e2nd 370 de ani \u00een politica mondial\u0103. Conferin\u021ba a fost marcat\u0103 de absen\u021ba cancelarului Angela Merkel dar reprezentarea german\u0103 c\u00e2t \u0219i noile linii de angajament consolidat \u00een lume inclusiv angajamentul militar a reprezentat o schimbare fundamental\u0103 \u00een politica extern\u0103 \u0219i cea de securitate german\u0103 schimabare certificat\u0103 de personalit\u0103\u021bile prezente pre\u0219edintele Joachim Gauck, ministrul de externe Frank-Walter Steinmeier \u0219i cel al ap\u0103r\u0103rii Ursula von der Leyen. Pre\u0219edintele Germaniei Joachim Gauck a transmis un mesaj dur de schimbarea a politicii externe a unei \u021b\u0103ri democratice ce trebuie s\u0103 uite trecutul \u0219i s\u0103 devin\u0103 un partener de \u00eencredere care s\u0103 p\u0103\u0219easc\u0103 \u00een mod decisiv pe scena global\u0103 <\/i>\u0219i s\u0103 participe la solu\u021bionarea conflictelor interna\u021bionale. Domnul Gauck, un pastor luteran din fosta Germanie democrat\u0103, \u00eenainte de c\u0103derea Zidului Berlinului, le-a spus celor 80 de milioane de compatrio\u021bi, ceea ce Cancelarul Merkel nu a f\u0103cut, c\u0103 intrarea \u00een ac\u021biune a Berlinului \u00eenseamn\u0103 de fapt cerin\u021ba de a r\u0103spunde amenin\u021b\u0103rilor timpului nostru \u00eentr-o lume \u00eentr-o schimbare rapid\u0103<\/i>. De\u0219i nu a men\u021bionat clar, s-a \u00een\u021beles din luarea de cuv\u00e2nt c\u0103 Germania nu\u00a0 a participat \u00een Libia, refuz\u00e2nd s\u0103 aprobe interven\u021bia la ONU \u0219i s\u0103 participe cu for\u021be militare, dar a fost prezent\u0103 \u00een Afganistan din 2001 \u0219i \u00een Balcani din 1990. \u00cen al doilea mandat al doamnei Merkel implicarea militar\u0103 a Germanie a fost redus\u0103, Berlinul refuz\u00e2nd implicarea \u00een ac\u021biunile militare, cum a fost cea din Mali unde armata francez\u0103 a dus greul opera\u021biunilor \u00eempotriva terori\u0219tilor \u0219i a insurgen\u021bilor ce amenin\u021bau Europa. Germania \u00eens\u0103 s-a dedicat UE, av\u00e2nd un rol central \u00een solu\u021bionarea problemelor crizei economice \u0219i a zonei euro. \u00cempreun\u0103 cu pre\u0219edintele o serie de oficiali germani doresc reg\u00e2ndirea politicii diplomatice \u0219i militare ale \u021b\u0103rii lor \u0219i asta de\u0219i Cancelarul abordeaz\u0103 un ton precaut fa\u021b\u0103 de pozi\u021bia propriilor cona\u021bionali nu cred c\u0103 nu \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te opinia membrilor propriului cabinet. Criza din Ucraina \u0219i situa\u021bia din Orientul mijloviu \u0219i Africa sunt elemente care-i fac pe politicieni germani s\u0103 fie mai aten\u021bi la solu\u021bionarea crizelor dar \u0219i la parteneriatul transaclatic al Germaniei cu SUA. Ursula von der Leyen, prima femeie Ministru Ap\u0103r\u0103rii din Germania, a spus: Indiferen\u021ba nu este o op\u021biune pentru Germania<\/i>. Dup\u0103 c\u00e2teva zile de la \u00eencheierea conferin\u021bei a explicat, pentru Der Spiegel, c\u0103 din punct de vedere militar o sprijinire cu for\u021be a Fran\u021bei \u00een Mali ar duce la oprirea dezintegr\u0103rii statului african sub loviturile grupurilor islamiste fundamentaliste \u0219i desfiin\u021barea unui avanpost terorist. Secretarul Ap\u0103r\u0103rii al SUA, Chuck Hagel, a felicitat-o pe doamna von der Leyen pentru noaua abordare a rolului Berlinului \u00een Africa \u0219i au convenit s\u0103 discute la Washington viitoarele detalii. Ministrul de Externe, Frank-Walter Steinmeier care a servit \u00een dou\u0103 cabinete Merkel a reiterat cerin\u021ba Germaniei c\u0103tre pre\u0219edintele Inukovici de a agrea propunerea demonstra\u021bilor din Pia\u021ba Independen\u021bei din Kiev pentru o apropiere de Europa. De asemenea ministrul de Externe a exprimat dorin\u021ba ca Germania s\u0103-\u0219i preg\u0103teasc\u0103 un nou rol \u00een Europa \u0219i s\u0103 ac\u021bioneze ca a patra economie global\u0103: Germania este prea mare c\u0103 s\u0103 priveasc\u0103 de pe margini<\/i>. Interesante au fost comentariile personalit\u0103\u021bilor prezente la reuniune referitoare la situa\u021bia din Ucraina, situa\u021bie care a fost un subiect de dezbatere important. Sergey Lavrov declara: Se pare c\u0103 vestul decide care este op\u021biunea pentru poporul ucrainian<\/i>. John Kerry declara: Poporul ucrainian nu trebuie constr\u00e2ns. Nu face-\u021bi o gre\u0219al\u0103, SUA este \u00eempreun\u0103 cu ucrainienii care aspir\u0103 la democra\u021bie<\/i>. Ministrul de Extern ucrainian Leonid Kozhara \u00a0c\u0103tre liderul opozi\u021biei Vitali Klitschko: E\u0219ti cu extremi\u0219ti sau cu radicalii? E\u0219ti gata s\u0103 \u00eempa\u021bi responasbilit\u0103\u021bile cu guvernul?<\/i> Klitschko c\u0103tre Kozhara: Popula\u021bia este s\u0103tul de actualul sistem din Ucraina! <\/i>Am s\u0103 \u00eenchei escursul despre Ucraina cu declara\u021bia lui Zbigniew Brzezinski, fostul secretar de stat american: Situa\u021bia \u00een Ucraina poate fi rezolvat\u0103 numai prin compromis \u00een interiorul \u021b\u0103rii, \u00eentre UE \u0219i Rusia \u0219i \u00eentre SUA \u0219i Rusia. De asemenea Vestul \u0219i Rusia trebuie s\u0103 contribuie financiar la salvarea Ucrainei de la colaps<\/i>. O nou\u0103 rela\u021bie UE-Rusia? Ministrul german Steinmeier c\u0103tre ministrul rus Lavrov: ce leag\u0103 Europa de Rusia? <\/i>Ministrul rus Lavrov catre ministrul german\u00a0 Steinmeier: suntem lega\u021bi de tratate \u0219i acorduri!<\/i> \u0219i continu\u0103 O zon\u0103 comercial\u0103 \u00eentre UE \u0219i Uniunea Economic\u0103 Eurasia coagulat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2020 este cea mai bun\u0103 op\u021biune pentru teritoriile dintre Rusia \u0219i UE<\/i>. Europa a fost concentrat\u0103 pe criza intern\u0103 \u00een ultimii ani \u0219i a neglijat rela\u021bia cu Moscova. Moscova\u00a0 a redevenit un actor global \u0219i are preten\u021bia s\u0103 fie tratat\u0103 de la egal la egal. Europa s-a concetrat pe trasformarea propriilor institu\u021bii. Rusia a pivotat \u00een zona Asia-Pacific \u0219i spre zona fost\u0103 a URSS din Asia. \u00cen termeni practici Bruxelles-ul a ignorat o rela\u021bie politic\u0103 cu Moscova aceasta devenind una trazac\u021bional\u0103 pe zona energetic\u0103. UE a creionat o politic\u0103 asupra vecin\u0103t\u0103\u021bii Rusiei care nu a \u021binut cont \u0219i de op\u021biunile acesteai p\u00e2n\u0103 \u00een 2013 c\u00e2nd cele dou\u0103 politici au intrat \u00een coliziune \u00een Ucraina. Rela\u021biile \u00eentre UE \u0219i Rusia au \u00eenceput odat\u0103 cu semnarea Acordului de Parteneria \u0219i Cooperare semnat \u00een 1994 \u0219i expirat f\u0103r\u0103 rezultate notabile \u00een 2007. Rusia a \u00eenceput acum o decad\u0103, odat\u0103 cu consolidarea puterii pre\u0219edintelui Putin, o transformare a politicii sale externe, \u00een 2003 odat\u0103 cu refuzul de a fi \u00eenglobat\u0103 \u00een Politica Europen\u0103 de Vecin\u0103tate. Moscova \u0219i-a dorit s\u0103 fie tratat\u0103 ca un partener egal cu marii<\/i> Europei. Rusia s-a temut de intrarea UE \u00een spa\u021biul ei de securitate, iar Georgia \u0219i Ucraina f\u0103ceau parte din acest spa\u021biu. Din acest\u0103 cauz\u0103 s-a opus ader\u0103rii celor dou\u0103 la NATO \u00een 2008, din aceast\u0103 cauz\u0103 a purtat un r\u0103zboi cu Georgia, din aceast\u0103 cauz\u0103 Ucraina este ast\u0103zi \u00een criz\u0103 politic\u0103. Rusia se simte \u00eenconjurat\u0103 din ambele p\u0103r\u021bi de conglomerate economice: Parteneriatul Transaclantic de Comer\u021b \u0219i Investi\u021bii al SUA cu UE \u0219i de Parteneriatul Trans-Pacific condus de SUA \u00een Asia-Pacific. R\u0103spunsul Kremlinului este: Uniunea Euroasiatic\u0103. Rusia este \u00een copeti\u021bie cu UE \u0219i va determina, prin atitudine \u0219i ac\u021biuni, o revizuire a politicii Bruxeles fa\u021b\u0103 de Kremlin \u0219i de zona periferiei sale. Primul pas l-a f\u0103cut Polonia cu sistemul de acordarea vizelor cet\u0103\u021benilor enclavei Kaliningrad. Urmeaz\u0103 ca Bruxelles-ul s\u0103 sprijine Moldova \u0219i Georgia prin angajarea direct\u0103 a Moscovei pentru rezolvarea conflictelor \u00eenghe\u021bate din aceste zone, rezolvare care vine la pachet cu op\u021biunile Acordului de Asociere a celor dou\u0103. Este un drum dificil \u0219i plin de compromisuri. Alte subiecte sensibile de pe agend\u0103 au fost acordul de pace \u00eentre Israel \u0219i Palestina \u0219i programul nuclear iranian. La Munchen c\u00e2nd ministrul de Externe al Iranului a urcat la pupitru\u00a0 ministrul Ap\u0103r\u0103rii al Israelului a luat o decizie nea\u0219teptat\u0103 \u0219i a r\u0103mas \u00een sal\u0103. Cum citim acest moment? Ca o deschidere a Israelului c\u0103tre Iran sau faptul c\u0103 ministrul Ap\u0103r\u0103rii urma la discurs(?!). Prin\u021bul saudit Turki bin Faisal, la finalul unei sesiuni dedicate procesului de pace din Orientul Mijlociu dintre palestinieni \u0219i israeliaeni unde au participat ministrul Justi\u021biei din Israel Tzipi Livni, negociatorul \u0219ef al PLO Saeb Erekat \u0219i trimisul special american\u00a0 Martin Indyk, a \u00eentrebat-o pe ministrul israelian ce p\u0103rere are despre acest proces \u00een derulare \u00eentre palestinieni \u0219i israelieni? Livni a r\u0103spuns: tu e\u0219ti singurul care po\u021bi s\u0103 stai pe aceia\u0219i scen\u0103 cu mine \u0219i s\u0103 discut\u0103m despre acest proces. <\/i>Remaraca se leag\u0103 de dialogul dintre Tel Aviv \u0219i Riad din spatele scenei politice interna\u021bionale (?!) De asemenea Livni a spus despre ini\u021biativa arab\u0103 c\u0103 este o dezvoltare pozitiv\u0103 iar conducerea Israelului consider\u0103 c\u0103 pre\u021bul pl\u0103tit pentru a nu ajunge la un acord de pace este mai mare dec\u00e2t \u00een cazul \u00een care acesta se \u00eencheie. Ini\u021biativa de pace Arab\u0103, intodus\u0103 sub auspiciile Arabiei Saudite, \u00eenseamn\u0103 recunoa\u0219terea Israelului de \u00eentreaga comunitate arab\u0103 cu condi\u021bia retragerii Israelului \u00een grani\u021bele dinainte de 1967. Prin\u021bul bin Faisal a fost ambasadorul saudit la Washington, fiind apoi cel care a condus serviciile secrete \u0219i unul din emisarii c\u0103tre Occident al celor care fac politica extern\u0103 la Riad. Dezbaterile pe aceast\u0103 tem\u0103 au fost dure iar presiunea american\u0103 prin secretarul de stat John Kerry imens\u0103. \u00a0Tzipi Livni i-a spus lui Saeb Erekat: arat\u0103-mi o hart\u0103 din Palestina care are scris pe ea cuv\u00e2ntul Israel<\/i>. R\u0103spunsul lui Erekat: arat\u0103-mi grani\u021bele Israelului \u0219i am s\u0103 vin cu o asemenea hart\u0103<\/i>. Mahmoud Abbas este la o r\u0103scruce de drumuri. E\u0219uarea \u00eencheierii unui acord de pace cu Israelul ar duce la o a treia Intifad\u0103. Fatah \u0219i Hamass au \u00eenceput negocierile! John Kerry \u015fi ministrul de Externe iranian, Mohammad Javad Zarif Khonsari au avut, \u00een ultima zi a Conferin\u0163ei, discu\u0163ii private pe seama negocierilor \u00een privin\u0163a dosarului nuclear al Iranului. \u00cen discu\u0163iile cu ministrul de externe iranian, Kerry a punctat din nou c\u0103 este important ca Iranul s\u0103 respecte angajamentele asumate \u00een temeiul acordului interimar din luna noiembrie a anul trecut. De\u015fi SUA \u015fi UE au suspendat unele dintre sanc\u0163iunile impuse Iranului \u00een temeiul acordului interimar, Kerry i-a comunicat lui Zarif c\u0103 SUA vor continua s\u0103 aplice alte sanc\u0163iuni. Partea iranian\u0103 nu a f\u0103cut niciun comentariu imediat dup\u0103 \u00eencheierea discu\u0163iei private dintre Kerry \u015fi Zarif. Pe agenda conferin\u021bei au fost de asemenea rela\u0163iile Rusia-NATO. Secretarul General al NATO Rasmussen \u015fi-a exprimat \u00eengrijorarea privind activit\u0103\u0163ile militare ale Rusiei \u00een zona Arctic\u0103 \u015fi \u00een apropierea grani\u0163ei cu Europa de Vest. La acaest\u0103 declara\u021bie Lavrov \u0219i-a exprimat \u00eendoielile \u00een privin\u0163a oportunit\u0103\u0163ilor reale de cooperare dintre NATO \u015fi Rusia, at\u00e2t timp c\u00e2t se pune prea mult accent pe logica liniilor de demarca\u0163ie, care \u00eemparte lumea \u00een alia\u0163i \u015fi adversari. Ca deobicei forumul de la Mu\u0308nchen s-a dovedit a fi util \u00een sensul \u00een care a pus \u00een dezbatere probelmele interna\u021bionale actuale dar nu a pus pe mas\u0103 solu\u021bii. Am aflat c\u0103 actuala criz\u0103 care a dus la reducerea bugetelor militare va afecta structurile militare europene \u00eencep\u00e2nd 2024. Europa nu va mai putea proiecta for\u021be pentru a rezolva conflicte nici macar \u00een Africa de Nord\u00a0 \u00een schimb va putea ap\u0103ra b\u00e2tr\u00e2nul continent de o eventual\u0103 invazie din partea Rusie. Datorit\u0103 reducerii bugetelor militare Alian\u021ba NATO nu va mai putea ac\u021biona \u00een misiuni \u00een afara ariei acoperite de art.5 de\u0219i este cea mai de succes alian\u021b\u0103 de dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial. De ce Dialogurile lui Platon? Platon, cel care a \u00eenfiin\u021bat Academia din Atena, prima academie a lumii occidentale, a \u00eencecat s\u0103-i deslu\u0219eac\u0103 via\u021ba lui Socrate, l\u00e2ng\u0103 care a petrecut 8 ani \u00een renumitele Dialoguri. Socrate un filozof vestit, a fost un infanterist des\u0103v\u00e2r\u0219it \u00een trei campanii militare \u0219i a luptat al\u0103turi de Alcibiade, general \u0219i om politic atenian, pe care-l salveaz\u0103 de la moarte d\u00e2nd dovad\u0103 de vitejie. Socrate ne interzice s\u0103 g\u00e2ndim potrivit unor obi\u0219nuin\u021be dob\u00e2ndite. Socrate se situeaz\u0103 la antipozii confortului intelectual, ai con\u0219tiin\u021bei \u00eemp\u0103cate \u0219i ai senin\u0103t\u0103\u021bii blajine. S\u0103-mi fie scuzat\u0103 compara\u021bia dintre confortul nostru cotidian, \u00a0balcanic \u0219i ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat la Munchen. La Munchen g\u0103ndire politic\u0103 global\u0103 se centreaz\u0103 pe problemele actuale c\u0103ut\u00e2nd solu\u021bii. Oare ne intereseaz\u0103 mai mult dec\u00e2t fi\u021bele<\/i> de la noi?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u021au\u021bea spune \u00eentr-unul din interviurile acordate dup\u0103 1989 c\u0103: Istoria este f\u0103cut\u0103 de Ale\u0219i!La fel s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i anul acesta \u00een Germania la Conferin\u021ba de Securitate de la Munchen. A fost un eveniment remarcabil nu numai prin faptul c\u0103 s-au s\u0103rb\u0103torit 50 de ani de la prima reprezenta\u021bie dar mai ales prin participan\u021bii care au urcat pe podiumul ei- Henry Kissinger \u0219i Helmut Schmidt- \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi patriarhi ai construc\u021biei globale interna\u021bionale precum – Egon Bahr sau\u00a0 Val\u00e9ry Giscard d’Estaing – cei patru acumul\u00e2nd 370 de ani \u00een politica mondial\u0103. Conferin\u021ba a fost marcat\u0103 de absen\u021ba cancelarului Angela Merkel dar reprezentarea german\u0103 c\u00e2t \u0219i noile linii de angajament consolidat \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":3151,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,65,71,86,102,62,66],"tags":[],"class_list":["post-3153","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-blog-en","category-europerussia","category-international-peace-security","category-issues","category-regions","category-studies-and-analysis"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3153"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3153"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3153\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3154,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3153\/revisions\/3154"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3151"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3153"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3153"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3153"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}