{"id":3198,"date":"2014-03-13T20:05:07","date_gmt":"2014-03-13T20:05:07","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=3198"},"modified":"2017-11-14T21:28:20","modified_gmt":"2017-11-14T19:28:20","slug":"bucurestiul-bogat-sau-ce-nu-ne-spune-statistica-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/bucurestiul-bogat-sau-ce-nu-ne-spune-statistica-2\/","title":{"rendered":"\u201dBucure\u0219tiul bogat\u201d sau ce nu ne spune statistica"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><img decoding=\"async\" style=\"margin: 0px 5px 5px 0px; float: left;\" alt=\"\" src=\"http:\/\/www.cass-ro.org\/wp-content\/uploads\/2014\/03\/bucuresti-bogat.jpg\" width=\"300\" \/>Ar fi trebuit bucure\u0219tenii\u00a0 s\u0103 se bucure la auzul ve\u0219tii c\u0103 regiunea \u00een care tr\u0103iesc este bine de tot mai bogat\u0103 dec\u00e2t media Uniunii Europene? Nu s-ar zice, privind la infrastructura Capitalei. \u00cen plus, statisticile ascund realit\u0103\u021bi dramatice.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Faptul c\u0103 Regiunea Bucuresti-Ilfov este cea mai bogat\u0103 din Rom\u00e2nia nu mai reprezint\u0103 demult o \u0219tire. Altceva a surprins \u00eens\u0103 \u00een recenta comunicare Eurostat privind regiunile Uniunii Europene.\u00a0 Cu un PIB pe cap de locuitor ca putere de cump\u0103rare de 30.700 de euro pe an, stabilit la nivelul anului 2011, regiunea din jurul Capitalei a dep\u0103\u0219it cu 22 de procente media european\u0103. Pur \u0219i simplu, Bucure\u0219tiul este mai bogat dec\u00e2t oricare dintre regiunile unor state membre care au aderat mai devreme, precum Portugalia, Grecia, Ungaria, Polonia sau Slovenia.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Nu trebuie s\u0103 ne mire prea mult avansul luat de regiunea av\u00e2nd \u00een centru ora\u0219ul cel mai mare al Rom\u00e2niei. \u00cen general, cele mai bogate regiuni din Uniunea European\u0103 sunt situate \u00een jurul metropolelor: Londra ( locul 1), Bruxelles (3), Hamburg (4), surprinz\u0103toarea Bratislava (5), Paris (6) \u0219i a\u0219a mai departe. Excep\u021bia ar fi Luxembourg, de pe locul doi. Nu e o metropol\u0103 dar&#8230; e Luxembourg!<\/p>\n<p>Problemele pentru Rom\u00e2nia vin de aici \u00eencolo. Potrivit statisticii, Rom\u00e2nia \u00eenregistreaz\u0103 un PIB per capita de 49% din media Uniunii Europene, \u00een cre\u0219tere cu patru procente fa\u021b\u0103 de datele Eurostat agregate pentru 2007-2009. Cu alte cuvinte, \u00een pofida crizei, am reu\u0219it ca, de la aderare, s\u0103 mai mic\u0219or\u0103m \u2013 nu cu mult \u2013 distan\u021ba care ne separ\u0103 de Europa.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dar statisticile pot fi adesea \u00een\u0219el\u0103toare. S\u0103 le privim cu aten\u021bie. Potrivit recentelor date Eurostat, a doua regiune ca bog\u0103\u021bie dup\u0103 Bucure\u0219ti-Ilfov este Regiunea Vest ( jude\u021bele Arad, Cara\u0219-Severin, Hunedoara \u0219i Timi\u0219), cu 54% din media UE. S\u0103 remarc\u0103m, totu\u0219i, c\u0103, \u00een acest caz, conglomeratul urban Timi\u0219oara-Arad este \u201dtras \u00een jos\u201d de jude\u021bele Hunedoara \u0219i Cara\u0219-Severin, cu mult mai pu\u021bin dezvoltate.\u00a0 Dar mai e ceva: \u00een afar\u0103 de Vest \u0219i, evident, Bucure\u0219ti-Ilfov, celelalte \u0219ase regiuni se situeaz\u0103 sub media na\u021bional\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">S\u0103 privim \u00eens\u0103 \u0219i la dinamica regiunilor, compar\u00e2nd nivelul lor fa\u021b\u0103 de media european\u0103 cu cel care reiese din datele agregate pentru perioada 2007-2009, publicate tot de Eurostat, \u00een 2012.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ei bine, Bucure\u0219tiul a \u00eenregistrat un progres de aproape 16%. Regiunea Vest ar veni pe locul doi \u0219i \u00een ce prive\u0219te dinamica, dar iar\u0103\u0219i la distan\u021b\u0103 mare de Bucure\u0219ti-Ilfov: a recuperat aproape 4 procente din distan\u021ba fa\u021b\u0103 de media UE. Celalalte au \u00eenregistrat progrese de 1-3 procente. Iar \u00een cazul regiunilor Nord-Vest \u0219i Nord-Est ( cea mai s\u0103rac\u0103 a Uniunii, al\u0103turi de Severozapaden din Bulgaria), progresul a fost de sub un procent.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103, \u00een realitate, cei mai mul\u021bi dintre cet\u0103\u021benii rom\u00e2ni resimt prea pu\u021bin sau deloc efectele ader\u0103rii la Uniunea European\u0103. Chiar dac\u0103, privind peste statistici, Rom\u00e2nia nu s-a mi\u0219cat chiar r\u0103u \u2013 s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 am traversat \u0219i o perioad\u0103 de criz\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ce mai spun aceste lucruri? C\u0103, l\u0103s\u00e2nd lucrurile \u00een voia lor, discrepan\u021bele dintre regiunile mai dezvoltate \u0219i cele mai pu\u021bin dezvoltate ale Rom\u00e2niei nu se vor reduce. Ele vor cre\u0219te, gener\u00e2nd amenin\u021b\u0103ri sociale \u0219i politice.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">S\u0103 le enumer\u0103m, doar, f\u0103r\u0103 a intra \u00een am\u0103nunte. \u00cen primul r\u00e2nd, o migra\u021bie \u00een mas\u0103 c\u0103tre ora\u0219ele mari, cu tot cortegiul de probleme sociale \u0219i economice. \u00cen paralel, sc\u0103derea popula\u021biei active \u0219i calificate \u00een regiunile mai s\u0103race, fapt care va contribui la men\u021binerea lor \u00een subdezvoltare. Cre\u0219terea nemul\u021bumirii sociale \u00een zonele mai s\u0103race, exacerbarea \u201dna\u021bionalismului local\u201d \u0219i sc\u0103derea coeziunii na\u021bionale. Cre\u0219terea atractivit\u0103\u021bii discursului eurosceptic \u0219i chiar extremist \u2013 \u201dEuropa \u00eei \u00eembog\u0103\u021be\u0219te doar pe cei boga\u021bi \u0219i \u00eei s\u0103r\u0103ce\u0219te pe cei mul\u021bi\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">S\u0103 nu ne mire dac\u0103 vom ajunge acolo, din moment ce patru dintre cele mai s\u0103race zece regiuni ale Uniunii Europene sunt din Rom\u00e2nia. Cinci sunt din Bulgaria \u0219i numai una din Ungaria.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dac\u0103 nu ar fi Bucure\u0219tiul, care s\u0103 trag\u0103 puternic media \u00een sus, Rom\u00e2nia ar fi, pe ansamblu, mai s\u0103rac\u0103 dec\u00e2t Bulgaria. Chiar cu mult mai s\u0103rac\u0103 \u2013 ar atinge de-abia 42% din media UE, fa\u021b\u0103 de 47% c\u00e2t \u00eenregistreaz\u0103 Bulgaria.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">La vecinii no\u0219tri, regiunea cea mai bogat\u0103, Yugozapaden (care cuprinde capitala Sofia \u0219i ora\u0219ele Pernik \u0219i Blagoevgrad) de-abia ajunge la 78% din media Uniunii. Bulgaria, chiar dac\u0103 statistic este mai s\u0103rac\u0103, se dezvolt\u0103 ceva mai echilibrat.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201dRom\u00e2nia real\u0103\u201d este, \u00een realitate, cu totul alta dec\u00e2t aceea a statisticilor. Iar distan\u021ba care ne separ\u0103 de media european\u0103 este enorm\u0103, \u00een orice caz, mult peste cele 51 de procente pe care ni le-ar indica statisticile.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ar fi trebuit bucure\u0219tenii\u00a0 s\u0103 se bucure la auzul ve\u0219tii c\u0103 regiunea \u00een care tr\u0103iesc este bine de tot mai bogat\u0103 dec\u00e2t media Uniunii Europene? Nu s-ar zice, privind la infrastructura Capitalei. \u00cen plus, statisticile ascund realit\u0103\u021bi dramatice. Faptul c\u0103 Regiunea Bucuresti-Ilfov este cea mai bogat\u0103 din Rom\u00e2nia nu mai reprezint\u0103 demult o \u0219tire. Altceva a surprins \u00eens\u0103 \u00een recenta comunicare Eurostat privind regiunile Uniunii Europene.\u00a0 Cu un PIB pe cap de locuitor ca putere de cump\u0103rare de 30.700 de euro pe an, stabilit la nivelul anului 2011, regiunea din jurul Capitalei a dep\u0103\u0219it cu 22 de procente media european\u0103. Pur \u0219i simplu, Bucure\u0219tiul este mai bogat dec\u00e2t oricare dintre [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":16,"featured_media":3196,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[65,82,102,156,66],"tags":[],"class_list":["post-3198","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-blog-en","category-economics","category-issues","category-ovidiu-nahoi-en","category-studies-and-analysis"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3198"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/16"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3198"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3198\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3199,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3198\/revisions\/3199"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3196"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3198"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3198"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3198"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}