{"id":3237,"date":"2014-03-18T21:28:51","date_gmt":"2014-03-18T19:28:51","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=3237"},"modified":"2017-11-14T21:28:20","modified_gmt":"2017-11-14T19:28:20","slug":"turcia-incotro-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/turcia-incotro-2\/","title":{"rendered":"Turcia incotro?"},"content":{"rendered":"

\"\"Pre\u0219edintele Turciei, Abdullah Gul declara de cur\u00e2nd c\u0103 Orientul Mijlociu risc\u0103 s\u0103 intre \u00eentr-o era neagr\u0103, similar\u0103 celei din Europa Evului Mediu. \u00cen opinia acestuia, Orientul se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre o ciocnire \u00een cadrul civiliza\u021biei musulmane, bazata pe intensificarea conflictelor etnice si religioase. Gul vorbea de dou\u0103 scenarii: primul <\/b>ar fi \u0219i cel mai periculos, \u00eentruc\u00e2t, dac\u0103 statele \u00ee\u0219i vor urmari doar interesele geopolitice, far\u0103 alte ra\u021biuni, vor permite escaladarea acestor tipuri de tensiuni; un al doilea<\/b> ar putea evita scindarea lumii musulmane, \u00eens\u0103 \u00een opinia liderului de la Ankara, statele din Orientul Mijlociu sunt obligate sa renun\u021be la politicile de promovare a identit\u0103\u021bilor religioase \u0219i etnice. Gul declara: Trebuie s\u0103 ne uitam la exemplul Uniunii Europene, unde statele au renun\u021bat la astfel de interese. \u0218tim cu to\u021bii c\u0103 integrarea economic\u0103 \u0219i arhitectura de securitate au fost implementate de Europa ca urmare a r\u0103zboaielor \u0219i conflictelor care au oferit o lec\u021bie acestor \u021b\u0103ri<\/i>. Secenariile prezentate mai sus de pre\u0219edintele Turciei sunt deja \u00een derulare \u00een Siria, Liban \u0219i Irak. Cu un r\u0103zboi \u00een Siria \u0219i un conflict etnic la grani\u021ba cu Irakul, Turcia are probleme \u0219i la Marea Neagr\u0103 cu ocuparea Crimeei de Federa\u021bia Rus\u0103, probleme generate de etnicii t\u0103tari pe care a promis c\u0103-i va ap\u0103ra. Turcia a avut parte \u00een ultimul an de o serie de evenimente care au schimbat modul de ac\u021biune la nivel guvernamental \u0219i au introdus-o \u00eentr-o perioad\u0103 de ambiguitate. Primul eveniment este legat de scrisoarea adresat\u0103 de liderul Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), Abdullah Ocalan (aflat \u00een deten\u0163ie \u00een Turcia din 1999), kurzilor din Turcia \u015fi militan\u0163ilor PKK de \u00eencetare a luptei amate \u00eempotriva statului turc. Scrisoarea de\u0219i \u00een sine nu con\u0163ine formul\u0103ri de genul \u00eencetare a focului<\/i>, armisti\u0163iu<\/i> sau \u00eencetarea ostilit\u0103\u0163ilor<\/i> este considerat\u0103 un punct de turnur\u0103 cu efecte care dep\u0103\u015fesc cadrul strict al rela\u0163iilor turco-kurde, av\u00e2nd un poten\u0163ial generator de modific\u0103ri profunde ale scenei Orientului Mijlociu \u00een ansamblul s\u0103u datorate \u0219i extinderii geografice a etnicilor kurzi \u00een state ca Siria, Turcia, Irak \u0219i Iran.\u00a0\u00a0 Negocierile cu militan\u0163ii kurzi, \u00eencepute \u00een luna ianuarie 2013, dup\u0103 2 ani de confunt\u0103ri intense, r\u0103spund unor calcule strategice \u015fi interese de securitate imediate ale statului turc. Pe de o parte, din perspectiv\u0103 geopolitic\u0103, noua abordare kurd\u0103 a Turciei este o lovitur\u0103 puternic\u0103 \u00eempotriva intereselor axei Teheran-Bagdad-Damasc pe de alt\u0103 parte, cre\u015fterea influen\u0163ei PKK asupra minorit\u0103\u0163ii kurde din Siria ale c\u0103rei tenta\u0163ii spre autonomie cap\u0103t\u0103 tot mai mult contur, devine un scenariu tot mai amenin\u0163\u0103tor care oblig\u0103 autorit\u0103\u0163ile turce s\u0103 ac\u0163ioneze. Noua politic\u0103 kurd\u0103 a Turciei \u0163inte\u015fte evidente ambi\u0163ii regionale \u015fi redesenarea balan\u0163ei strategice \u00een competi\u0163ia tot mai acerb\u0103 pentru domina\u0163ie \u015fi influen\u0163\u0103 pe direc\u0163ia Ankara-Teheran. Noua Turcie pare s\u0103 se despart\u0103 de modelul kemalist, centrat pe principiile seculariste \u015fi na\u0163ionaliste care au stat la baza contruirii statului modern turc. Elaborarea unui articol nou \u00een cadrul Constitu\u021biei care s\u0103 elimine componenta etnic\u0103 din defini\u021bia cet\u0103\u021beniei, rezolvarea revendic\u0103rilor kurzilor, eliberarea miilor de politicieni kurzi afla\u021bi \u00een \u00eenchisoare sau reevaluarea con\u021binutului anumitor legi \u00een baza c\u0103rora se men\u021bin acuza\u021biile \u00eepotriva de\u021binutilor kurzi sunt c\u00e2teva din solu\u021biile pe care statul turc ar fi posibil s\u0103 le aplice. Cu toate aceste elemente \u00eencurajatoare \u0219irul evenimentelor derulate \u00een ianuarie 2013 la Paris cu ocazia \u00a0Congresului na\u021bional al Kurdistanului au dus la declara\u021bia de anul acesta al co-pre\u015fedintele Partidului Democrat Popular din Turcia, Ertu\u011frul Ku\u0308rk\u00e7u\u0308, care a afirmat c\u0103 autorit\u0103\u0163ile de la Ankara sunt responsabile de uciderea a 3 femei kurde, activiste PKK participante la congresul din capitala Fran\u021bei. Afirma\u0163ia este sus\u0163in\u0103 de rapoarte \u015fi declara\u0163ii ap\u0103rute \u00een ultima perioad\u0103 privind posibila implicare a serviciului de informa\u0163ii turc \u2013 MIT, \u00een evenimentele din capitala francez\u0103. Informa\u0163iile se afl\u0103 \u00een curs de verificare de c\u0103tre serviciul german de securitate, fiind vorba despre o \u00eenregistrare audio \u015fi un document care indic\u0103 numele unei dintre cele trei femei ucise. De partea celalt\u0103 oficialii turci, prin vocea\u00a0 vicepre\u015fedintele partidului aflat la putere, Husein Celik, afirm\u0103 c\u0103 cele trei femei sunt victimele ne\u00een\u0163elegerilor din interiorul comunit\u0103\u0163ii kurde, \u00een timp ce o a treia teorie consider\u0103 c\u0103 responsabilii apar\u0163in grupului de kurzi care se opun negocierilor dintre Turcia \u015fi PKK, negocieri reluate la sf\u00e2r\u015fitul anului 2012. Exist\u0103 \u0219i o alt\u0103 variant\u0103 recent\u0103 care presupune colaborarea \u00eentre MIT \u0219i PKK. Ancheta va dezv\u0103lui, \u00een cazul \u00een care se dore\u0219te, adev\u0103rata fa\u021b\u0103 a scenei politice din Turcia, Ankara trezindu-se \u00een mijlocul unui scandal de propor\u0163ii pentru o astfel de ac\u021biune desf\u0103\u0219urat\u0103 \u00een\u00a0 mijlocul Europei Occidentale. Indiferent cine este autorul procesul de pace \u00eentre turci \u0219i PKK se va opri pentru o lung\u0103 perioad\u0103 de timp iar ostilit\u0103\u021bile vor continua. Organiza\u0163ia Na\u0163ional\u0103 de Informa\u0163ii (MIT) reprezint\u0103 structura de informa\u0163ii a statului turc care a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een anul 1965, pentru a \u00eenlocui Serviciul Na\u0163ional de Securitate. Sub conducerea lui Recep Tayyip Erdo\u011fan, structura turc\u0103 de informa\u0163ii a c\u0103p\u0103tat valen\u0163e noi \u015fi puteri suplimentare, ajung\u00e2nd s\u0103 fie o component\u0103 important\u0103 pentru premierul aflat \u00een prezent la putere. Al doilea eveniment este generat de discu\u021bia telefonic\u0103 dintre premierul israelian \u0219i omologul s\u0103u turc. \u00cen mod cu totul nea\u015fteptat, premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a sunat pe omologul s\u0103u turc, Recep Erdogan, \u00een prezen\u0163a pre\u015fedintelui american Barak Obama. Oficialul israelian \u015fi-a expimat regretul \u015fi \u015fi-a cerut scuze pentru uciderea celor 9 pasageri turci \u00een incidentul din mai 2010 al navei Mavi Marmara (Flotila Libert\u0103\u021bii). Gestul a fost unul f\u0103r\u0103 precedent \u00een diploma\u0163ia israelian\u0103. Erdogan \u00ee\u015fi vedea, astfel, \u00eendeplinite dou\u0103 mari ambi\u0163ii: scuzele exprimate public de c\u0103tre Israel \u015fi acoperirea mediatic\u0103 extins\u0103 asupra evenimentului. De men\u0163ionat c\u0103 discu\u0163ia telefonic\u0103 a avut loc \u00eentr-un spa\u0163iu public \u00een prezen\u0163a jurnali\u015ftilor \u015fi a altor oficiali, extrem de suprin\u015fi, la r\u00e2ndul lor s\u0103 asiste la un astfel de spectacol diplomatic<\/i> turco-israelian. Incidentul din 2010 a marcat \u00eenceputul unei radicaliz\u0103ri extreme a atitudinii Turciei fa\u0163\u0103 de Israel, Ankara suspend\u00e2nd leg\u0103turile comerciale \u015fi militare cu Israelul, solicit\u00e2nd deopotriv\u0103, tuturor diploma\u0163ilor israelieni de rang \u00eenalt s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 teritoriul s\u0103u. Alian\u0163a strategic\u0103 turco-israelian\u0103 a fost considerat\u0103 un vector cheie al sistemului de securitate american\/occidental \u00een Orientul Mijlociu. Accentuarea tensiunilor pe acest palier risc\u0103 s\u0103 compromit\u0103 \u00een mod dramatic calculele \u015fi ecua\u0163iile strategice regionale \u00een condi\u021biile \u00een care Irakul este instabil iar Siria este \u00een r\u0103zboi civil. Al treilea eveniment este legat de scandalurile de corup\u021bie la nivelul administra\u021biei turce. Din data de 17 decembrie 2013, cabinetul condus de primul-ministru Erdogan este afectat de cea mai grav\u0103 criz\u0103 politic\u0103 din ultimii 11 ani. Aceasta a debutat nea\u015fteptat, c\u00e2nd poli\u0163ia turc\u0103 a arestat \u00een Istanbul \u015fi Ankara pe fiii a trei mini\u015ftri (de Interne, al Economiei \u015fi cel al Mediului \u015fi Planific\u0103rii Urbane), un magnat \u00een domeniul construc\u0163iilor, un bancher \u015fi un primar din partea AKP, ca parte a unei anchete de corup\u0163ie la nivel \u00eenalt ce a inclus 49 de arest\u0103ri. O serie de convorbiri telefonice \u00eenregistrate \u00eentre prim-ministrul Recep Tayyip Erdo\u011fan \u015fi fiul s\u0103u Bilal Erdo\u011fan au fost f\u0103cute publice pe Internet pe 24 februarie \u015fi \u00eei incrimineaz\u0103 pe ace\u015ftia de acte de corup\u0163ie. Acest eveniment a determinat partidul de guvern\u0103m\u00e2nt s\u0103-\u015fi \u00een\u0103spreasc\u0103 pozi\u0163ia fa\u0163\u0103 de mi\u015fcarea condus\u0103 de clericul islamic stabilit \u00een SUA, Fethullah Gu\u0308len, pe care \u00eel acuz\u0103 de orchestrarea scandalului de corup\u0163ie \u015fi de publicarea \u00eenregistr\u0103rilor telefonice. De la izbucnirea scandalului, guvernul a destituit sute de procurori, judec\u0103tori \u015fi ofi\u0163eri de poli\u0163ie implica\u0163i \u00een investigarea cazurilor de sp\u0103lare de bani, contraband\u0103 cu aur \u015fi luare de mit\u0103. Mul\u0163i suspec\u0163i \u00een acest caz au leg\u0103turi de familie sau de afaceri cu membrii Partidului Justi\u0163ie \u015fi Dezvoltare (AKP), inclusiv cu fiii aresta\u0163i ai celor trei mini\u015ftri, directori de companii \u015fi al\u0163i oficiali importan\u0163i. P\u00e2n\u0103 acum, criza a avut un impact negativ semnificativ asupra institu\u0163iilor politice cheie, sistemul judiciar fiind \u00een capul listei. Reac\u0163ia dur\u0103 a premierului de a concedia \u015fi a retrograda 350 de poli\u0163i\u015fti care au fost mai mult sau mai pu\u0163in implica\u0163i \u00een anchetarea cazurilor de corup\u0163ie, de a reforma sistemul judiciar \u015fi de a \u00een\u0103spri controlul asupra Internetului au fost m\u0103suri puternic contestate at\u00e2t la nivel intern, c\u00e2t \u015fi extern. \u00cen acest context al celor trei evenimente, criza politic\u0103 turc\u0103 se dovede\u015fte a fi decisiv\u0103 pentru viitorul politic al lui Recep Tayyip Ergogan, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t este an electoral: alegeri locale \u00een martie \u015fi preziden\u0163iale \u00een august. Cel pu\u0163in pe termen mediu, Turcia \u015fi-a pus \u00een pericol avansarea negocierilor pentru aderarea la UE, \u00een condi\u0163iile \u00een care oficiali europeni au criticat \u00een repetate r\u00e2nduri deciziile guvernului, \u00eendemn\u00e2ndu-l s\u0103 accepte standardele UE privind statul de drept \u015fi s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 criteriile politice ale ader\u0103rii la UE. \u0218i totu\u0219i cum situa\u021bia la Marea Neagr\u0103 \u0219i \u00een Caucaz este tensionat\u0103 apropierea Turciei de UE devine o necesitate pentru a nu intra \u00eentr-un scenariu ucrainian sub o alt\u0103 form\u0103 generat\u0103 de o posibil\u0103 criz\u0103 energetic\u0103. Turcia este important\u0103 \u00een toate scenariile despre Orientul Mijlociu dar \u0219i \u00een Europa de sud la grani\u021ba cu Federa\u021bia Rus\u0103 de\u021bin\u00e2nd cheile de intrare \u00een Marea Neagr\u0103. Criza sirian\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 marea \u00eencercare geopolitic\u0103 a Turciei prin prisma definirii ecua\u0163iei politice regionale \u015fi, implicit, a viitorului politic intern al Turciei, cu referire la la poten\u0163ialele ac\u0163iuni ale kurzilor. Armata turc\u0103 are \u00eens\u0103 o valoare important\u0103 \u00een ecua\u021bia stabilit\u0103\u021bii Orientului Mijlociu ea fiind a doua ca num\u0103r de militari dintre \u021b\u0103rile Alian\u021bei NATO. A fost \u0219i este garantul secularismului la por\u021bile Orientului. De\u0219i a trecut prin transform\u0103ri complexe armata Turciei r\u0103m\u00e2ne garantul securit\u0103\u021bii la grani\u021ba de sud a unei Europe care-\u0219i caut\u0103 indentitatea institu\u021bional\u0103 \u0219i liniile directoare necesare unei politici externe coerente.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pre\u0219edintele Turciei, Abdullah Gul declara de cur\u00e2nd c\u0103 Orientul Mijlociu risc\u0103 s\u0103 intre \u00eentr-o era neagr\u0103, similar\u0103 celei din Europa Evului Mediu. \u00cen opinia acestuia, Orientul se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre o ciocnire \u00een cadrul civiliza\u021biei musulmane, bazata pe intensificarea conflictelor etnice si religioase. Gul vorbea de dou\u0103 scenarii: primul ar fi \u0219i cel mai periculos, \u00eentruc\u00e2t, dac\u0103 statele \u00ee\u0219i vor urmari doar interesele geopolitice, far\u0103 alte ra\u021biuni, vor permite escaladarea acestor tipuri de tensiuni; un al doilea ar putea evita scindarea lumii musulmane, \u00eens\u0103 \u00een opinia liderului de la Ankara, statele din Orientul Mijlociu sunt obligate sa renun\u021be la politicile de promovare a identit\u0103\u021bilor religioase \u0219i etnice. Gul declara: Trebuie s\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":3235,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,65,72,62],"tags":[],"class_list":["post-3237","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-blog-en","category-middle-east","category-regions"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3237"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3237"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3237\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3238,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3237\/revisions\/3238"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3235"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3237"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3237"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3237"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}