![\"\"](\"http:\/\/www.cass-ro.org\/wp-content\/uploads\/2014\/03\/capital-romanesc.jpg\")
\u00cenainte de toate, pentru a putea vorbi despre interna\u0163ionalizarea capitalului autohton trebuie s\u0103 putem vorbi de capitalul autohton. De existen\u0163a acestuia \u015fi de gradul s\u0103u de dezvoltare. Ba chiar mai mult, despre cultura capitalului autohton. Nu de alta, dar s\u0103 avem ce interna\u0163ionaliza.<\/p>\n
Este deja o axiom\u0103 slab\u0103 capitalizarea afacerilor rom\u00e2ne\u015fti, atomizarea lor, lipsa acut\u0103 a finan\u0163\u0103rii din care deriv\u0103 – un management slab, tehnologii \u00eenvechite, lipsa banilor necesari procesului de inovare, canale de distribu\u0163ie \u015fi aprovizionare rudimentare de cele mai multe ori, promovarea inexistent\u0103 sau oricum ineficient\u0103, flux mare de personal, etc, – atomizarea acestora, lipsa unei voci coerente \u015fi viguroase care s\u0103 le reprezinte interesele \u00een rela\u0163ia cu institu\u0163iile statului \u015fi, de ce nu, cu marile corpora\u0163ii, etc.<\/p>\n
Fiecare dintre aceste vulnerabilit\u0103\u0163i merit\u0103 \u015fi necesit\u0103 o analiz\u0103 \u00een sine, dar adev\u0103rul este c\u0103 ele exist\u0103 \u015fi \u00eempreun\u0103 formeaz\u0103 atributele capitalului autohton ale acestui moment.<\/p>\n
\u00cen continuare, ca un exponent al capitalurilor autohtone, ne vom referi la IMM-uri deoarece \u00eentreprinderile mari sunt \u00een cvasi-totalitatea cazurilor sucursale sau filiale ale companiilor multina\u0163ionale care \u00ee\u015fi urm\u0103resc politicile proprii de dezvoltare impuse de compania mam\u0103, sau companii rom\u00e2ne\u015fti cu capital majoritar de stat unde discu\u0163ia despre interna\u0163ionalizare devine superfluu\u0103.<\/p>\n
A\u015fadar, r\u0103m\u00e2nem la mult discutatele, l\u0103udatele \u015fi deopotriv\u0103 blamatele noastre IMM-uri. A\u015f fi vrut s\u0103 scriu ve\u015fnicele, dar g\u00e2ndindu-m\u0103 la frecven\u0163a cu care dispar, m-am r\u0103zg\u00e2ndit rapid.<\/p>\n
Care sunt de fapt IMM-urile care produc valoare<\/i><\/b>? Conform indicatorilor, dintre \u00eentreprinderile mici \u015fi mijlocii, cele care produc valoarea ad\u0103ugat\u0103 cea mai mare este constituit\u0103 de segmentul \u00eentreprinderilor mijlocii. Iar acest fapt ne relev\u0103 cu u\u015furin\u0163\u0103 o strategie viitoare dedicat\u0103 cre\u015fterii segmentului IMM-urilor \u00een ansamblu: s\u0103 sprijinim focalizat \u00eentreprinderile mijlocii pentru a le ajuta s\u0103 intre \u00een segmentul celor mari \u015fi, concomitent pe cele mici pentru a accede \u00een segmentul celor mijlocii. Astfel cre\u015ftem \u00eentregul.<\/p>\n
\u00cen mod evident nu le-am adus \u00een discu\u0163ie pe cele mari, dar motivul este simplu. Ele nu prea exist\u0103.<\/p>\n
Deci, dac\u0103 am dori s\u0103 interna\u0163ionalizam capitalurile autohtone, la care capitaluri \u00een mod explicit ne putem referi? <\/i>Singura op\u0163iune fireasc\u0103 r\u0103m\u00e2n astfel \u00eentreprinderile mijlocii. <\/i><\/p>\n
Ce \u00eenseamn\u0103 de fapt interna\u0163ionalizarea capitalurilor?<\/b><\/p>\n
Interna\u0163ionalizarea capitalului unei companii reprezint\u0103 actul de voin\u0163\u0103 al acesteia de a se angaja \u00een b\u0103t\u0103liile pie\u0163ei externe, cu asumarea beneficiilor \u015fi a riscurilor majore rezultate din aceast\u0103 decizie.<\/p>\n
Este adev\u0103rat, dac\u0103 acest trend sau aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 devine prezent\u0103 \u00eentr-un cadru mai larg al economiei, atunci \u201eactul de curaj\u201d nu mai este doar al lor.\u00a0 El devine astfel al economiei \u00een ansamblu. Din acel moment putem vorbi de fapt de interna\u0163ionalizarea capitalurilor autohtone sau a economiei rom\u00e2ne\u015fti \u2013 ca abordare holistic\u0103.<\/p>\n
Dintre toate cele \u015fase forme de interna\u0163ionalizare cunoscute \u00een teoria \u015fi practica de specialitate : exportul, proiectele la cheie, licen\u0163ierea, francizarea, societ\u0103\u0163ile mixte \u015fi filialele de\u0163inute integral, \u00een mod cert favorit\u0103, mai ales \u00een acest stadiu de dezvoltare al economiei rom\u00e2ne\u015fti, este exportul.<\/p>\n
O a doua candidat\u0103 cu \u015fanse bune de reu\u015fit\u0103, mai ales pe zona Orientului \u015fi a fostelor republici sovietice, \u201estan-urile\u201d, o reprezint\u0103 societ\u0103\u0163ile mixte. Structura capitalului din \u0163\u0103rile gazd\u0103, impunerile \u015fi limit\u0103rile legislative \u015fi politice, precum \u015fi cultura economic\u0103 a \u0163\u0103rilor respective poten\u0163eaz\u0103 aceast\u0103 solu\u0163ie ca fiind una cu mari \u015fanse de c\u00e2\u015ftig.<\/p>\n
Revenind la exporturi, este important de precizat c\u0103 majoritatea companiilor \u015fi-au \u00eenceput sau \u00ee\u015fi \u00eencep expansiunea la nivel global prin intermediul exporturilor. Ulterior, dac\u0103 constat\u0103 c\u0103 pia\u0163a client este suficient de promi\u0163\u0103toare, dezvolt\u0103 filiale de\u0163inute integral, f\u0103c\u00e2nd astfel investi\u0163ii directe (greenfield investment sau brownfield investment) sau investi\u0163ii de portofoliu. Evident, cu profitul ob\u0163inut din export.<\/p>\n
Care este cadrul care ar trebui s\u0103 trezeasc\u0103 interesul companiilor mijlocii rom\u00e2ne\u015fti pentru interna\u0163ionalizare, chiar plec\u00e2nd de la exporturi?<\/i><\/p>\n
Sunt c\u00e2teva coordonate majore: nivelul de dezvoltare, stabilitatea sau expunerea la riscuri, capitalizarea prin finan\u0163are, informa\u0163iile \u015fi sprijinul institu\u0163ional.<\/p>\n
Interna\u0163ionalizarea capitalului sau a \u00eentreprinderii este o etap\u0103 de dezvoltare a parcursului s\u0103u. Este momentul \u00een care compania a avut un parcurs intern bun \u015fi simte nevoia s\u0103 \u00ee\u015fi \u00eentind\u0103 aripile, simte nevoia de oxigen. Segmentul de pia\u0163a intern\u0103 pe care activeaz\u0103 nu \u00eei mai ajunge. Vede, \u00een\u0163elege \u015fi urm\u0103re\u015fte beneficiile interna\u0163ionaliz\u0103rii. Este prosper\u0103.<\/p>\n
\u00cen mod evident nu acesta este stadiul diverselor companii rom\u00e2ne\u015fti, care \u00een ace\u015fti ani se zbat s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103, nu s\u0103 prospere.<\/p>\n
Este necesar deci s\u0103 le aducem \u00een stadiul \u00een care s\u0103 \u00ee\u015fi doreasc\u0103 interna\u0163ionalizarea.<\/p>\n
\u00cen momentul \u00een care o \u00eentreprindere decide s\u0103 \u00eenceap\u0103 b\u0103t\u0103lia pe alte pie\u0163e \u00ee\u015fi asum\u0103 prin aceast\u0103 op\u0163iune o multitudine de riscuri: comerciale, industriale, politice, s.a. Aceste riscuri \u00eensumate vor plana asupra companiei ca un nor de incertitudini. Aceasta este de fapt una din provoc\u0103rile majore ale acestui proces.<\/p>\n
Pentru a \u015fi le putea asuma, este necesar ca mediul economic na\u0163ional din care provine compania (\u00een spe\u0163\u0103 rom\u00e2nesc) s\u0103 fie lipsit de riscuri majore \u015fi incertitudini.<\/p>\n
Este aproape imposibil pentru o companie s\u0103 accepte un mediu investi\u0163ional riscant at\u00e2t la nivel intern c\u00e2t \u015fi la nivel extern, \u00een mod simultan.<\/p>\n
Orice proces de interna\u0163ionalizare presupune costuri semnificative. Pentru personal calificat suplimentar, cercetarea pie\u0163ei, \u00eentocmirea analizelor, realizarea contactelor, achizi\u0163ii suplimentare de stocuri, distribu\u0163ie, depozitare, comunica\u0163ii \u015fi, nu \u00een cele din urm\u0103, costul creditelor comerciale.<\/p>\n
Toate aceste costuri trebuie a fi finan\u0163ate \u00een condi\u0163ii decente pentru companii, pentru c\u0103 altfel ele devin o barier\u0103 de netrecut \u00een calea companiilor, iar interna\u0163ionalizarea r\u0103m\u00e2ne la stadiul de frumoas\u0103 inten\u0163ie.<\/p>\n
Un capitalul autohton, firav cum este cel rom\u00e2nesc, nu are nici o \u015fans\u0103 s\u0103 ias\u0103 pe arena interna\u0163ional\u0103 dac\u0103 nu prime\u015fte sprijin institu\u0163ional \u015fi informa\u0163ii de calitate pertinente \u015fi \u00een timp util.<\/p>\n
Aceasta este unul dintre motivele pentru care pledez pentru \u00eenfiin\u0163area unui Minister de Comer\u0163 Exterior<\/b>, care s\u0103 includ\u0103 \u00een cadrul s\u0103u un Institut de Cercetare<\/b> \u00een domeniul comer\u0163ului exterior, puternic \u015fi bine finan\u0163at.<\/p>\n
Un sistem de tip evantai al Camerelor de Comer\u0163 Bilaterale Rom\u00e2ne\u015fti<\/i> legate \u00eentr-o str\u00e2ns\u0103 conexiune cu Ministerul Comer\u0163ului Exterior \u015fi cu ambasadele Rom\u00e2niei, care vor asigura flexibilitate \u015fi o penetrare mai bun\u0103 a mediului economic extern.<\/p>\n
Acela\u015fi Minister, care s\u0103 aib\u0103 structuri opera\u0163ionale departamentale \u00een fiecare ambasad\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din lume, cu obiective \u015fi sarcini extrem de bine definite, urm\u0103rite, cuantificate \u015fi monitorizate.<\/p>\n
\u00cen mod cert acest sistem extern trebuie perfect sincronizat cu sistemele interne: asocia\u0163ii ale produc\u0103torilor, importatorilor, exportatorilor, asocia\u0163ii ale IMM-urilor, alte Camere de Comer\u0163 Bilaterale, organiza\u0163ii patronale, forumuri ale oamenilor de afaceri rom\u00e2ni, camere de comer\u0163 regionale, etc.<\/p>\n
Acest plan poate p\u0103rea unul foarte vast \u015fi prea ambi\u0163ios, dar este singurul care va func\u0163iona vreodat\u0103.<\/p>\n
Sistemul care va ajuta capitalul rom\u00e2nesc s\u0103 ias\u0103 la scen\u0103 deschis\u0103 va fi unul cu o abordare global\u0103 \u015fi integratoare, dar cu solu\u0163ii personalizate pentru fiecare companie \u00een parte. Acesta este de altfel \u015fi cel mai eficient mod din punct de vedere al costurilor \u015fi al optimiz\u0103rii rezultatelor.<\/p>\n
\u00cen economie nu exist\u0103 miracole. Exist\u0103 viziune \u015fi ac\u0163iune continu\u0103. O ac\u0163iune care se raporteaz\u0103 la infinitatea lucrurilor m\u0103runte ce trebuie f\u0103cute \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ite permanent, lucruri ce schimb\u0103 \u00eens\u0103 via\u0163a corpului economic \u015fi social \u015fi \u00eemplinesc viziunea.<\/p>\n
Concluzion\u00e2nd, ca s\u0103 putem vorbi de interna\u0163ionalizarea capitalurilor rom\u00e2ne\u015fti trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 cre\u0103m o cultur\u0103 a acestor capitaluri, a antreprenoriatului. Trebuie mai apoi s\u0103 le sprijinim s\u0103 devin\u0103 prospere \u015fi \u201e\u00eensetate\u201d de orizonturi mari. S\u0103 le asigur\u0103m un mediu stabil, s\u0103 cre\u0103m condi\u0163iile s\u0103 fie finan\u0163ate \u015fi s\u0103 le oferim un sistem integrat care s\u0103 le sus\u0163in\u0103.<\/p>\n
Sistemul care le va ajuta s\u0103 ias\u0103 \u00een lume, s\u0103 devin\u0103 prospere, s\u0103 repatrieze profiturile, s\u0103 accead\u0103 la management modern, s\u0103 investeasc\u0103 \u00een inova\u0163ie, s\u0103 poat\u0103 pl\u0103ti salariile oamenilor \u00eenalt califica\u0163i, s\u0103 creasc\u0103 num\u0103rul locurilor de munc\u0103, s\u0103 cumpere tehnologie, s\u0103 creeze branduri rom\u00e2ne\u015fti, etc.<\/p>\n
Interna\u0163ionalizarea capitalurilor autohtone se prolifereaz\u0103 astfel ca fiind o solu\u0163ie pentru ie\u015firea din subdezvoltare \u015fi s\u0103r\u0103cie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cenainte de toate, pentru a putea vorbi despre interna\u0163ionalizarea capitalului autohton trebuie s\u0103 putem vorbi de capitalul autohton. De existen\u0163a acestuia \u015fi de gradul s\u0103u de dezvoltare. Ba chiar mai mult, despre cultura capitalului autohton. Nu de alta, dar s\u0103 avem ce interna\u0163ionaliza. Este deja o axiom\u0103 slab\u0103 capitalizarea afacerilor rom\u00e2ne\u015fti, atomizarea lor, lipsa acut\u0103 a finan\u0163\u0103rii din care deriv\u0103 – un management slab, tehnologii \u00eenvechite, lipsa banilor necesari procesului de inovare, canale de distribu\u0163ie \u015fi aprovizionare rudimentare de cele mai multe ori, promovarea inexistent\u0103 sau oricum ineficient\u0103, flux mare de personal, etc, – atomizarea acestora, lipsa unei voci coerente \u015fi viguroase care s\u0103 le reprezinte interesele \u00een rela\u0163ia cu […]<\/p>\n","protected":false},"author":6,"featured_media":3251,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[78,65,82,102,66],"tags":[],"class_list":["post-3254","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-adrian-marius-dobre-en","category-blog-en","category-economics","category-issues","category-studies-and-analysis"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3254"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/6"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3254"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3254\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3255,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3254\/revisions\/3255"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3251"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3254"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3254"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3254"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}