{"id":3274,"date":"2014-04-09T20:30:37","date_gmt":"2014-04-09T17:30:37","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=3274"},"modified":"2017-11-14T21:28:16","modified_gmt":"2017-11-14T19:28:16","slug":"maskirovka-sau-cum-sa-intelegem-ce-se-intampla-acum-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/maskirovka-sau-cum-sa-intelegem-ce-se-intampla-acum-2\/","title":{"rendered":"Maskirovka sau cum s\u0103 \u00een\u021belegem ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum!"},"content":{"rendered":"

\"\"Criza \u00een Ucraina continu\u0103. Pre\u0219edintele Putin cre\u0219te presiunea asupra Kievului nu numai prin declar\u021biile ministrului de externe Lavrov dar \u0219i prin plasarea trupelor ruse de-a lungul grani\u021bei de est a Ucrainei. Decizile se iau la Kremlin \u00eentr-un cerc restr\u00e2ns din care, se pare, personaje importante din administra\u021bie nu fac parte. De la colapsul URSS, Kremlinul a c\u0103utat s\u0103-\u0219i defineasc\u0103 o nou\u0103 strategie la nivel global. \u00cen al XX-lea secol Rusia a trecut de la monarhie la totalitarismul generat de comunism apoi la perestroika ca \u00een final sub Boris El\u021b\u00een s\u0103 intre pe un drum democratic. Fiecare perioad\u0103 a fost marcat\u0103 de propria ideologie. Boris El\u021b\u00een a \u00eencercat s\u0103 defineasc\u0103 noul drum al Rusiei \u00eenfiin\u021b\u00e2nd, \u00een 1996, un un grup denumit Ideea despre Rusia<\/i> care s\u0103 elaboreze o nou\u0103 ideologie. Grupul a e\u0219uat \u00een \u00eentreprinderea sa. Tot \u00een acela\u0219i timp o serie de politicieni conservatori \u0219i universitari ru\u0219i au constituit grupul Acord \u00een numele Rusiei<\/i> care la r\u00e2ndul lui s\u0103 g\u0103sesc\u0103 un drum nou al Rusiei \u0219i s\u0103 remedieze sl\u0103biciunile ap\u0103rute dup\u0103 1990. Cu acest din urm\u0103 grup este legat pre\u0219edintele Putin prin convingerile similare. Pre\u0219edintele Rusiei \u0219i-a construit un plan \u00een trei pa\u0219i pentru a readuce Rusia \u00een prim planul scenei interna\u021bionale ca o for\u021b\u0103 politic\u0103 economic\u0103 \u0219i militar\u0103. Putin a reu\u0219it datorit\u0103 contextului favorabil de pe pia\u021ba energie unde pre\u021burile au explodat \u00een anii 2000 s\u0103 stabilizeze economic Rusia acesta fiind primul pas urmat la scurt timp de cre\u0219terea cheltuielilor pentru \u00eenarmare ca acum s\u0103 \u00eenceap\u0103 cel de-al treilea pas, refacerea imperial\u0103. Oligarhii ru\u0219i s-au al\u0103turat palnului economic iar cei precum Berezovski sau Hodorkovschi care au refuzat s-au \u00eendreptat unul spre Anglia, unde a decedat \u00een condi\u021bii neelucidate, \u0219i al doilea a petrecut ani buni \u00een \u00eenchisorile ruse. Al\u0103turi de pre\u0219edintele Putin s-a instalat inclusiv Biserica Ortodox\u0103 Rus\u0103, Patriarhul Kirill fiind prezent la toate ac\u021biunile oficiale \u00eenclusiv \u00een Ucraina cu prilejul ceremoniilor organizate cu ocazia celebr\u0103rii a 1025 de ani de la Cre\u015ftinarea Rusiei Kievene (aten\u021bie: cu excep\u021bia adun\u0103rii care a marcat la Kremlin \u00a0anexarea Crimeei!?) \u0219i a\u0219a \u00eempreun\u0103 au \u00eenceput lupta \u00eempotriva liberalismului occidental. \u00cen 2011 a ap\u0103rut, cu prilejul unui interviu acordat de premierul, la acea vreme, Vladimir Putin, ideea unui spa\u021biu politico-economic Euroasiatic, idee preluat\u0103 din bibliografia\u00a0 emigra\u021biei ruse de dup\u0103 Revolu\u021bia din 1917. \u00centr-un articol publicat \u00een Washington Post, Maria Snegovaya descrie suportul ideologic al acestei viziuni dezv\u0103luind un detaliul semnificativ \u0219i anume c\u0103 Putin le-a cerut guvernatorilor regionali din Federa\u0163ia Rus\u0103 s\u0103 citeasc\u0103 operele filozofilor ru\u0219i de la \u00eenceputul secolului XX \u00een timpul s\u0103rb\u0103torilor de iarn\u0103 din 2014. Euroasianismul s-a n\u0103scut la \u00eenceputul ani\u00adlor 1920, \u00een min\u021bile unor tineri intelectuali, refugia\u021bi \u00een diferite capitale europene dup\u0103 victoria Armatei Ro\u0219ii \u00een R\u0103zboiul Civil din Rusia<\/i> scria Armand Gosu \u00een Revista 22. \u00cencercau s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu ei, cu \u021bara lor, cum a putut s\u0103 se pr\u0103bu\u0219easc\u0103 un imperiu \u00een aparen\u021b\u0103 at\u00e2t de puternic. Euroasianismul a fost r\u0103s\u00adpun\u00adsul genera\u021biei formate intelectual \u00eenainte de Primul R\u0103zboi Mondial la criza de iden\u00adtitate pe care o traversa atunci c\u00e2nd a fost nevoit\u0103 s\u0103-\u0219i abandoneze \u021bara \u00een m\u00e2inile bol\u0219evicilor. Euroasianismul a fost r\u0103spunsul tinerilor intelectuali ru\u0219i dezam\u0103gi\u021bi de neputin\u021ba Occidentului de a le da \u00eenapoi \u021bara din m\u00e2inile bol\u0219evicilor. Euroasianismul este r\u0103spunsul la criza liberalismului, este solu\u021bia g\u0103sit\u0103 la ceea ce p\u0103rea s\u0103 fie fun\u00add\u0103tura ideologic\u0103 \u00een care nimerise Vestul<\/i>. Rela\u0163ia Rusiei cu vecinii s\u01cei din spa\u0163iul post-Sovietic poate fi caracterizat\u01ce ca plin\u01ce de sui\u015furi \u015fi cobor\u00e2\u015furi, marcat\u01ce fiind de alian\u0163e sau dispute economice \u015fi politice, precum \u015fi de conflicte militare, dup\u0103 cum o dovede\u015fte r\u01cezboiul din Georgia din anul 2008 sau r\u0103zboiul informa\u021bional cu Lituania din acela\u0219i an. Georgia, al\u01ceturi de Republica Moldova \u015fi Ucraina, \u015fi-au declarat \u00een nenum\u01cerate r\u00e2nduri dorin\u0163a de a deveni membre ale unor organiza\u0163ii interna\u0163ionale precum Alian\u0163a Nord-Atlantic\u01ce (NATO) \u015fi Uniunea European\u01ce (UE), un traseu de la care Rusia \u00eencearc\u01ce s\u01ce \u00ee\u015fi devieze vecinii cu orice pre\u0163. Toate trei \u021b\u0103rile s-au supus unor procese de consolidare a partidelor politice, partide a c\u0103ror viziune a oscilat \u00eentre Occident \u0219i Orient, \u00eentre institu\u021biile UE \u0219i cele ale Federa\u021biei Ruse. Kazahstan \u015fi Belarus au primit cu entuziasm planul lui Putin de a consolida cooperarea economic\u01ce \u015fi politic\u01ce a fostelor republici Sovietice prin crearea unei Uniuni Euroasiatice de fapt a noului URSS. Ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu Crimeea este, se pare, numai \u00eenceputul. Vladimir Putin are \u00een mod clar o viziune strategic\u0103 de sorginte anti-occidental\u0103. Artileria mediatic\u0103 ruseasc\u0103, controlat\u0103 de Kremlin \u00een propor\u021bie cov\u00e2r\u0219itoare, a derulat timp de ani de zile o virulent\u0103 campanie \u00eempotriva Occidentului decadent \u015fi ipocrit.<\/i> <\/i>\u00cen tot acest r\u0103stimp Kremlinul a dezvoltat un ambi\u0163ios program de modernizare a armatei \u015fi a negocia deschiderea a nu mai pu\u0163in\u00a0de 8 baze militare navale externe \u00een \u0163\u0103ri precum Cuba, Venezuela sau Vietnam. \u00a0Moscova a declan\u0219at o ofensiv\u0103 mediatic\u0103 \u00eempotriva flancului estic al NATO cu declara\u021bii belicoase ale oficialilor ru\u0219i (purtatorul de cuvant al MAE rus Alexander Lukasevici). Raspunsul Ministerului de Externe din Romania nu a \u00eentarziat s\u0103 apar\u0103 \u0219i a fost unul ferm. Romania a sustinut \u0219i sustine in continuare, impreuna cu partenerii sai din UE si NATO si in termeni intru totul similari, necesitatea respectarii independentei, suveranita\u021bii si integrita\u021bii teritoriale a Ucrainei. Aceasta este pozitia principiala a Romaniei, sustinuta consecvent si in alte contexte similare, in care frontierele recunoscute international au fost modificate unilateral sau puse sub semnul intrebarii, cu ignorarea principiilor fundamentale ale dreptului international. Tenta\u021bia MAE rus de a transfera criza grava\u00a0 pe care Federatia Rusa o traverseaza, \u00een prezent, \u00een rela\u021bia sa cu comunitatea europeana \u0219i euro-atlantica \u00een zona rela\u021biilor bilaterale cu Romania este nefundamentat\u0103 \u0219i constituie o gre\u0219eal\u0103<\/i>– a spus purtatorul de cuvant al MAE, Brandusa Predescu. <\/i>Ne afl\u0103m \u00een plin\u0103 stare de manipulare a media interna\u021bional\u0103 de c\u0103tre Kremlin.<\/b> Este un r\u0103zboi psihologic<\/b> \u00eenpins la paroxism. Aceasta este Maskirovka!. Maskirovka (\u00een\u015fel\u0103ciune, pe rom\u00e2ne\u015fte) cere s\u0103-\u0163i min\u0163i inamicul, s\u0103-l \u00een\u015feli, s\u0103-l am\u0103ge\u015fti. F\u0103r\u0103 un motiv imediat. Cu c\u00e2t minciuna e mai gogonat\u0103, cu at\u00e2t mai bine. Ea nu va fi crezut\u0103, neap\u0103rat, dar va distrage aten\u0163ia. Va diminua aten\u021bia. Va face ca du\u015fmanul s\u0103 nu te mai ia \u00een serios. Este un procedeu de-a dreptul veros ce poate exploata sl\u0103biciunile inamicului. De fapt exist\u0103 o fabric\u0103 l\u00e2ng\u0103 Moscova care produce machete, \u00een m\u0103rime natural\u0103, din cauciu, ale armamentului rus ce nu pot fi deosebite de cele reale de la distan\u021b\u0103, machete achizi\u021bionate de armata rus\u0103. \u00centrebarea pe care ne-o punem este de c\u00e2nd se preg\u0103te\u0219te Rusia pentru starea de r\u0103zboi de ast\u0103zi? Din 1999 sau din 2009 c\u00e2nd pre\u0219edintele rus la acea vreme, Dimitrie Medvedev, a sustinut un discurs, la Congresul Mondial al Compatriotilor \u0219i a admis crearea unei funda\u021bii Proiect Rusia care urma sa se ocupe de \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale drepturilor<\/i> ru\u0219ilor din strainatate (?!) Nu \u0219tim \u0219i probabil nu vom \u0219ti niciodat\u0103. Ce \u0219tim: este c\u0103 al\u0103turi de doctrina militar\u0103 care permite interven\u021bii ale armatei ruse\u0219ti \u00een str\u0103inatate pentru a-\u0219i proteja cet\u0103\u021benii, declara\u021bia lui Medvedev reprezint\u0103 o amenintare pentru vecinii Rusiei, care s-ar putea vedea confrunta\u021bi oric\u00e2nd cu instrumentele de propagand\u0103 sau militare ale Kremlinului. Ucraina este o lec\u021bie deja \u00eent\u00e2mplat\u0103 \u0219i … neterminat\u0103! Evenimentele de ast\u0103zi au fost acompaniate de un imperialism economic<\/i> derulat de Moscova \u00een Europa de Est \u0219i Central\u0103. Cump\u0103r\u0103ri de active din energie \u0219i metalurgie, credite de miliarde pentru centrale nucleare \u00een Cehia, Ungaria \u0219i Bulgaria construc\u021bii de trasee energetice noi (North Streem). Nevoia gazoductului din Marea Baltic\u0103 este pus\u0103 la \u00eendoial\u0103 de speciali\u0219ti datorit\u0103 costului exorbitant al construc\u021biei acestuia dar at\u00e2t timp c\u0103t cel care a realizat proiectul s-a numit Arkady Rotenberg, un prieten al pre\u0219edintelui Putin din copil\u0103rie, pre\u021bul nu a contat. Urmeaz\u0103 South Stream-ul care are o por\u021biune ce traverseaz\u0103 Marea Neagr\u0103. De asemenea presiunea Gazpromului asupra firmelor americane precum Exxon Mobil s\u0103 ias\u0103 din Polonia \u00een schimbul unei cooper\u0103ri \u00een Rusia cu Rosfnet este la ordinea zilei al\u0103turi de sprijinul financiar acordat organiza\u021biilor neguvernamentale care lupt\u0103 \u00eempotriva extrac\u021biilor gazelor de \u0219ist \u00een \u021b\u0103ri precum Bulgaria, Polonia, Cehia \u0219i Romania (Punge\u0219ti este un exemplu). Asia este un nou debu\u0219eu pentru arma energetic\u0103? Nu. Evolu\u021bia economic\u0103 se \u00eendreapt\u0103 spre un palier de consum constant datorit\u0103 reducerii cre\u0219terii economice a tigrilor Asiei. Arma energetic\u0103 folosit\u0103 de Rusia va fi anihilat\u0103 \u00een urm\u0103torii ani \u0219i atunci Rusia va fi nevoit\u0103 s\u0103 se modernizeze ca s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103. Modernizarea Rusiei nu a a dus \u00eens\u0103 de-a lungul istoriei \u0219i la o liberalizarea a vie\u021bii economice a\u0219a c\u0103 op\u021biunile Moscovei devin limitate la tehnologia de import \u0219i eventual la v\u00e2nz\u0103rile de armament spre zone precum Iranul, India sau China. Pentru Occident, totul se reduce la dilema de a face un compromis cu Moscova pentru a preveni un conflict militar sau de a lua o pozi\u0163ie ferm\u0103 cu riscul invaziei ruse \u00een Ucraina. Putin a dat clar de \u00een\u0163eles c\u0103 ar putea s\u0103 ia m\u0103suri extreme \u00een cazul \u00een care va e\u015fua \u00een p\u0103strarea Ucrainei f\u0103r\u0103 aderarea acesteia la NATO \u015fi cu asigurarea c\u0103 Ucraina va r\u0103m\u00e2ne \u00een raza politic\u0103 \u015fi economic\u0103 a Rusiei. La scurt timp dup\u0103 ce \u015fi-a \u00eenceput al treilea mandat de pre\u015fedinte, Putin a reafirmat \u00een repetate r\u00e2nduri importan\u0163a for\u0163elor nucleare ale Rusiei. \u00cen ultimele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni contingente de Rachete Strategice au desf\u0103\u015furat exerci\u0163ii militare preg\u0103titoare pentru o ofensiv\u0103 nuclear\u0103 pe scar\u0103 larg\u0103, \u00een timp ce num\u0103rul trupelor ruse\u015fti mobilizate la grani\u0163a cu Ucraina continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103 \u0219i nu s\u0103 scad\u0103 cum afirm\u0103 diferi\u021bi oficiali. Exerci\u0163iile militare ale For\u0163elor Rachetelor Strategice au durat trei zile, au implicat 10.000 de solda\u0163i \u015fi 1.000 de rachete provenite de la peste 30 de unit\u0103\u0163i nucleare. De partea noii frontiere desenate de Vladimir Putin st\u0103 UE cu statele din Est, Polonia, Rom\u00e2nia \u0219i \u021a\u0103rile Baltice. De la extinderea NATO spre est \u00een 1990, prima dat\u0103 cu Germania de R\u0103s\u0103rit, bazele militare au r\u0103mas \u00een vechile amplasamente din timpul R\u0103zboiului Rece. \u00cen ultimii ani \u00een Polonia \u0219i \u00een Rom\u00e2nia au ap\u0103rut amplasamente militare americane<\/b>. Acum \u00een noile condi\u021bii NATO \u00ee\u0219i modific\u0103 planurile opera\u021bionale iar UE a aplicat sanc\u021biuni celor implica\u021bi \u00een invadarea Crimeei. Sunt acestea eficiente? Nu. Construc\u021bia unui esafodaj militar al NATO se \u00eentrevede strict necesar\u0103 \u00een \u021b\u0103rile de grani\u021b\u0103 ale UE. C\u00e2t timp va lua \u0219i care sunt costurile? R\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut. Pre\u0219edintele Putin a avut discu\u0163ii periodice cu pre\u015fedintele Barack Obama \u015fi al\u0163i lideri occidentali – iar ministrul de Externe Serghei Lavrov a avut, la Londra, o \u00eent\u00e2lnire care a durat \u015fase ore cu secretarul de stat John Kerry \u2013 f\u0103r\u0103 vreun rezultat vizibil. Disponibilitate la discu\u021bii? Da. Solu\u021bii? Nu. Lavrov insist\u0103 asupra federaliz\u0103rii Ucrainei, pe care Moscova o vede ca o solu\u0163ie pentru a aplana criza generat\u0103 de ata\u015farea a Crimeei la Federa\u0163ia Rus\u0103, o variant\u0103 respins\u0103 \u00eens\u0103 de Kiev. Noi credem c\u0103 federalismul este o component\u0103 foarte important\u0103 a reformelor constitu\u0163ionale pe care Ucraina trebuie s\u0103 le pun\u0103 \u00een aplicare<\/i>, a insistat \u015feful diploma\u0163iei ruse. Ce vrea de fapt Rusia? Autonomie larg\u0103 pentru regiunile Ucrainei, care ar transforma na\u0163iunea \u00eentr-o federa\u0163ie \u015fi aprobarea acestui fapt printr-un referendum la nivel na\u0163ional. De asemenea statutul de neutralitate al Ucrainei ce urmeaz\u0103 a fi garantat de Rusia, Statele Unite \u015fi Uniunea European\u0103 \u015fi parafat de c\u0103tre Consiliul de Securitate al Organiza\u0163iei Na\u0163iunilor Unite, cu scopul implicit de a preveni aderarea Ucrainei la NATO. Diploma\u0163ia Ucrainei a respins \u00een mod vehement cererea de federalizare, recomand\u00e2ndu-i Rusiei s\u0103 \u00eenceteze dictarea de ultimatumuri unei \u0163\u0103ri suverane \u015fi independente<\/i>. Nu pot prezice cum vor evalua evenimentele. Avem dou\u0103 viziuni despre politica mondial\u0103 care se confrunt\u0103 \u00een mod dramatic. Exist\u0103 riscul ca stabilitatea regional\u0103 din mai multe p\u0103r\u021bi ale lumii s\u0103 fie pus\u0103 la \u00eencercare. Statu-quo-ul teritorial sigilat dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial, decolonizarea \u0219i pr\u0103bu\u0219irea URSS este contestat de revizioni\u0219ti. Moscova a deschis o cutie a Pandori. Un lucru este clar lumea nu mai este piramidal\u0103 este o re\u021bea cu noduri \u0219i conexiuni, cu rut\u0103re \u0219i firewall-uri care pe m\u0103sur\u0103 ce se dezvolt\u0103 poate fi mai pu\u021bin controlat\u0103. R\u0103zboiul secolului XXI nu mai este la fel ca cel din secolul XX. Suntem la \u00eenceputul unui R\u0103zboi Rece de tip nou cu toate elementele sale pe mas\u0103. Urmeaz\u0103 s\u0103 le devoal\u0103m, pe r\u0103nd.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Criza \u00een Ucraina continu\u0103. Pre\u0219edintele Putin cre\u0219te presiunea asupra Kievului nu numai prin declar\u021biile ministrului de externe Lavrov dar \u0219i prin plasarea trupelor ruse de-a lungul grani\u021bei de est a Ucrainei. Decizile se iau la Kremlin \u00eentr-un cerc restr\u00e2ns din care, se pare, personaje importante din administra\u021bie nu fac parte. De la colapsul URSS, Kremlinul a c\u0103utat s\u0103-\u0219i defineasc\u0103 o nou\u0103 strategie la nivel global. \u00cen al XX-lea secol Rusia a trecut de la monarhie la totalitarismul generat de comunism apoi la perestroika ca \u00een final sub Boris El\u021b\u00een s\u0103 intre pe un drum democratic. Fiecare perioad\u0103 a fost marcat\u0103 de propria ideologie. Boris El\u021b\u00een a \u00eencercat s\u0103 defineasc\u0103 noul […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":3272,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,65,71,86,102,62],"tags":[],"class_list":["post-3274","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-blog-en","category-europerussia","category-international-peace-security","category-issues","category-regions"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3274"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3274"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3274\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3275,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3274\/revisions\/3275"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3272"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3274"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3274"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3274"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}