{"id":3279,"date":"2014-04-09T20:44:25","date_gmt":"2014-04-09T17:44:25","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=3279"},"modified":"2017-11-14T21:28:15","modified_gmt":"2017-11-14T19:28:15","slug":"politica-de-restrictionare-a-rusiei-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/politica-de-restrictionare-a-rusiei-2\/","title":{"rendered":"Politica de restrictionare a Rusiei"},"content":{"rendered":"

\"\"\u00cen 1946, \u00een timp ce era \u00eens\u0103rcinat cu afaceri la <\/b>Ambasada SUA de la Moscova, diplomatul american George Kennan a transmis la Washington, la Departamentul de Stat,<\/b> o telegram\u0103 c<\/b>are cuprindea 8.000 de cuvinte prin care explica natura politicii agresive a lui Stalin. Mister \u201eX\u201d, <\/b>a\u015fa <\/b>cum <\/b>avea s\u0103 semneze un an mai t\u00e2rziu <\/b>diplomatul american un articol exti<\/b>ns pe aceea\u015fi tem\u0103 \u00een prestigioasa revist\u0103 <\/b>Foreign Affairs<\/i><\/b>, preciza \u00een finalul \u201elungii telegrame\u201d: E<\/i><\/b>lementul oric\u0103rei politici \u00een ceea ce prive\u015fte Rusia, pe termen lung, este r\u0103bdarea<\/i><\/b>, dar <\/i><\/b>\u015f<\/i><\/b>i vigilenta restric<\/i><\/b>\u0163<\/i><\/b>ionare a tendin<\/i><\/b>\u0163<\/i><\/b>elor expansioniste ale acesteia<\/i><\/b>. \u201e<\/b>Lunga telegram\u0103<\/b>\u201d <\/i>a stat la baza deciziilor politice ale SUA, de-a lungul timpului, \u00een ceea ce prive<\/b>\u015f<\/b>te Rusia.<\/b><\/p>\n

De\u0219i URSS s-a dus de mult, cancelariile occidentale, \u0219i nu numai, \u00eencearc\u0103 s\u0103 deslu\u0219easc\u0103 ce-i m\u00e2n\u0103 pe liderii de la Kremlin \u00een aceast\u0103 politic\u0103 agresiv\u0103. Vrea pre\u0219edintele Putin un nou R\u0103zboi Rece? Greu de precizat, premizele fiind totu\u0219i pe mas\u0103 (exist\u0103 o confruntare \u00eentre un grup de state \u0219i o putere nuclear\u0103, s-a creat o nou\u0103 linie de demarca\u021bie geopolitic\u0103 \u00een Europa, balan\u021ba militar\u0103 stabilit\u0103 prin Acordul For\u021belor Conven\u021bionale din Europa – cele dou\u0103 variante 1990 \u0219i 1999 Istambul – nu mai este valabil\u0103 acordul fiind denun\u021bat unilateral de Federa\u021bia Rus\u0103, o nou\u0103 curs\u0103 a \u00eenarm\u0103rilor este gata de drum ea pornind \u00een Federa\u021bia Rus\u0103 dar \u0219i \u00een NATO pentru modernizarea echipamentelor, presiuni diplomatice \u0219i economice sunt de ambele p\u0103r\u021bi). Problema este c\u0103 pre\u0219edintele Vladimir Putin caut\u0103 refacerea gloriei de alt\u0103dat\u0103 a Rusiei prin metode militare. Resurgen\u021ba Rusiei a devenit o certitudine iar Kremlinul a lucrat \u00een continuu la aceast\u0103 imagine. Tradi\u021bional Rusia se bazeaz\u0103 pe 4 st\u00e2lpi: energia, popula\u021bia, for\u021ba militar\u0103 (triada nuclear\u0103- avioane strategice, rachete balistice \u0219i submarine atomice) \u0219i geografia. Dou\u0103 dintre ele sunt \u00een sc\u0103dere. Popula\u021bia Rusiei este \u00een sc\u0103dere principalele cauze fiind rata mare de decese \u0219i rata sc\u0103zut\u0103 a natalit\u0103\u021bii. De\u0219i natalitatea \u00een Rusia este comparabil\u0103 cu cea a altor \u021b\u0103ri europene (12,1 na\u0219teri la 1000 de persoane \u00een 2008, comparativ cu media Uniunii Europene de 9,90 pe 1000), popula\u021bia sa este \u00een sc\u0103dere la o rat\u0103 mai mare dec\u00e2t multe alte \u021b\u0103ri din cauza ratei mortalit\u0103\u021bii semnificativ mai mare (\u00een 2008, rata de mortalitate \u00een Rusia a fost de 14,5 la 1000 de persoane, comparativ cu media Uniunii Europene din 10.28 1000). Al doilea element \u00een sc\u0103dere este economia. Toate semnalele din economia ruseasc\u0103 prevestesc o recesiune dar aceste probleme nu au leg\u0103tur\u0103 dec\u00eet par\u021bial cu criza din Crimeea. Rusia a uitat s\u0103 se modernizeze \u0219i din aceast\u0103 cauz\u0103 economia a ratat prognoza de 3,5% cre\u0219tere economic\u0103 anul trecut \u0219i a \u00eenregistrat un avans de doar 1,3%. Problema grav\u0103 o reprezint\u0103 \u00eens\u0103 investi\u021biile. Kremlinul a ignorat problema reducerii dependen\u021bei de gaze \u0219i petrol, iar investi\u021biile str\u0103ine scad \u00eenc\u0103 din 2013 ( anul acesta, p\u00e2n\u0103 \u00een acest moment, au ie\u0219it de pe pia\u021ba Rusiei fonduri \u00een valoare 70 miliarde de euro). Pentru 2014, speciali\u0219tii ru\u0219i au prevestit cel mai prost an din 2000 \u00eencoace. Bugetul Federa\u021biei este construit pe un pre\u021b al petrolului de 104 de dolari \/ baril. Acest lucru devine periculos pe o pia\u021b\u0103 a energiei instabil\u0103 unde poate pre\u021bul barilului poate cobor\u00e2 la 90 de dolari. La Moscova rubla s-a devalorizat cu circa 12% fa\u021b\u0103 de euro, fiind un semn de volatilitate economic\u0103 dar \u0219i o solu\u021bie de avarie pentru un guvern care vinde energie \u00een dolari \u0219i pl\u0103te\u0219te asigur\u0103ri sociale \u00een ruble. De la preluarea controlului \u00een Crimeea de c\u0103tre for\u021bele ruse, bursa de la Moscova s-a prabu\u0219it la niveluri \u00eenregistrate ultima dat\u0103 \u00een timpul crizei economice globale. Cele mai mari 50 de companii au pierdut din capitalizare 110 miliarde de dolari. Referitor la for\u021bele militare Rusia a conceput un plan de modernizare \u00een valoare de 700 de miliarde de Euro care \u00eencepe cu realizarea proiectelor din zona for\u021bele strategice, rachetele balistice \u0219i de croazier\u0103. Unul dintre aceste proiecte este racheta cu combustibil lichid Sarmat, care va \u00eenlocui rachetele folosite de complexul sovietic RS-36M Voevod. For\u021bele strategice ruse au \u00een prezent cel pu\u021bin 58 de rachete balistice Satan SS-18, 160 de sisteme mobile Topol SS-25, 50 \u00een silozuri \u0219i 18 sisteme mobile tip Topol-M SS-27 \u0219i 18 sisteme Yars SS-29. Pe mare, Rusia men\u021bine opt submarine Delta III\/IV ce dispun de rachete balistice nucleare. For\u021bele strategice ruse se vor moderniza p\u00e2n\u0103 \u00een 2020 prin \u00eenlocuirea sistemelor de racheta SS-25 \u0219i SS-19 cu noile sisteme SS-27 \u0219i SS-29. Se vor crea opt divizii cu un total de 170 de sisteme mobile \u0219i \u00een silozuri tip SS-27 \u0219i 108 ale modelului SS-29. Sunt \u00een curs de realizare sistemele ICBM, modelele Yars-M \u0219i R-26 Rubezh. Pentru ce preg\u0103te\u0219te Rusia vectori nucleari? Nu \u0219tim dar putem b\u0103nui o politic\u0103 similar\u0103 R\u0103zboiului Rece de deterrence<\/i> \u00a0(descurajare \u0219i blocare reciproc\u0103). O astfel de politic\u0103 totu\u0219i \u00eempotriva cui?. Exist\u0103 o inten\u021bie clar\u0103 a pre\u0219edintelui Vladimir Putin de a intra \u00een istoria na\u021bional\u0103 ca liderul care a salvat Rusia de la dezmembrare \u0219i a re\u00eenviat imperiul. Tinere\u021bea lui Putin, \u00een calitate de ofi\u021ber KGB, a fost marcat\u0103 \u00een Germania de Est de retragerea trupelor sovietice \u00een 1989 din RDG \u0219i ulterior \u00een pozi\u021biile din administra\u021bia rus\u0103 de extinderea NATO \u0219i a UE \u00een sfera de influen\u021b\u0103 a fostei Uniuni Sovietice. Kosovo a \u00eensemnat resurgen\u021ba grup\u0103rii na\u021bionaliste ruse siloviki, care l-a impus pe Putin \u00een 1999 prim ministru. Acesta a fost \u00eenceputul reconstruc\u021biei imperiului rus. Politica \u00een trei pa\u0219i a liderului de la Kremlin a devenit evident\u0103 \u00eenc\u0103 din 2000. Odat\u0103 cu venirea la\u00a0 putere pre\u0219edintele Putin \u0219i-a propus, \u00een prim\u0103 faz\u0103, stabilizarea economic\u0103 \u0219i politic\u0103 a Rusiei. \u00cen august 1999 \u00een cel de-al doilea r\u0103zboi din Cecenia, Putin a readus un teritoriu declarat independent \u00eenapoi \u00een Federa\u021bia Rus\u0103. Apoi a urmat reducerea la t\u0103cere \u0219i la obedien\u021b\u0103 total\u0103 a oligarhilor ru\u0219i. De fapt, oligarhul Berezovski prin promovarea alian\u021bei str\u00e2nse \u00eentre superboga\u021bi \u0219i pre\u0219edintele rus (la acea vreme Boris El\u021b\u00een), a f\u0103cut ca ace\u0219tia s\u0103 devin\u0103 dependen\u021bi de capriciile politice de la Kremlin. \u0218i ce d\u0103 Kremlinul cu o m\u00e2n\u0103 poate s\u0103 ia \u00eenapoi cu cealalt\u0103. Berezovski s-a alaturat astfel lui Mihail Hodorkovski \u0219i altor oligarhi dec\u0103zu\u021bi care au intrat \u00een conflict cu Putin. \u00centreaga putere economic\u0103 s-a centralizat la Kremlin. S-a trecut la faza a doua de cre\u0219tere a capacit\u0103\u021bii militare \u0219i testarea reac\u021biei Occidentului fa\u021b\u0103 de o interven\u021bie militar\u0103 (2008 R\u0103zboiul din Georgia). A doua a fost declan\u0219at\u0103 de mesajul anual c\u0103tre na\u021biune din 2005, c\u00e2nd pre\u0219edintele Vladimir Putin a afirmat c\u0103 pr\u0103bu\u0219irea Uniunii Sovietice a fost cea mai mare catastrof\u0103 a secolului al XX-lea<\/i>. A urmat Summitul NATO de la Bucure\u0219ti cu abandonarea Ucrainei \u0219i Georgiei la presiunea Rusiei \u0219i a Germaniei urmat la scurt timp de r\u0103zboiul cu Georgia. Concluzia: Occidentul nu are voin\u021b\u0103 politic\u0103 s\u0103 intervin\u0103 dac\u0103 Rusia se decide s\u0103 \u00eencalce suveranitatea \u0219i integritatea teritorial\u0103 a vecinilor din spa\u021biul postsovietic. De asemenea s-a constata lipsa unei capacit\u0103\u021bi militare corespunz\u0103toare din partea armatei ruse. S-a decis cre\u0219terea bugetului militar \u0219i apoi trecerea la faza expansiunii imperiale, faza a treia. Ocuparea Crimeii poate fi numai preludiul, \u00een lipsa unui r\u0103spuns extern decisiv. Poate fi Belarusul sau Moldova o \u021bint\u0103? \u021aara vecin\u0103 Federa\u021biei Ruse nu are enclave \u00een schimb 8% din popula\u021bia din est este de etnie rus\u0103, iar limba rus\u0103 este dominant\u0103 pe \u00eentreg teritoriul \u021b\u0103rii. De\u0219i apropiat de Rusia pre\u0219edintele Luka\u0219enko a refuzat s\u0103 trimit\u0103 observatorii la referendumul din Crimeea \u0219i a promis c\u0103 va lucra cu noul guvern de la Kiev(?!). Chiar dac\u0103 nu va fi atacat Belarusul are motive de preocupare odat\u0103 cu intrarea \u00een comunitatea EuroAsiatic\u0103. Luka\u0219enko nu vrea s\u0103 devin\u0103 un lider similar lui Ianukovici dependent de Kremlin. Luka\u0219eko nu se dore\u0219te un mediator \u00eentre est \u0219i vest el vrea s\u0103 fie prietenul Federa\u021bie Ruse din pozi\u021bia de \u0219ef puternic al unui stat independent al c\u0103rui drum se stabile\u0219te la Minsk. Belarusul are leg\u0103turi comerciale cu Letonia \u0219i Lituania pe care nu-\u0219i permite s\u0103 le piard\u0103. O schimbare a politicii energetice a Europei va crea dificult\u0103\u021bi Minskului datorit\u0103 dependen\u021bei acestuia de taxele de tranzit ale petrolului \u0219i gazelor din Rusia dar \u0219i a exportului de produse rafinate ca subsidiar\u0103 a Gazprom. Luka\u0219enko a declan\u0219at un proces gradual de apropiere fa\u021b\u0103 de UE. Vom vedea care din fostele \u021b\u0103ri sovietice vor recunoa\u0219te anexarea Crimeei. C\u00e2t prive\u0219te Moldova vulnerabilitatea ei este mare. Cu ocazia crizei din Ucraina a devenit limpede c\u0103 Republica Moldova nu are nici o garan\u0163ie de securitate, iar ideea de neutralitate din Constitu\u0163ie nu \u00eenseamn\u0103 nimic. Moscova are doua instrumente majore pentru a controla mi\u0219c\u0103rile politice ale Chi\u0219in\u0103ului. Una este parghia transnistrean\u0103, a doua migra\u021bia \u00een Rusia. Niciuna dintre ele nu a fost \u00een realitate folosit\u0103 p\u00e2n\u0103 acum. Moldova are sprijinul diplomatic, financiar \u0219i economic al Rom\u00e2niei dar \u0219i al Occidentului pentru un parcurs european iar solu\u021bionarea conflictului Transnistrean depinde de formatul 5+2 unde Germania are rolul principal. Cert este c\u0103 armata rus\u0103 nu se va retrage din Transistria iar num\u0103rul de solu\u021bii este extrem de redus. De asemenea politica multilateral\u0103 a Chi\u0219in\u0103ului cu un ochi la Vest \u0219i cu unul la Est nu este benefic\u0103 cum nu a fost nici ucrainienilor. Hot\u0103r\u00e2rea este cheia unei decizii favorabile. Cum va ac\u021biona \u00een viitor liderul rus depinde totu\u0219i de foarte mul\u021bi factori, \u00eentre care de rezisten\u021ba extern\u0103 a Vestului \u0219i de atitudinea Chinei. China a transmis un prim semnal Moscovei c\u01ce nu este de acord cu stilul lui Putin odat\u0103 cu votarea rezolu\u021biei ONU de condamnare a referendumului din Crimeea. China ar fi putut s\u01ce se alinieze Rusiei, care a blocat rezolu\u0163ia prin dreptul s\u01ceu se veto, dar nu a f\u01cecut-o, prefer\u00eend s\u01ce se ab\u0163in\u01ce. Aceast\u01ce atitudine con\u0163ine un mesaj prin care\u00a0 China ap\u01cer\u01ce cu vehemen\u0163\u01ce dou\u01ce principii: al neamestecului \u00een treburile interne \u015fi al integrit\u01ce\u0163ii teritoriale. \u00cen condi\u021biile \u00een care Rusia a c\u00e2\u0219tigat Crimeea, dar a pierdut Ucraina elita de la Moscova nu se poate mul\u021bumi cu acest rezultat. O privire asupra h\u0103r\u021bii Europei poate sugera c\u0103 lipsa Ucrainei (\u0219i \u00een mic\u0103 m\u0103sur\u0103 a Moldovei) din structura economic\u0103 \u0219i de securitate a Rusiei pe direc\u021bia de Est-Sud-Est ar putea priva Moscova de statutul imperial \u0219i de postura intimidant\u0103 \u00een rela\u021bia cu Vestul. Zbigniew Brzezinski spunea c\u0103 Rusia f\u0103r\u0103 Ucraina nu este un imperiu European este unul Asiatic<\/i>. \u00a0\u00cen toat\u0103 aceast\u0103 ecua\u021bie estic\u0103 Germania este cheia diplomatic\u0103 iar Polonia cheia militar\u0103. Dac\u0103 Germania ignor\u0103 m\u0103surile \u00eempotriva Rusiei, Polonia \u0219i \u021a\u0103rile Baltice \u00ee\u0219i vor pierde \u00eencrederea \u00een Berlin iar politica european\u0103 va fi una extrem de divizat\u0103. Germania va trebui s\u0103 lupte \u00eentre coeziunea Europei \u0219i rela\u021bia ei bilateral\u0103 cu Federa\u021bia Rus\u0103.\u00a0 \u00centr-un moment \u00een care Europa se dezarmeaz\u0103 datorit\u0103 aloc\u0103rilor minimale \u00een domeniul ap\u0103r\u0103rii, Polonia se \u00eenarmeaz\u0103. Var\u015fovia urmeaz\u0103 s\u0103 investeasc\u0103 aproximativ 43 de miliarde de dolari \u00een dezvoltarea unui sistem na\u0163ional de ap\u0103rare antirachet\u0103 (diferit de componenta american\u0103 ce urmeaz\u0103 s\u0103 fie amplasat\u0103 \u00een 2018). Flota de F16, recent achizi\u021bionat\u0103 din SUA, va fi dotat\u0103 cu rachete de croazier\u0103 de tip JASSM, ideale pentru a fi folosite \u00eempotriva platformelor ruse\u015fti S-300 \u015fi S-400. \u00cen Europa, nicio alt\u0103 \u0163ar\u0103 NATO nu mai de\u0163ine rachete JASSM. Ca o concluzie general\u0103 putem spune c\u0103 o nou\u0103 agresiune ruseasc\u0103 \u00een Ucraina va determine Washingtonul s\u0103 schimbe aliniamentul trupelor NATO de pe vechea linie din timpul R\u0103zboiului Rece, mult mai la est, pe linia Turcia – Rom\u00e2nia \u2013 Polonia \u2013 statele baltice, lucru pe care strategii de la Moscova s-au str\u0103duit dintotdeauna s\u0103 \u00eel evite. Retragerea \u00eencheiat\u0103 din Irak \u0219i cea \u00een plin\u0103 desf\u0103\u0219urare din Afganistan ofer\u0103 americanilor posibilitatea unei reloc\u0103ri, la nevoie, de trupe \u00een Europa de Est. Presiunile economice cresc\u00e2nde \u0219i izolarea politic\u0103 tot mai evident\u0103 arat\u0103 c\u0103 timpul nu mai are r\u0103bdare cu pre\u0219edintele Putin.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen 1946, \u00een timp ce era \u00eens\u0103rcinat cu afaceri la Ambasada SUA de la Moscova, diplomatul american George Kennan a transmis la Washington, la Departamentul de Stat, o telegram\u0103 care cuprindea 8.000 de cuvinte prin care explica natura politicii agresive a lui Stalin. Mister \u201eX\u201d, a\u015fa cum avea s\u0103 semneze un an mai t\u00e2rziu diplomatul american un articol extins pe aceea\u015fi tem\u0103 \u00een prestigioasa revist\u0103 Foreign Affairs, preciza \u00een finalul \u201elungii telegrame\u201d: Elementul oric\u0103rei politici \u00een ceea ce prive\u015fte Rusia, pe termen lung, este r\u0103bdarea, dar \u015fi vigilenta restric\u0163ionare a tendin\u0163elor expansioniste ale acesteia. \u201eLunga telegram\u0103\u201d a stat la baza deciziilor politice ale SUA, de-a lungul timpului, \u00een ceea ce […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":3277,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,65,71,84,86,102,62],"tags":[],"class_list":["post-3279","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-blog-en","category-europerussia","category-global-governance","category-international-peace-security","category-issues","category-regions"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3279"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3279"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3279\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3280,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3279\/revisions\/3280"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3277"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3279"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3279"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3279"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}