{"id":3324,"date":"2014-04-25T22:42:30","date_gmt":"2014-04-25T19:42:30","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=3324"},"modified":"2017-11-14T21:28:14","modified_gmt":"2017-11-14T19:28:14","slug":"ucraina-sau-lupta-binelui-cu-raul-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/ucraina-sau-lupta-binelui-cu-raul-2\/","title":{"rendered":"Ucraina sau lupta binelui cu r\u0103ul!"},"content":{"rendered":"

\"\"\u00centr-un interviu \u00een exclusivitate pentru RFI diplomatul american John Bolton, un politician neoconservator dur din tab\u0103ra republicanilor, ne aminte\u0219te nou\u0103 europenilor c\u00e2teva lucruri elementare dar dureroase referitoare la securitatea continentului: Asist\u0103m la un moment crucial pentru NATO- <\/i>spunea ex-diplomatul Bolton. Statele Unite ale Americii nu pot fi mai europene dec\u00eet europenii. Dac\u0103 nu sunt dispu\u015fi <\/i>(n.a. europenii) s\u0103-\u015fi apere propria integritate teritorial\u0103, \u015fi cea a vecinilor lor, nu v\u0103d ce ar putea face SUA de una singur\u0103. E o problem\u0103 delicat\u0103 cea pe care vreau s-o ridic acum, c\u00eend izola\u0163ionismul c\u00ee\u015ftig\u0103 teren \u00een special \u00een Partidul Republican, dar trebuie s\u0103 le spun prietenilor no\u015ftri europeni: fi\u0163i preg\u0103ti\u0163i s\u0103 v\u0103 ap\u0103ra\u0163i singuri. A\u0163i tr\u0103it mult \u015fi confortabil sub protec\u0163ia militar\u0103 american\u0103. A\u0163i redus prea mult cheltuielile militare \u015fi le-a\u0163i m\u0103rit pe cele sociale, pentru c\u0103 America v-a garantat siguran\u0163a. Asta nu mai poate dura<\/i>.<\/p>\n

V\u0103 mai aduce\u021bi aminte de campania electoral\u0103 pe care candidatul republican Mitt Romney a sus\u021binut-o \u00eempotriva lui Barack Obama \u00een 2012? Atunci Romney a declarat c\u0103 Rusia, nu Al-Qaeda, este adversarul geostrategic num\u0103rul unu al Americii<\/i> \u0219i aproape toat\u0103 lumea l-a criticat.<\/p>\n

Enu\u021bul a devenit un truism \u00eentre timp!<\/p>\n

Care ar fi, \u00een opinia lui John Bolton, solu\u021bia actualei crize?<\/p>\n

Dac\u0103 suntem \u00eentr-adev\u0103r \u00eempotriva modific\u0103rii cu for\u0163a a frontierelor pe continentul european, atunci sanc\u0163iuni punctuale pentru comportamentul Rusiei \u00een Crimeea nu ajung. Trebuie recurs la m\u0103suri punitive substan\u0163iale, cum ar fi scoaterea tuturor institu\u0163iilor ruse\u015fti din ansamblul sistemelor financiare occidentale. Trebuie de asemenea s\u0103 plas\u0103m resurse militare considerabile \u00een Polonia, \u0163\u0103rile baltice, alte membre NATO situate \u00een apropierea grani\u0163elor Rusiei. Trebuie repus\u0103 \u00een discu\u0163ie includerea Ucrainei \u015fi Georgiei democratice \u00een structura militar\u0103 nord-atlantic\u0103. V\u0103ic\u0103reala pre\u015fedintelui Obama, a Uniunii Europene, c\u0103 Rusia \u00eencalc\u0103 legea interna\u0163ional\u0103, st\u00eerne\u015fte doar hohote de r\u00ees la Kremlin. Puterea conteaz\u0103 \u00een lume, strategia conteaz\u0103. Putin are strategie, are for\u0163\u0103. Occidentul se c\u0103ineaz\u0103<\/i>.<\/p>\n

La recenta Conferin\u021b\u0103 a Mi\u0219c\u0103rii Conservatoare Americane (CPAC), mi\u0219care fondat\u0103 \u00een 1973 \u0219i care se constituie \u00eentr-o tribun\u0103 politic\u0103 a conservatorilor dar \u0219i un barometru pentru liderii republicani ce-\u0219i doresc intrarea \u00een cursa preziden\u021bial\u0103, vorbitorii au ridicat problema implic\u0103rii SUA \u00een politica interna\u021bional\u0103 prin relurea conceptelor fostului pre\u0219edinte Ronald Reagan referitoare la aceasta.<\/p>\n

Pre\u0219edintele Ronald Reagan nu \u0219i-a ascuns niciodat\u0103 ostilitatea sa fa\u021b\u0103 de Uniunea Sovietic\u0103.\u00a0 \u00cen discursurile sale publice, nu a contenit s\u0103 loveasc\u0103 \u00een sovietici, consider\u00e2nd c\u0103 o strategie agresiv\u0103 este mult mai oportun\u0103 dec\u00e2t una bazat\u0103 pe reciprocitate. Ronald Reagan a schimbat fundamental maniera americanilor de a negocia cu sovieticii. El a caracterizat confruntarea americano-sovietic\u0103 cu o lupta a binelui cu r\u0103ul<\/i>. Reagan a escaladat f\u0103r\u0103 ezitare Razboiul Rece. A ordonat ca for\u021bele armate ale Americii s\u0103 se \u00eenarmeze rapid. Programe precum cel al avionului B-1 Lancer anulat de administra\u021bia Carter \u0219i producerea de rachete MX au fost reluate. \u2028 Dup\u0103 ce pilo\u021bii sovietici au prabu\u0219it cursa 007 a Liniilor Aeriene Coreene, Reagan a suspendat toate serviciile aviatice ale ru\u0219ilor \u00een SUA \u0219i a renun\u021bat la o serie de contracte, lovind financiar Uniunea Sovietic\u0103.<\/p>\n

La ora actual\u0103 republicanii cer aceia\u0219i determinare.<\/p>\n

Cu acest prilej \u00een discursul sus\u021binut de ambasadorului Bolton la reuniunea din martie 2014 a CPAC el preciza: Reagan a sus\u021binut conceptul de pace prin dezvoltarea unei for\u021be militare deosebite nu prin multilateralism. Pre\u0219edintele Reagan considera bugetul militar ultima frontier\u0103 vital\u0103 a securit\u0103\u021bii na\u021bionale…Vi-l imagina\u021bi pe Reagan negociind cu Putin? <\/i><\/p>\n

Geografia administrativ\u0103 a Europei s-a schimbat \u00een 2014 pentru prima dat\u0103 din 1989. Acest\u0103 schimbare a \u00eenceput odat\u0103 cu summit-ului NATO de la Bucure\u0219ti din 2008. Atunci unele state membre ale Alian\u021bei \u00een frunte cu Germania s-au opus ader\u0103rii Georgiei \u0219i Ucrainei la NATO.<\/p>\n

Ce a urmat?<\/p>\n

Invazia Federa\u021biei Ruse \u00een Georgia \u0219i trasformarea Abhaziei \u0219i Osetiei de Sud \u00een dou\u0103 zone de conflict \u00eenghe\u021bat, recunoscute numai de Moscova. Ulterior, criza finaciaro-economic\u0103 a dus la fragmentarea Europei \u0219i a coeziuni institu\u021bianale a acesteia. Lipsa unor surse stabile de energie a generat noi confrunt\u0103ri \u00een primul r\u00e2nd datorate importurilor de gaze \u0219i petrol de la ru\u0219i \u0219i a luptei pentru noilor trasee energetice, Nabocco, Nord Stream \u0219i South Stream, lupt\u0103 care a opus gigan\u021bii petrolieri occidentali statelor europene f\u0103r\u0103 resurse energetice \u0219i \u00een care, culmea,\u00a0 mediator a devenit… Gazpromul.<\/p>\n

\u00cencet dar sigur evenimentele au alunecat spre ceea ce anali\u0219tii denumesc sec R\u0103zboiul Rece. De la Pacea din Westfalia fiecare mare r\u0103zboi din Europa s-a \u00eencheiat cu o Conferin\u0163\u0103 de pace \u015fi cu un tratat de pace: 1815 (Viena), 1856 (Paris), 1878 (Berlin), 1920 (Versailles) \u015fi 1946 (Paris). R\u0103zboiul Rece s-a \u00eencheiat f\u0103r\u0103 un tratat de pace. Am crezut cu to\u021bii c\u0103 totul este clar \u015fi bine stabilit. Nu a fost a\u015fa.<\/p>\n

Ce va urma acum?<\/p>\n

Un nou R\u0103zboi Rece! Actul Final de la Helsinki a murit \u00een Crimeea!<\/p>\n

Cine sunt protagoni\u0219tii noului r\u0103zboi?<\/p>\n

Obama versus Putin, Moscova versus Bruxelles, decizia autoritar\u0103 (Kremlin) versus indecizia unional\u0103 (UE).<\/p>\n

Catalizatorul acestui conflict?<\/p>\n

Lupta geopolitic\u0103 dintre Est \u0219i Vest pentru controlul militar al spa\u021biul strategic de la grani\u021ba Europei, suprapus\u0103 pe dorin\u021ba Rusiei de a reface imperiul sovietic.<\/p>\n

Care sunt for\u021bele combatante?<\/p>\n

For\u021bele din teren sunt etnicii din compunerea Ucrainei: 77% ucrainienii \u0219i 17% ru\u0219ii.<\/p>\n

Solu\u021bia acestui conflict?<\/p>\n

Una din solu\u021bii este \u00een Ucraina \u0219i numai reprezentan\u021bii acesteia pot aduce lini\u0219tea \u00eenapoi. \u021aara nu va putea solu\u021biona secolele de diviziune etnic\u0103 dar va putea \u00eentr-un final s\u0103 creioneze o arhitectur\u0103 institu\u021bional\u0103 care s\u0103-i cuprind\u0103 pe to\u021bi \u00een procesul decizional.<\/p>\n

Ce ne spune istoria despre Ucraina?<\/p>\n

Rusia \u0219i Ucraina folosesc istoria \u0219i r\u0103nile nevindecate ale celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u00een justificarea propiilor ac\u021biuni. Fantoma lui Stepan Bandera, lupt\u0103torul anti-sovietic din al Doilea R\u0103zboi Mondial asasinat de sovietici \u00een 1959 la Munchen, o figur\u0103 contestat\u0103 \u0219i respectat\u0103, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, \u00een Ucraina zilelor noastre, este resusicitat\u0103 de media de la Moscova pentru a-i \u00eempinge<\/i> pe etnicii ru\u0219i \u00eempotriva ucrainienilor. Na\u021bionali\u0219tii ucranieni nu uit\u0103 s\u0103 aduc\u0103 \u00een prim plan foametea din 1930, din Ucraina, datorat\u0103 politicilor lui Stalin.<\/p>\n

Ucraina divizat\u0103 \u00eentre est \u0219i vest.<\/p>\n

\u00centr-un fel istoria de ast\u0103zi \u00a0din vestul Ucrainei este scris\u0103 \u00een timpul domina\u021biei habsburgice. \u00cenfirico\u0219at\u0103 at\u00e2t de na\u021bionalismul polonez c\u00e2t \u0219i de expansionismul rus, administra\u021bia de la Viena a dus o campanie na\u021bionalist\u0103, cu toate mijloacele la dispozi\u021bie dar mai ales \u00een \u0219colile ucrainiene, explic\u00e2nd tinerei genera\u021bii apartenen\u021ba la o na\u021biune puternic\u0103 ce se \u00eentinde de la Mun\u021bii Carpa\u021bi p\u00e2n\u0103 pe malurile r\u00e2ului Don, istoric opresat\u0103 de polonezi \u0219i ru\u0219i. Cine erau alia\u021bii lor \u00een viziunea Vienei? Occidentalii. C\u00e2nd sovieticii au preluat aceste teritorii au g\u0103sit mult\u0103 ostilitate din partea locuitorilor trebuind s\u0103 lupte p\u00e2n\u0103 \u00een anii 50 pentru a \u00een\u0103bu\u0219i revoltele.<\/p>\n

Estul Ucrainei este ceea ce se cuno\u0219te sub denumirea de Noua Rusie. Sunt teritorii anexate de Imperiul \u021aarist de la Hanatul T\u0103tar \u0219i de la\u00a0 Imperiul Otoman la finele secolului al XVIII-lea. Deoarece teritoriile erau s\u0103race \u00een popula\u021bie ele au fost colonizate masiv cu etnici ru\u0219i \u0219i imigran\u021bi de pretutindeni. Ora\u0219ul Done\u021b a fost construit de John Hughes \u00een 1869, un om de afaceri sco\u021bian, ca parte a Companiei Noua Rusie ce se ocupa cu mineritul \u0219i producerea de o\u021bel. Ora\u0219ul a fost populat cu imigran\u021bi \u00een majoritate de origine rus\u0103. Cultura, obiceiurile \u0219i limba rus\u0103 au asimilat \u00a0treptat \u00eentreaga regiune minier\u0103. Liderii sovietici precum Nikita Sergheevici Hru\u0219ciov sau\u00a0 Leonid Brejnev sunt din zona de est a Ucrainei (primul este din Done\u021b iar al doilea din Dnipropetrovsk), un rezervor de cadre al partidului comunist cu sediul al Moscova.<\/p>\n

Ce poate s\u0103 fac\u0103 guvernul de la Kiev?<\/p>\n

Alegeri \u0219i reforme constitu\u021bionale. Nu federalizare!<\/p>\n

Desigur se vorbe\u015fte tot mai des c\u0103 succesul campaniei de destabilizare \u00een estul Ucrainei trebuie s\u0103 se produc\u0103 c\u00e2t mai cur\u00e2nd, \u00eenaintea alegerilor preziden\u0163iale din 25 mai. Ma\u015fina de propagand\u0103 a lui Putin se bazeaz\u0103 \u00een principal pe argumentul existen\u021bei unor lideri fasci\u015fti<\/i> la Kiev care atac\u0103 popula\u021bia rusofon\u0103. Important pentru Kremlin este ca soliditatea acestui argument s\u0103 dureze c\u00e2t mai mult.<\/p>\n

Deja cel care conduce \u00een clasamentul candida\u021bilor la pre\u0219edin\u021bia Ucrainei cu peste 24%, Petro Poro\u015fenko, nu este perceput ca un extremist nici m\u0103car de prietenii lui Putin din Occident.<\/p>\n

\u00cen schimb dac\u0103 aceast\u0103 mutare (destabilizarea) \u00eei va reu\u015fi lui Putin, Ucraina se va confrunta cu un fapt \u00eemplinit, iar guvernului s\u0103u nu \u00eei va r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 organizeze alegeri preziden\u0163iale, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 estul \u0163\u0103rii. Dac\u0103 peninsula Crimeea \u00eensemna \u00een primul r\u00e2nd o zon\u0103 militar\u0103 strategic\u0103 \u015fi apoi una economic\u0103, de data aceasta pierderea regiunilor Done\u0163k \u015fi Harkov ar \u00eensemna pr\u0103bu\u015firea \u015fi falimentarea statului ucrainean.<\/p>\n

Noile turbulen\u0163e regionale, pres\u0103rate cu opera\u0163iuni sub acoperire, cu permanenta amenin\u0163are a invaziei \u015fi constr\u00e2ngeri economice pun presiune asupra tuturor ucrainienilor dar \u0219i asupra statelor din Estul Europei. \u00cen acest contex se poate lua \u00een calcul \u015fi faptul c\u0103 un posibil joc al Moscovei ar mai fi \u00eenvolburarea tensiunilor regionale care s\u0103 duc\u0103 la o perturbare \u015fi anulare a alegerilor preziden\u0163iale, p\u00e2n\u0103 \u00een momentul c\u00e2nd peisajul politic va deveni favorabil Moscovei.<\/p>\n

\u00cen loc de final.<\/p>\n

Exist\u0103 opinii c\u0103 Rusia \u015fi-ar putea avansa planurile mefistofelice chiar \u00een ziua de 9 mai sau undeva \u00een preajma acesteia. \u00cen aceste condi\u0163ii, Kievului neajutorat nu \u00eei r\u0103m\u00e2ne momentan dec\u00e2t s\u0103 \u00eencerce s\u0103 nu r\u0103spund\u0103 provoc\u0103rilor lui Putin.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, Rusia continu\u0103, chiar \u0219i dac\u0103 numai simbolic, Marele R\u0103zboi Patriotic!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00centr-un interviu \u00een exclusivitate pentru RFI diplomatul american John Bolton, un politician neoconservator dur din tab\u0103ra republicanilor, ne aminte\u0219te nou\u0103 europenilor c\u00e2teva lucruri elementare dar dureroase referitoare la securitatea continentului: Asist\u0103m la un moment crucial pentru NATO- spunea ex-diplomatul Bolton. Statele Unite ale Americii nu pot fi mai europene dec\u00eet europenii. Dac\u0103 nu sunt dispu\u015fi (n.a. europenii) s\u0103-\u015fi apere propria integritate teritorial\u0103, \u015fi cea a vecinilor lor, nu v\u0103d ce ar putea face SUA de una singur\u0103. E o problem\u0103 delicat\u0103 cea pe care vreau s-o ridic acum, c\u00eend izola\u0163ionismul c\u00ee\u015ftig\u0103 teren \u00een special \u00een Partidul Republican, dar trebuie s\u0103 le spun prietenilor no\u015ftri europeni: fi\u0163i preg\u0103ti\u0163i s\u0103 v\u0103 ap\u0103ra\u0163i […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":3322,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,65,71,86,102,62,66],"tags":[],"class_list":["post-3324","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-blog-en","category-europerussia","category-international-peace-security","category-issues","category-regions","category-studies-and-analysis"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3324"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3324"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3324\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3325,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3324\/revisions\/3325"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3322"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3324"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3324"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3324"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}