![\"\"](\"http:\/\/www.cass-ro.org\/wp-content\/uploads\/2014\/05\/suntzu-filozofia.jpg\")
R\u0103zboiul este o problem\u0103 de o importan\u0163\u0103 vital\u0103 pentru stat, domeniu al vie\u0163ii \u015fi al mor\u0163ii, calea care duce spre supravie\u0163uire sau spre nimicire. E neap\u0103rat necesar s\u0103 fie studiat temeinic. <\/i>(Sun Tzu)<\/p>\n
Situa\u021bia de la grani\u021ba cu Rom\u00e2nia nu este una fericit\u0103 \u00een condi\u021biile \u00een care trupele ruse\u0219ti stau preg\u0103tite pentru invazia Ucrainei iar noi avem o grani\u021b\u0103 de peste 600 de kilometri cu \u021bara vecin\u0103. Colapsul negocierilor privind Acordul de Asociere al Ucrainei cu UE a fost echivalent cu \u00eempingerea Ucrainei \u00eenapoi \u00een orbita Rusiei. Din 2008, presiunea Moscovei asupra periferiei sale postsovietice a crescut vertiginos. La aceast\u0103 schimbare \u00een Europa de Est un r\u0103spuns coerent \u0219i decis din partea Occidentului ar fi fost necesar. Reducerea bugetelor militare \u0219i rena\u021bionalizarea perspectivelor regionale au generat consecin\u021be greu de surmontat la ora actual\u0103. Parteneriatul strategic al Rom\u00e2niei \u0219i Poloniei cu SUA a devenit singurul pilon de stabilitate regional\u0103.<\/p>\n
Totul este un poker<\/i> diplomatic. NATO mut\u0103 solda\u021bi \u00een est \u0219i cere Rusiei s\u0103 \u0219i-i retrag\u0103 pe ai s\u0103i de la grani\u021ba cu Ucraina, Rusia cere guvernului de la Kiev s\u0103 nu \u00eencalce interesele ei \u00een Ucraina. Solu\u021bia se va contura abia dup\u0103 ce toate c\u0103r\u021bile vor fi fost cunoscute. \u00cen acest timp, diploma\u021bii se str\u0103duiesc s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o solu\u021bie la conflictul ucrainean \u00een reuniuni interna\u021bionale. Noi sanc\u021biuni \u00eempotriva Rusiei au devenit deja probabile, nu \u0219tim dac\u0103 \u0219i posibile. Se va l\u0103sa Putin impresionat? Cert\u0103 este nevoia de rena\u0219tere a coeziunii europene \u0219i de reevaluare pozitiv\u0103 a parteneriatului transatlantic. Europenii au nevoie de o structur\u0103 militar\u0103 \u0219i de o politic\u0103 extern\u0103 comun\u0103, altfel Putin va reu\u015fi s\u0103 divizeze Europa.<\/p>\n
Odat\u0103 cu declan\u0219area opera\u021biilor militare preventive ale Alian\u021bei \u00een nordul si estul continentului, Moscova acuz\u0103 NATO c\u0103 se preg\u0103te\u0219te s\u0103 \u00eencalce Acordul NATO \u2013 Rusia, din 1997, \u0219i Declara\u021bia de la Roma, din 2002, prin care Alian\u021ba se angaja s\u0103 nu instaleze baze militare \u00een Europa de Est. Secretarul general al NATO nu neag\u0103 \u00eens\u0103 posibilele schimb\u0103ri. Suntem pe cale s\u0103 revizuim \u00eentreaga rela\u021bie cu Rusia, inclusiv acordurile fundamentale \u2013<\/i> a spus Anders Fogh Rasmussen \u2013 o decizie definitiv\u0103 urm\u00e2nd s\u0103 fie luat\u0103 \u00een iunie<\/i>.<\/p>\n
O analiz\u0103 a unei posibile disloc\u0103ri de trupe americane \u00een Europa a fost f\u0103cut\u0103 de amiralul James Stavridis, fostul comandant al EUCOM (Comandamentul European al SUA) \u00een perioada 2009-2013, \u00eentr-un interviu acordat revistei Military Time<\/i>. Amiralul James Stavridis detalia posibile disloc\u0103ri de trupe americane pe categorii de for\u021be armate.<\/p>\n
Din punct de vedere al trupelor navale,<\/b> amiralul consider\u0103 c\u0103 aducerea \u00een portul Rota din Spania a celor patru distrug\u0103toare din clasa Arleigh Burke<\/i> \u0219i participarea lor activ\u0103 la exerci\u021bii \u00een Marea Neagr\u0103, al\u0103turi de nave din Rom\u00e2nia, Turcia \u0219i Bulgaria, impun ca situa\u021bia din zona litoralului rom\u00e2nesc s\u0103 fie mai sigur\u0103. Odat\u0103 cu apari\u021bia navelor americane, care fac parte din scutul antirachet\u0103 dislocat \u00een Europa, proiect \u00een care Rom\u00e2nia particip\u0103 cu baza de la Deveselu, iritarea ru\u0219ilor s-a f\u0103cut vizibil\u0103, nu numai prin declara\u021biile ostile ale ministrului de Externe rus, Serghei Lavrov, dar \u0219i prin ac\u021biunile militare de intimidare. Distrug\u0103torul USS Donald Cook<\/i>, prezent la exerci\u021bii \u00een Marea Neagr\u0103 a avut parte de un survol repetat de 12 ori al unui avion rusesc SU-24s Fencer<\/i>, la pu\u021bin peste 150 de metri altitudine. Echipat cu sisteme antibalistice Aegis<\/i> \u015fi cu zeci de rachete SM-3, distrug\u0103torul Donald Cook<\/i> era sta\u0163ionat de dou\u0103 luni la baza spaniol\u0103 Rota, \u00een cadrul sistemului antirachet\u0103 al NATO \u00een Europa. \u00cempreun\u0103 cu distrug\u0103torul american, \u00een Marea Neagr\u0103 s-a aflat nava militar\u0103 francez\u0103 Dupuy de L\u00f4me<\/i> (A759), dotat\u0103 cu echipamente de interceptare a comunica\u0163iilor for\u0163elor inamice. Exerci\u021biile navale BALTOPS, derulate \u00een nordul continentului, sunt importante, \u00een opinia amiralului, pentru preg\u0103tirea militarilor din \u021b\u0103rile baltice. El consider\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 este necesar\u0103 participarea la acestea cu mai multe nave de asalt \u0219i un num\u0103r substan\u021bial crescut de pu\u0219ca\u0219i marini americani.<\/p>\n
Referitor la avia\u021bie,<\/b> amiralul a declarat c\u0103 trebuie revizuit\u0103 decizia de sc\u0103dere a num\u0103rului de escadrile americane \u00een Europa. Sta\u021bionarea acestora la bazele din Germania \u2013 Spangdahlem \u0219i Ramstein \u2013 trebuie s\u0103 continue, dar este nevoie de noi baze \u00een \u021b\u0103rile baltice, care de\u021bin facilit\u0103\u021bile aero-portuare necesare pentru opera\u021biile de poli\u021bie aerian\u0103 ce se def\u0103\u0219oar\u0103 \u00een nordul continentului. De asemenea, \u00een opinia amiralului Stavridis, se impune trimiterea unor escadrile la baza de la Kog\u0103lniceanu. La acestea se adaug\u0103 Grupul de Opera\u021bii Speciale 352, sta\u021bionat la baza englez\u0103 RAF\u00a0 Mildenhall, dotat cu avioanele CV-22 Osprey,<\/i> \u00een varianta pentru for\u021bele speciale, care ar trebui s\u0103 dispun\u0103 de o baz\u0103 similar\u0103 \u00een Polonia (exemplul cel mai bun este baza aerian\u0103 Lask), de unde s\u0103 poat\u0103 ac\u0163iona at\u00e2t \u00een \u021b\u0103rile baltice, c\u00e2t \u0219i \u00een Bulgaria \u0219i Rom\u00e2nia.<\/p>\n
C\u00e2t prive\u0219te trupele de uscat,<\/b> amiralul a declarat c\u0103 reducerea cu p\u00e2n\u0103 la dou\u0103 brig\u0103zi de lupt\u0103 a for\u021belor americane din Europa nu mai este un obiectiv fezabil. Aceste brig\u0103zi ar trebui relocate \u00een Polonia, Estonia \u0219i Letonia \u0219i, eventual, crescut num\u0103rul lor la patru. Polonia este, din punctul de vedere al amiralului, cea mai capabil\u0103 for\u021b\u0103 armat\u0103 din Estul Europei \u0219i este normal ca ea s\u0103 devin\u0103 punctul nodal al for\u021belor americane terestre dislocate \u00een zon\u0103 estic\u0103. Astfel, concluzia amiralului este c\u0103 ar disloca trupele de infanterie marin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u0219i trupele de uscat \u00een Polonia. \u00cen ambele zone, logistica poate fi asigurat\u0103 cu mare u\u0219urin\u021b\u0103. Existen\u021ba unor baze similare ca dimensiune celor din Germania \u0219i Italia nu va fi posibil\u0103 \u00een Polonia sau Rom\u00e2nia pentru brig\u0103zile de lupt\u0103 americane. \u00cen opinia amiralului James Stavridis, noile baze estice ar trebui s\u0103 asigure doar rota\u021bia permanent\u0103, la fiecare \u015fase luni, a trupelor americane. De fapt, ce \u00eenseamn\u0103 rota\u021bie, \u00een viziunea Pentagonului? Mutarea dintr-o baz\u0103 important\u0103 european\u0103 din vestul continentului \u00eentr-o loca\u021bie din est pentru o perioad\u0103 de timp determinat\u0103 (ceea ce nu implic\u0103 mutarea familiilor militarilor). Ce presupune o astfel de rota\u021bie \u00een cadrul preg\u0103tirii opera\u021bionale a trupelor? Preg\u0103tirea militar\u0103 a alia\u021bilor NATO \u00een cadrul unor exerci\u021bii comune, cre\u0219terea interoperabilit\u0103\u021bii \u015fi cooper\u0103rii sub acela\u0219i comandament militar, exerci\u021bii privind derularea lan\u021bului asigur\u0103rii logistice, dar \u0219i asigurarea unui efect psihologic important asupra popula\u021biei. Dac\u0103 putem muta o brigad\u0103 de lupt\u0103<\/i> \u2013 declara amiralul Stavridis \u2013 atunci vom putea muta un num\u0103r mai mare de for\u021be, cunosc\u00e2nd deja op\u0163iunile pe care le avem la dispozi\u021bie<\/i>.<\/p>\n
Ce m\u0103suri preg\u0103te\u0219te Pentagonul \u00een continuarea celor de p\u00e2n\u0103 acum?<\/b><\/p>\n
Patru unit\u0103\u021bi de nivel companie sunt preg\u0103tite pentru rota\u021bii \u00een estul Europei. Polonia, Lituania, Estonia \u0219i Letonia vor beneficia de par\u0219uti\u0219tii din Brigada de lupt\u0103 aeropurtat\u0103 173, cu sediul la Vicenza Italia. Rota\u021bia va dura c\u00e2teva luni, iar unit\u0103\u021bile militare americane vor derula exerci\u021bii de antrenament cu trageri reale \u00eempreun\u0103 cu for\u021bele locale. De asemenea, fregata USS Taylo<\/i>r va pleca \u00een Marea Neagr\u0103. Desf\u0103\u0219urarea de for\u021be este prima dintr-un \u0219ir de alte opera\u021bii militare care vor avea loc \u00een estul continentului \u0219i este parte a unor acorduri bilaterale \u00eentre SUA \u0219i \u021b\u0103rile respective. Secretarul american al Ap\u0103r\u0103rii, Chuck Hagel, a extins p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului desf\u0103\u0219urarea avioanelor F16 \u0219i C-130,\u00a0 la care se adaug\u0103 cei 200 de aviatori care le deservesc, la baza Lask din Polonia. La baza Powidz, \u00een centrul Poloniei, avioane de alimentare KC-135 vor continua s\u0103 sta\u021bioneze \u0219i s\u0103 execute misiuni de realimentare \u00een aer pentru avioanele F16 \u0219i AWACS, care zboar\u0103 desupra \u021b\u0103rilor din est. Desf\u0103\u0219urarea de trupe nu va afecta num\u0103rul de 67.000 de militari din subordinea EUCOM. La toate acestea, se vor ad\u0103uga m\u0103surile prev\u0103zute de Comandamentul NATO.<\/p>\n
De ce aceast\u0103 discu\u021bie t\u00e2rzie despre dislocarea de trupe \u00een Europa de Est?<\/b><\/p>\n
Prin semnarea Actului fondator NATO \u2013 Rusia asupra Rela\u0163iilor mutuale, cooper\u0103rii \u015fi securit\u0103\u0163ii, \u00een mai 1997, NATO \u015fi Rusia \u015fi-au institu\u0163ionalizat parteneriatul bilateral. Cele dou\u0103 s-au angajat s\u0103 continue dezvoltarea rela\u0163iilor pe baza intereselor comune \u015fi au creat un nou forum pentru realizarea acestui scop: Consiliul permanent reunit NATO-Rusia (PJC). Din iulie 1997, PJC a fost principala instan\u0163\u0103 pentru consult\u0103ri NATO-Rusia. Obiectivul s\u0103u central este acela de a construi nivele superioare de \u00eencredere prin asigurarea unui mecanism pentru consult\u0103ri sincere \u015fi regulate. Tot atunci, America s-a angajat, neoficial, s\u0103 nu construiasc\u0103 baze militare \u00een centrul \u0219i estul Europei \u00een cazul unei l\u0103rgiri a NATO cu statele din fostul Tratat de la Var\u0219ovia.<\/p>\n
Care este situa\u021bia ast\u0103zi?<\/strong><\/p>\n Am s\u0103 r\u0103spund prin declara\u021bia secretarului general al NATO: Niciun membru al NATO nu vrea revenirea la epoca R\u0103zboiului Rece, dar vedem \u00eencerc\u0103ri ale Kremlinului de a da timpul \u00eenapoi \u0219i de a \u00eemp\u0103r\u021bi din nou Europa \u00een zone de influen\u021b\u0103.<\/i><\/p>\n Anexarea Crimeei de Rusia \u0219i tensiunile din Est au f\u0103cut ca rela\u021bia dintre Europa \u0219i Statele Unite s\u0103 se schimbe \u0219i au impus, \u00een acela\u0219i timp, ca\u00a0 Alian\u021ba Nord-Atlantic\u0103 s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 un plan de ac\u021biune pentru m\u0103rirea capacit\u0103\u021bii de reac\u021bie. Rom\u00e2nia, Polonia \u0219i Estonia au cerut sporirea num\u0103rului de militari NATO \u00een zona lor. Aceast\u0103 cre\u0219tere vine la pachet cu m\u0103rirea bugetului ap\u0103r\u0103rii la 2% din PIB, \u00een \u021b\u0103rile europene membre ale Alian\u021bei. \u00cen clipa de fa\u021b\u0103,\u00a0 \u00een majoritatea \u021b\u0103rilor europene acest buget se situeaz\u0103 undeva \u00eentre 1 \u0219i 1, 5% din PIB. Rom\u00e2nia nu face excep\u021bie, aloc\u00e2nd 1,4 % din PIB. \u00cen acest timp, Rusia \u0219i-a propus s\u0103 creasc\u0103 bugetul ap\u0103r\u0103rii cu aproximativ 45% \u00een urm\u0103torii trei ani. Rusia ocup\u0103 pozi\u021bia a treia pe plan mondial cu 70 de miliarde de dolari cheltui\u021bi anul trecut, fiind dep\u0103\u0219it\u0103 de China, cu 140 de miliarde, pe prima pozi\u0163ie afl\u00e2ndu-se Statele Unite, cu un buget destinat ap\u0103r\u0103rii de aproape 600 de miliarde de dolari.<\/p>\n Preocuparea v\u0103dit\u0103 a Administra\u021biei Obama fa\u0163\u0103 de Asia a ar\u0103tat c\u0103 Statele Unite sunt interesate de orice altceva \u00een loc de Europa. Sentimentul de evacuare a puterii americane din Europa se resimte cel mai acut \u00een Europa Central\u0103 \u0219i de Sud-Est, dar \u0219i \u00een regiunea baltic\u0103. Memoria prezen\u021bei sovietice dup\u0103 cel de Al Doilea R\u0103zboi Mondial este \u00eenc\u0103 vie aici. De aceea, statele din zon\u0103 sunt dedicate men\u021binerii unui NATO puternic \u0219i a unui parteneriat strategic cu SUA.<\/p>\n Summitul NATO din 2014 din Marea Britanie trebuie s\u0103 ofere o oportunitate de a reg\u00e2ndi Alian\u021ba \u00een termeni strategici. Statele Unite \u0219i Europa au un interes legitim \u00een p\u0103strarea \u0219i sus\u021binerea ordinii liberale de ast\u0103zi. Dac\u0103 fragmentarea Europei va continua, datorit\u0103 rela\u021biilor preferen\u021biale ale unor state cu Federa\u021bia Rus\u0103, vom putea asista la o fragmentare multiplicat\u0103, inclusiv \u00een cadrul NATO. \u00cen aceste condi\u021bii, flancul estic al Alian\u021bei r\u0103m\u00e2ne descoperit.<\/p>\n Am s\u0103 \u00eenchei acest scurt periplu printre posibilele solu\u021bii militare la criza din Ucraina cu o rememorare a anilor premerg\u0103tori celui de Al Doilea R\u0103zboi Mondial. Cele ce urmeaz\u0103 fac parte din volumul \u00cenzestrarea armatei rom\u00e2ne \u00een perioada interbelic\u0103. Documente,<\/i> volumul 2, 1930-1935<\/i>, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucure\u0219ti 2008, ap\u0103rut\u0103 sub coordonarea Statului Major General, a Serviciului Istoric al Armatei \u0219i a Centrului de Studii \u0219i P\u0103strare a Arhivelor Militare Istorice.<\/p>\n \u00cen plan interna\u0163ional, anul 1931 a \u00eenregistrat violarea unilateral\u0103 de c\u0103tre Japonia a hot\u0103r\u00e2rilor Conferin\u0163ei de la Washington, Pactului Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor \u015fi Pactului Briand-Kellogg, prin atacarea Chinei \u015fi ocuparea Manciuriei, act condamnabil \u00een plan interna\u0163ional \u0163in\u00e2nd cont de faptul c\u0103 Japonia era ea \u00eens\u0103\u015fi una dintre semnatarele acestor instrumente. Ac\u0163iunea agresiv\u0103 a Japoniei, pe de-o parte, \u015fi e\u015fecul Ligii Na\u0163iunilor de a o stopa, pe de alt\u0103 parte, au constituit un semnal \u2013 poate mai de mult a\u015fteptat, dar perceput ca atare \u00een acele momente \u2013 pentru unele state europene de a-\u015fi afirma politica revizionist\u0103. Contestarea prevederilor tratatelor de pace \u00eencheiate dup\u0103 terminarea Primului R\u0103zboi Mondial a devenit obiectivul prioritar al politicilor externe al respectivelor state….<\/i><\/p>\n De altfel, la 31 august 1931, Inspectoratul General Tehnic al Armatei a elaborat un \u201eMemoriu asupra st\u0103rii actuale a preg\u0103tirii ap\u0103r\u0103rii na\u0163ionale din punct de vedere al materialului de r\u0103zboi\u201d a Rom\u00e2niei, \u00een compara\u0163ie cu Cehoslovacia \u015fi Polonia, \u00een care a f\u0103cut o pertinent\u0103 analiz\u0103, prin metoda antitezei, a eforturilor \u00eentreprinse pe aceast\u0103 linie \u00een cele trei state. Polonia, aflat\u0103 \u00een 1919 \u00eentr-o situa\u0163ie aproximativ identic\u0103 cu a noastr\u0103, \u00een anul 1931 poseda \u201eo industrie de r\u0103zboi complet\u0103\u201d, dispun\u00e2nd de \u201efabrici \u00een direct\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu industriile de r\u0103zboi, care au fost create sau reorganizate prin \u015fi \u00een scopul deservirii acestei industrii\u201d. Cehoslovacia se g\u0103sea \u015fi ea \u00eentr-o situa\u0163ie asem\u0103n\u0103toare. Din p\u0103cate pentru noi, Rom\u00e2nia, din acest punct de vedere, se g\u0103sea \u201east\u0103zi exact \u00een situa\u0163ia de acum 15 ani\u201d. Documentul indic\u0103, dup\u0103 prezentarea realiz\u0103rilor ceho-polone, c\u0103ile de urmat pentru ca \u015fi la noi s\u0103 fie \u201econsiderat capitolul industriilor de r\u0103zboi ca un capitol intangibil, dedus \u00eenaintea cuponului datoriei publice chiar\u201d.<\/i><\/p>\n Secretariatului general al Ministerului Armatei, elabora \u00een 5 martie 1931, raportul intitulat sugestiv: \u201eConsiderat\u0327ii asupra prega\u0306tirii materiale a apa\u0306ra\u0306rii nat\u0327ionale<\/b>\u201d. Potrivit acestui document, Primul R\u0103zboi Mondial \u201ea ridicat la rangul de axioma\u0306 necesitatea, pentru asigurarea apa\u0306ra\u0306rii nat\u0327ionale, de a exista, i\u0302n t\u0327ara\u0306, industrii care sa\u0306 produca\u0306 materialul necesar armatei i\u0302n timp de ra\u0306zboi\u201d. Rom\u00e2nia a resimt\u0327it din plin lipsa industriei de armament autohtone i\u0302n anul 1931. Autorii acestor \u201econsiderat\u0327ii\u201d au fost obligat\u0327i sa\u0306 constate \u201ecu tristet\u0327e\u201d ca\u0306, dupa\u0306 doisprezece ani de la Marea Unire, Roma\u0302nia nu a \u201erealizat nimic pentru atingerea acestui scop de important\u0327a\u0306 vitala\u0306 pentru apa\u0306rarea noastra\u0306 nat\u0327ionala\u0306\u201d.<\/i><\/p>\n Diferen\u021ba \u00eentre perioada de atunci \u0219i aceea de acum este impus\u0103, printre altele, de instruirea militarilor rom\u00e2ni care au petrecut 10 ani \u00een teatrele de opera\u021bii din Irak \u0219i Afganistan, cu rezultate militare cu totul deosebite. Dotarea cu tehnic\u0103 este deficitar\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, iar industria na\u021bional\u0103 produc\u0103toare de armament face eforturi majore pentru supravie\u0163uire, acum la fel ca atunci. Cele c\u00e2teva tipuri noi de armament intrate \u00een dotare sau \u00een curs de achizi\u021bionare nu pot impune schimb\u0103ri majore \u00een cadrul unor opera\u021bii militare complexe, ast\u0103zi. Dar mai este o deosebire major\u0103 fa\u021b\u0103 de perioada invocat\u0103: calitatea \u0163\u0103rii noastre de membru al celei mai de succes alian\u0163e militare din istorie, NATO, \u00eentemeiat\u0103 pe garan\u0163ia militar\u0103 oferit\u0103 art. 5 al Tratatului de la Washington.<\/p>\n \n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" R\u0103zboiul este o problem\u0103 de o importan\u0163\u0103 vital\u0103 pentru stat, domeniu al vie\u0163ii \u015fi al mor\u0163ii, calea care duce spre supravie\u0163uire sau spre nimicire. E neap\u0103rat necesar s\u0103 fie studiat temeinic. (Sun Tzu) Situa\u021bia de la grani\u021ba cu Rom\u00e2nia nu este una fericit\u0103 \u00een condi\u021biile \u00een care trupele ruse\u0219ti stau preg\u0103tite pentru invazia Ucrainei iar noi avem o grani\u021b\u0103 de peste 600 de kilometri cu \u021bara vecin\u0103. Colapsul negocierilor privind Acordul de Asociere al Ucrainei cu UE a fost echivalent cu \u00eempingerea Ucrainei \u00eenapoi \u00een orbita Rusiei. Din 2008, presiunea Moscovei asupra periferiei sale postsovietice a crescut vertiginos. La aceast\u0103 schimbare \u00een Europa de Est un r\u0103spuns coerent \u0219i decis […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":3333,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,65,79,71,86,102,62],"tags":[157],"class_list":["post-3335","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-blog-en","category-defense-homeland-security","category-europerussia","category-international-peace-security","category-issues","category-regions","tag-sun-tzu-si-filozofia-razboinicului-intelept"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3335"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3335"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3335\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3336,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3335\/revisions\/3336"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3333"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3335"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3335"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3335"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}