{"id":3345,"date":"2014-05-11T12:48:54","date_gmt":"2014-05-11T09:48:54","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=3345"},"modified":"2017-11-14T21:28:12","modified_gmt":"2017-11-14T19:28:12","slug":"o-europa-post-americana-si-o-ucraina-libiana-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/o-europa-post-americana-si-o-ucraina-libiana-2\/","title":{"rendered":"O Europ\u0103 post-american\u0103 \u0219i o Ucrain\u0103 libian\u0103?"},"content":{"rendered":"

\"\"Robert D. Kaplan, analist \u00een domeniul geopliticii la Stratfor<\/i>, avertizeaz\u0103 c\u0103 pozi\u0163ia dominant\u0103 (hegemonia) american\u0103 la nivel mondial sl\u0103be\u015fte, iar confuzia tinde s\u0103 domine politica interna\u0163ional\u0103<\/i>. De\u015fi hegemonia are o reputa\u021bie proast\u0103 \u00een mass-media, este necesar\u0103 pentru a men\u0163ine stabilitatea<\/i>, argumenteaz\u0103 expertul Stratfor<\/i>. Pacea nu \u0163ine de ordinea natural\u0103 a lucrurilor, iar pentru o mare parte din istoria omenirii perioadele de relativ\u0103 pace au fost rezultatul unui anumit tip de hegemonie. Kaplan spune c\u0103, de la sf\u00e2r\u0219itul celui de Al Doilea R\u0103zboi Mondial p\u00e2n\u0103 foarte de cur\u00e2nd, Statele Unite au de\u0163inut o asemenea pozi\u0163ie \u00een politica mondial\u0103. Poate c\u0103 America a fost democratic\u0103 \u00een interior, dar la nivel interna\u0163ional a fost hegemonic\u0103<\/i>, sus\u0163ine Kaplan. Cu alte cuvinte, printr-un consens interna\u0163ional aproximativ, Statelor Unite le-a revenit responsabilitatea de a conduce dup\u0103 c\u0103derea Zidului Berlinului \u0219i \u00eencetarea R\u0103zboiului Rece. Rusia revendic\u0103 ast\u0103zi locul SUA \u00een Europa \u0219i dore\u0219te refacerea fostului Imperiu sovietic. Anii de pace \u0219i prosperitate s-au \u00eencheiat. Un nou R\u0103zboi Rece bate la u\u0219\u0103. Gre\u0219elile politice \u0219i militare ale sf\u00e2r\u0219itului de secol XX se r\u0103zbun\u0103. America a pivotat \u00een Asia pentru c\u0103 secolul al XXI-lea se anun\u021b\u0103 a fi unul asiatic.<\/p>\n

Un proverb popular chinezesc spune c\u0103 fie \u015fi cel mai lung zid \u00eencepe \u00eentotdeauna cu prima c\u0103r\u0103mid\u0103<\/i>. La fel \u0219i Pivotul Asia \u00eencepe \u0219i se construie\u0219te c\u0103r\u0103mid\u0103 cu c\u0103r\u0103mid\u0103. Lumea este surprins\u0103 c\u0103, \u00een timp ce \u00een Ucraina anarhia provocat\u0103 de vecinii de la est se extinde, ocup\u00e2nd jum\u0103tate de \u021bar\u0103, Administra\u021bia de la Washington se concentreaz\u0103 pe Asia, pre\u0219edintele Obama efectu\u00e2nd un turneu \u00een \u021b\u0103rile partenere din regiune. SUA nu au abandonat Europa pentru Asia. SUA nu au abandonat partenerii estici \u0219i continu\u0103 presiunea asupra Federa\u021biei Ruse pentru a opri amestecul \u00een situa\u021bia intern\u0103 a Ucrainei. Trupele \u0219i echipamentele militare americane se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een estul continetului, \u00een Estonia, Lituania, Polonia \u0219i Rom\u00e2nia. Mesagerii Casei Albe circul\u0103 \u00een Europa Central\u0103 \u0219i de Est cu mesaje de consolidare guvernamental\u0103, cre\u0219tere a bugetului militar \u0219i eradicare a corup\u021biei.<\/p>\n

Se \u00eentoarce Europa \u00een bra\u021bele lui Putin?<\/p>\n

Winston S. Churchill spunea, \u00eentr-unul din discursurile sale memorabile, The Sinews of Peace (St\u00e2lpii p\u0103cii<\/i>), c\u0103 ru\u015filor le place for\u0163a, n-au niciun respect pentru cei care nu au putere militar\u0103, nu vor r\u0103zboi, dar le place s\u0103 culeag\u0103 fructele amenin\u0163\u0103rii cu r\u0103zboiul<\/i>. Europa, din p\u0103cate, nu are o politic\u0103 extern\u0103 comun\u0103 \u0219i nici o armat\u0103 comun\u0103. Ac\u021bioneaz\u0103 militar \u00een func\u021bie de interesele cancelariilor \u021b\u0103rilor componente \u0219i numai din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd unitar, sub comanda NATO (vezi opera\u021biile din Libia \u00eenceput\/sf\u00e2r\u0219it sau opera\u021biile din Mali). Politicienii europeni nu privesc amenin\u021b\u0103rile la adresa siguran\u021bei lor na\u021bionale ca pe o prioritate. De aici \u0219i modul \u00een care aprob\u0103 bugetele militare. Grecia, Fran\u021ba, Marea Britanie \u0219i Turcia sunt singurele state care au acordat cel pu\u021bin 2% din PIB domeniului ap\u0103r\u0103rii (potrivit datelor statistice pentru anul 2010).<\/p>\n

Pivotarea Americii \u00een Asia i-a creat iluzia lui Putin c\u0103 poate s\u0103-\u0219i \u00eendeplineasc\u0103 obiectivul principal al administra\u021biei sale: transformarea Rusiei \u00eentr-o for\u021b\u0103 politic\u0103 \u0219i militar\u0103 de temut, similar\u0103 celei din epoca sovietic\u0103. Preg\u0103tirea pentru evenimentele de ast\u0103zi a \u00eenceput \u00een 1999, prin numirea lui Vladimir Putin la conducerea Rusiei de c\u0103tre gruparea Siloviki <\/i>(fo\u0219ti ofi\u021beri din serviciile speciale). <\/i>A urmat stabilizarea economic\u0103 \u0219i subordonarea oligarhilor ru\u0219i (cei care nu s-au supus ori au p\u0103r\u0103sit Rusia \u2013 cazul Berezovski \u2013 sau care au intrat dup\u0103 gratii \u2013 Hodorkovski), apoi cre\u0219terea bugetului militar \u0219i dezvoltarea for\u021belor strategice \u0219i crearea cadrului legislativ \u00een vederea derul\u0103rii ultimei faze \u2013 reocuparea teritoriilor care au apar\u021binut fostei URSS. Pre\u0219edintele Putin a divizat Europa prin acordurile energetice \u00eencheiate cu diverse capitale europene, dar \u0219i prin sistemul de rela\u021bii diplomatice personale (vezi rela\u021bia special\u0103 cu premierul Ungariei, Viktor Orban).<\/p>\n

Va fi Europa lui Putin?<\/p>\n

Nu, dar Europa se va apropia ideologic \u0219i economic<\/i> de Kremlin \u00een mod periculos. Situa\u021bia va depinde \u0219i de ceea ce aleg europenii \u00een Parlamentul de la Strasbourg. Alegerile pentru Parlamentul Europei au loc \u00een aceea\u0219i zi cu cele din Ucraina, unde se dore\u0219te alegerea unui nou pre\u0219edinte \u0219i legitimizarea guvernului de la Kiev. \u00centr-o parte, partidele na\u021bionaliste au invadat listele electorale, \u00een cealalt\u0103 parte alegerea unui pre\u0219edinte \u00een toate zonele din Ucraina pare improbabil\u0103, mai ales datorit\u0103 instabilit\u0103\u021bii create de mili\u021biile pro-ruse care ac\u021bioneaz\u0103 \u00een est. Leg\u0103tura \u00eentre cele dou\u0103 scrutine este mai pu\u021bin evident\u0103, dar consecin\u021bele sunt determinante at\u00e2t pentru viitorul Europei, c\u00e2t \u0219i pentru cel al Ucrainei. Europa se clatin\u0103 datorit\u0103 austerit\u0103\u021bii impuse pentru eradicarea crizei economice, iar \u0219omajul face ravagii. Na\u021bionali\u0219tii \u0219i extremi\u0219ti fac legea \u00een zonele industriale ale UE.<\/p>\n

Extremismul european<\/p>\n

\u021a\u0103rile europene tr\u0103iesc un paradox: indicatorii lor economici incit\u0103 la optimism, dar \u015fomajul \u015fi s\u0103r\u0103cia afecteaz\u0103 via\u0163a zilnic\u0103 a locuitorilor. Mai multe partide na\u0163ionaliste din Europa, care, de-a lungul anilor, s-au situat pe pozi\u0163ii eurosceptice \u015fi pro-Kremlin, au fost invitate s\u0103 monitorizeze referendumul din Crimeea, acestea fiind \u0219i favorite, \u00een \u021b\u0103rile lor, la ob\u021binerea unui num\u0103r mare de voturi la alegerile din 25 mai. Printre forma\u0163iunile invitate s\u0103 monitorizeze scrutinul din Crimeea se num\u0103r\u0103 Frontul Na\u0163ional din Fran\u0163a, Partidul Libert\u0103\u0163ii din Austria, Partidul Libert\u0103\u0163ii din Olanda sau Partidul Na\u0163ionalist Bulgar, format din fo\u015fti membri Ataka. De asemenea, au fost invita\u0163i s\u0103 desemneze un grup de observatori pentru Crimeea \u015fi liderii Interesului Flamand, un partid separatist parlamentar din Belgia.<\/p>\n

O \u00eentrebare fr\u0103m\u00e2nt\u0103 cancelariile europene: vor c\u00e2\u0219tiga na\u021bionali\u0219tii \u0219i extremi\u0219tii suficiente voturi pentru a schimba soarta UE?<\/p>\n

Dac\u0103 r\u0103spunsul este Da<\/b>, atunci Putin poate prelua ofensiva \u00eempotriva Europei. Strategia pre\u0219edintelui Putin cuprinde incitarea minorit\u0103\u0163ilor etnice ruse din statele desprinse din fostul URSS, etalarea preten\u0163iilor teritoriale \u015fi sprijinirea enclavelor separatiste. Prin intimidare, \u015fantaj energetic \u015fi investi\u0163ii motivate politic, Rusia amenin\u0163\u0103 s\u0103 neutralizeze Europa Est-Central\u0103, restabilindu-\u0219i privilegiile \u00een regiune \u015fi dict\u00e2nd op\u0163iunile de securitate ale statelor respective. Un adev\u0103rat r\u0103zboi psihologic a fost pornit de media ruseasc\u0103. El dep\u0103\u0219e\u0219te \u00een amploare tot ceea ce s-a desf\u0103\u0219urat pe aceast\u0103 linie de-a lungul timpului. Nici Stalin nu a reu\u0219it un asemenea triumf mediatic ce s\u0103de\u0219te \u00een fostele state-satelit frica de o eventual\u0103 invazie rus\u0103 \u00een fa\u021ba c\u0103reia armatele na\u021bionale nu ar fi capabile de ripost\u0103, conform declara\u021biilor Moscovei.<\/p>\n

Propaganda \u00eempotriva Rom\u00e2niei, practicat\u0103 de Moscova, cu \u021bint\u0103 spre for\u021bele aeriene rom\u00e2ne, dotate cu vechile MiG-21 modernizate, uit\u0103 c\u00e2teva nume de aviatori rom\u00e2ni din cel de Al Doilea R\u0103zboi Mondial \u0219i faptul c\u0103 \u00een cei patru ani de r\u0103zboi pilo\u021bii rom\u00e2ni au ob\u021binut un num\u0103r de 2.000 de victorii aeriene. \u00cemi permit s\u0103 amintesc numele c\u00e2torva aviatori rom\u00e2ni: c\u0103pitanul Constantin Cantacuzino, c\u0103pitanul Alexandru \u015eerb\u0103nescu, locotenentul Tudor Greceanu \u0219i sublocotenentul Ioan Dicezare<\/b>. La care, fire\u0219te, se adaug\u0103 recentele investi\u021bii \u00een avioane de tipul F-16, dar \u0219i sprijinul cert al alia\u021bilor.<\/p>\n

Ce spune NATO?<\/p>\n

Actualul secretar general adjunct al NATO, Alexander Vershbow<\/b>, un fost oficial al Pentagonului \u0219i fost ambasador al SUA la NATO, a men\u021bionat la o \u00eent\u00e2lnire cu ziari\u0219ti: Este clar c\u0103 avem dou\u0103 viziuni diferite despre ceea ce \u00eenseamn\u0103 securitatea european\u0103 \u0219i cum trebuie s\u0103 ac\u021bion\u0103m pentru a o aplica. Noi respect\u0103m \u0219i ap\u0103r\u0103m libertatea de alegere a vecinilor Rusiei, iar Rusia \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i impun\u0103 hegemonia \u0219i limiteaz\u0103 suveranitatea sub pretextul c\u0103 ap\u0103r\u0103 popula\u021bia rus\u0103. \u00cen mod evident, ru\u0219ii v\u0103d NATO ca un adversar, astfel \u00eenc\u00e2t trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 Rusia nu mai este un partener. \u00cen momentul de fa\u021b\u0103, o percepem mai mult ca un adversar dec\u00e2t ca pe un partener<\/i>, a spus Vershbow.<\/p>\n

Ce face America pentru Europa?<\/p>\n

\u00cenarmeaz\u0103 Estul european. Wahingtonul nu dore\u0219te o confruntare cu Moscova, \u00een schimb dore\u0219te alia\u021bi puternici din punct de vedere militar. Pre\u0219edintele Barack Obama preciza, cu prilejul recentului turneu european: Situa\u0163ia din Ucraina ne aminte\u015fte c\u0103 libertatea are un pre\u0163<\/i>. Trebuie s\u0103 avem voin\u0163a de a pl\u0103ti pentru securitatea comun\u0103 pentru a fi \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 avem o for\u0163\u0103 de disuasiune<\/i>. Or, asta \u00eensemn\u0103 c\u0103 America are nevoie de o Europ\u0103 unde for\u021ba militar\u0103 s\u0103 fie suficient de preg\u0103tit\u0103 \u0219i dotat\u0103 corespunz\u0103tor a\u0219a \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 face fa\u021b\u0103 oric\u0103ror amenin\u021b\u0103ri, inclusiv celor conven\u021bionale venite din partea Rusiei. Deocamdat\u0103, America nu \u0219i-a retras trupele din Europa, ba, dimpotriv\u0103, le disloc\u0103 \u00een est. Strategia Pentagonului se schimb\u0103 din mers. For\u021ba NATO se bazeaz\u0103 nu numai pe for\u021ba americanilor, ci \u0219i pe for\u021ba individual\u0103 a fiec\u0103rei na\u021biuni.<\/b><\/p>\n

Asia lui Obama?<\/p>\n

\u00cen eseul Reorientarea Americii<\/i>, Richard Haass, pre\u0219edintele Consiliului pentru Rela\u0163ii Externe, avertiza c\u0103 SUA au devenit preocupate de Orientul Mijlociu… \u015fi nu au acordat aten\u0163ia corespunz\u0103toare Asiei \u0219i Pacificului de Est, acolo unde se va scrie o mare parte din istoria secolului al XXI-lea<\/i>. Consider\u00e2nd redescoperirea Asiei ca binevenit\u0103, Haass a declarat c\u0103 SUA ar trebui s\u0103 se asigure c\u0103 China nu va fi niciodat\u0103 tentat\u0103 s\u0103-\u015fi foloseasc\u0103 puterea sa tot mai mare pentru acte de constr\u00e2ngere<\/i>.<\/p>\n

\u0218i asta face America ast\u0103zi!<\/p>\n

\u00cen zona Asia, unde americanii \u0219i-au propus s\u0103 mute centrul de greutate al politicii lor, drept recunoa\u0219tere a cre\u0219terii economice \u0219i militare a Chinei, problemele se acumuleaz\u0103 cu repeziciune. A cincea genera\u021bie de lideri chinezi joac\u0103 aceea\u0219i carte a na\u021bionalismului ca Putin. Pre\u015fedintele chinez, Xi Jinping, \u015fi-a consolidat puterea, dup\u0103 preluarea func\u0163iei, \u015fi Beijingul continu\u0103 o strategie din ce \u00een ce mai \u00eendr\u0103znea\u0163\u0103 privind revendic\u0103rile sale teritoriale fa\u0163\u0103 de vecini. China nu s-a aflat pe itinerariul actual al vizitei lui Obama \u2013 se va afla \u00een toamn\u0103 \u2013, dar liderii de acolo au urm\u0103rit c\u0103l\u0103toria cu mare aten\u021bie, mai ales c\u0103 s-au f\u0103cut referiri la disputa regional\u0103 din Marea Chinei de Sud.<\/p>\n

Asia este casa a peste 60% din popula\u021bia lumii \u0219i locul unde cele mai influente \u021b\u0103ri, precum SUA, India, Japonia, Rusia, Coreea de Sud, Indonezia \u0219i China interac\u021bioneaz\u0103. Secolul asiatic poate avea dou\u0103 scenarii diferite, ambele influen\u021b\u00e2nd situa\u021bia interna\u021bional\u0103. Un scenariu este cel al consolid\u0103rii cre\u0219terii economice \u0219i al controlului riscului unui conflict armat \u00eentre \u021b\u0103rile riverane. \u00cen acest scenariu, rela\u021biile politice militare \u0219i economice dintre SUA \u0219i Japonia, Corea de Sud, Filipine, Malaiezia, Thailanda sau Australia sunt esen\u021biale. Al doilea scenariu este diferit ca rezultate \u0219i implic\u0103 cre\u0219terea tensiunilor \u0219i a revendic\u0103rilor teritoriale, cre\u0219terea bugetelor militare \u0219i sc\u0103derea cre\u0219terii economice. Asemenea tendin\u021be pot degenera \u00een bariere comerciale, sc\u0103derea investi\u021biilor \u0219i a turismului, \u00een mod special, c\u00e2nd apar incidentele navale sau aeriene.<\/p>\n

\u00centrebarea care se pune este: seam\u0103n\u0103 secolul al XXI-lea din Asia cu secolul al XX-lea din Europa, secol care a experimentat dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale \u0219i un R\u0103zboi Rece \u0219i unde tensiunile cu fosta URSS au fost \u021binute sub control \u00een vreme ce Occidentul a prosperat, iar Estul \u0219i Centrul Europei au stagnat sub domina\u021bia comunismului?<\/p>\n

Referin\u021ba la Europa este important\u0103 pentru c\u0103 istoria ne-a demonstrat c\u0103 viziunea \u0219i disciplina liderilor occidentali se reg\u0103se\u0219te \u00eentr-o uniune comun\u0103 cu o moned\u0103 \u0219i un spa\u021biu comun. Ca rezultat, adversit\u0103\u021bi ce p\u0103reau ireconciliabile, precum cele dintre Germania \u0219i Fran\u021ba, s-au estompat iar apari\u021bia unui conflict \u00eentre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri este imposibil ast\u0103zi. Disputele \u00een Asia vin din negurile istoriei \u0219i au ca principali juc\u0103tori Rusia, China \u0219i Japonia. China \u0219i Japonia \u00ee\u0219i disput\u0103 arhipelagul\u00a0 Senkaku \u2013 sau Diaoyu, cum \u00eei spun chinezii \u2013, format din opt insule nelocuite din Marea de Est a Chinei, cu o suprafa\u021b\u0103 de \u0219apte kilometri patra\u021bi. Insulele sunt situate \u00een apropierea unor culoare maritime de importan\u021b\u0103 strategic\u0103 \u0219i con\u021bin z\u0103c\u0103minte de petrol. \u00cen timpul celui de Al Doilea R\u0103zboi Mondial, insulele Senkaku au fost administrate de SUA, dar, \u00een 1972, au revenit Japoniei, ca urmare a retragerii din Okinawa. China sus\u021bine \u00eens\u0103 c\u0103 insulele \u00eei apar\u021bin de secole. \u00cen 1895, Taiwanul \u0219i, implicit, insulele Senkaku au fost cedate Japoniei, dup\u0103 r\u0103zboiul sino-nipon. Dup\u0103 ce Taiwanul a revenit Chinei, prin Tratatul de la San Francisco, China a afirmat c\u0103 \u0219i insulele respective ar fi trebuit returnate. \u00cen prezent, acestea sunt controlate de Japonia, dar sunt revendicate \u0219i de Taiwan.<\/p>\n

\u00cen nord, insulele Kurile \u2013 cunoscute ca Teritoriile de Nord de c\u0103tre japonezi \u2013 sunt obiectul disputei \u00eentre Japonia \u0219i Federa\u021bia Rus\u0103. Japonia s-a ar\u0103tat \u00eengrijorat\u0103 de faptul c\u0103 Rusia a anun\u0163at c\u0103 va pune \u00een aplicare, p\u00e2n\u0103 \u00een 2016, un plan de re\u00eenarmare a Insulelor Kurile. De asemenea, Kremlinul a anun\u0163at c\u0103 o dezvoltare a infrastructurilor militare pe Insula Sahalin, \u00een aceea\u015fi regiune, este prev\u0103zut\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2020. Ministrul nipon al ap\u0103r\u0103rii, Itsunori Onodera, \u0219i-a exprimat \u00eengrijorarea fa\u021b\u0103 de noile m\u0103suri \u00een insulele declarate ca foste teritorii japoneze, dar \u0219i asupra zborurilor tot mai dese ale bombardierelor ruse\u0219ti TU-95 \u00een apropierea teritoriului nipon sau chiar \u00een spa\u021biul aerian al insulei Okinawa. Mi\u0219c\u0103rile Rusiei nu sunt normale<\/i> \u0219i nici chiar \u00een timpul R\u0103zboiului Rece nu erau at\u00e2t de vizibile<\/i>, a declarat \u00eenaltul oficial nipon. \u0218i tot \u00een Asia disputa de la grani\u021ba dintre China \u0219i India \u021bine, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, capul de afi\u0219 al \u0219tirilor de pres\u0103.<\/p>\n

Repere ale vizitei pre\u0219edintelui Barack Obama \u00een Asia<\/p>\n

Vizita pre\u0219edintelui Obama \u00een Asia a \u00eensemnat, \u00een primul r\u00e2nd, reasigurarea alia\u021bilor asiatici asupra sprijinului militar oferit de SUA \u00een cadrul tratatelor bilaterale \u00eentre \u021b\u0103rile respective \u0219i Washington. La \u00eent\u00e2lnirea cu premierul nipon Shinzo Abe de la Tokio, pre\u015fedintele american a dat asigur\u0103ri privind sprijinul acordat p\u0103r\u021bii japoneze \u00een diferendul teritorial chino-japonez legat de arhipelagul nelocuit Senkaku, administrat de Japonia \u015fi revendicat de China, men\u0163ion\u00e2nd c\u0103 ambele \u0163\u0103ri sunt legate de un tratat bilateral de securitate ce oblig\u0103 America s\u0103 vin\u0103 \u00een ap\u0103rarea Japoniei. \u00cen pofida discu\u021biilor prelungite, Abe \u0219i Obama au e\u0219uat \u00een tentativa de a urni din loc negocierile privind un acord comercial uria\u0219, botezat Parteneriat transpacific, \u0219i chemat s\u0103 reuneasc\u0103 12 na\u021biuni din regiune. La Seul, Obama a reafirmat angajamentul Washington-ului fa\u0163\u0103 de securitatea Coreei de Sud \u015fi a precizat c\u0103 programul nuclear al Coreei de Nord este inacceptabil. \u00cen cadrul vizitei \u00een Filipine, pre\u015fedintele american a anun\u0163at un acord care va conferi navelor \u015fi avioanelor americane un acces mai larg la bazele din acest stat dup\u0103 ce SUA au renun\u0163at la vastele sale instala\u0163ii ale Marinei de la Subic Bay, \u00een 1992. Acordul este piesa principal\u0103 a c\u0103l\u0103toriei lui Obama \u00een Asia.<\/p>\n

Coreea de Nord \u0219i Rusia<\/p>\n

Rusia atac\u0103 \u0219i ea nordul Pacificului \u00een contextul incertitudinii grani\u0163elor pentru statele din Asia (cele \u00een conflict maritim cu China). Rusia consider\u0103 oportun\u0103 alternativa Coreea de Nord. Moscova \u015fterge aproximativ 10 miliarde de dolari din datoria Coreei de Nord, c\u00e2\u015ftigul Rusiei fiind acela de a promova un proiect de conducte de gaz care s\u0103 treac\u0103 prin Coreea de Nord \u015fi Coreea de Sud, potrivit Reuters<\/i>.<\/p>\n

SUA continu\u0103 eforturile de a construi o lume liberal\u0103, de data acesta \u00een Asia. Marea strategie american\u0103, care \u00eenseamn\u0103 angajament global intens, continu\u0103. Este o strategie unde rela\u021biile comerciale, alian\u021bele, institu\u021biile multilaterale \u0219i diploma\u021bia fac parte din panoplia de elemente ale Washingtonului. Este o strategie prin care SUA nu stabile\u0219te regulile prin for\u021ba militar\u0103, ci prin efortul de a solu\u021biona problemele globale \u0219i prin aplicarea regulilor juridice ale statului de\u00a0 drept.<\/p>\n

Lumea pe care o doresc americanii este cea pe care o previziona pre\u0219edintele Kennedy: unde cei slabi sunt \u00een siguran\u021b\u0103, iar cei puternici corec\u021bi<\/i>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Robert D. Kaplan, analist \u00een domeniul geopliticii la Stratfor, avertizeaz\u0103 c\u0103 pozi\u0163ia dominant\u0103 (hegemonia) american\u0103 la nivel mondial sl\u0103be\u015fte, iar confuzia tinde s\u0103 domine politica interna\u0163ional\u0103. De\u015fi hegemonia are o reputa\u021bie proast\u0103 \u00een mass-media, este necesar\u0103 pentru a men\u0163ine stabilitatea, argumenteaz\u0103 expertul Stratfor. Pacea nu \u0163ine de ordinea natural\u0103 a lucrurilor, iar pentru o mare parte din istoria omenirii perioadele de relativ\u0103 pace au fost rezultatul unui anumit tip de hegemonie. Kaplan spune c\u0103, de la sf\u00e2r\u0219itul celui de Al Doilea R\u0103zboi Mondial p\u00e2n\u0103 foarte de cur\u00e2nd, Statele Unite au de\u0163inut o asemenea pozi\u0163ie \u00een politica mondial\u0103. Poate c\u0103 America a fost democratic\u0103 \u00een interior, dar la nivel interna\u0163ional a […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":3343,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,65,71,62],"tags":[],"class_list":["post-3345","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-blog-en","category-europerussia","category-regions"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3345"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3345"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3345\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3346,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3345\/revisions\/3346"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3343"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3345"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3345"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3345"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}