{"id":3350,"date":"2014-05-11T12:58:38","date_gmt":"2014-05-11T09:58:38","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=3350"},"modified":"2017-11-14T21:28:11","modified_gmt":"2017-11-14T19:28:11","slug":"germania-si-ostpolitik-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/germania-si-ostpolitik-2\/","title":{"rendered":"Germania \u0219i Ostpolitik"},"content":{"rendered":"

\"\"Incontestabil, unul dintre actorii cei mai importan\u021bi de pe scena politic\u0103 european\u0103 este Germania. Conferin\u021ba de Securitate de la Munchen a relvat noul rol pe care Germania dore\u0219te s\u0103-l joace pe plan european \u0219i interna\u021bional. \u00cen discursul sus\u021binut la Munchen, pre\u0219edintele Germaniei Joachim Gauck a cerut cona\u021bionalilor ca \u021bara lor s\u0103 devin\u0103 un actor important \u00een rela\u021biile interna\u021bionale \u0219i s\u0103 ac\u0163ioneze mai repede, decisiv \u015fi substan\u0163ial \u00een crizele externe<\/i>. Vreau s\u0103 v\u0103d Germania juc\u00e2nd un rol mai activ la nivel european \u015fi \u00een context global<\/i> a precizat Joachim Gauck \u00een cadrul conferin\u021bei. Germania, care poart\u0103 \u00eenc\u0103 povara trecutului s\u0103u nazist, la \u015fapte decenii de la \u00eencheierea celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, r\u0103m\u00e2ne reticent\u0103 \u00een ce prive\u015fte trimiterea de trupe \u00een teatre de opera\u0163ii, chiar \u015fi \u00een cadrul opera\u0163iunilor de men\u0163inere a p\u0103cii. \u00cen 2011, Germania nu a sus\u0163inut rezolu\u0163ia ONU privind interven\u0163ia militar\u0103 \u00een Libia necesar\u0103 pentru a proteja civilii \u00eempotriva regimului Gaddafi \u015fi nici nu a participat \u00een cadrul misiunii, atr\u0103g\u00e2ndu-\u015fi critici din partea alia\u021bilor. Decizia a fost una care a cauzat\u00a0 unei Europe din ce \u00een ce mai fragmentate \u0219i \u00een plin\u0103 criz\u0103 financiar\u0103. Berlinul s-a situat de partea Federa\u021biei Ruse \u0219i a Chinei. Ministrul de externe de atunci Guido Westerwelle a justificat op\u021biunea prin riscurile mari la care sunt expuse trupele germane dar \u00een spatele acestei justific\u0103ri mesajul c\u0103tre alia\u021bi era de fapt reticen\u021ba Berlinului de a se angaja militar \u00een afacerile interna\u021bionale \u00een zonele de conflict. Dup\u0103 c\u0103derea Zidului Berlinului implicarea Germaniei \u00een solu\u021bionarea problemelor europene \u0219i interna\u021bionale a fost extrem de redus\u0103. Odat\u0103 cu \u00eenceputul conflictului din Irak, Germania a refuzat, al\u0103turi de Fran\u021ba s\u0103 participe la opera\u021biunile militare derulate \u00eempotriva lui Saddam Hussein. A\u0219a a ap\u0103rut conceptul de Noua Europ\u0103<\/i><\/b> enun\u021bat de secretarul ap\u0103r\u0103rii al SUA, Donald\u00a0 Rumsfeld. Noua Europ\u0103<\/i><\/b> era cea care s-a al\u0103turat americanilor \u00een lupta \u00eempotriva regimului lui Sadam Husseini. Erau \u021b\u0103rile ie\u0219ite din sisteme totalitare care \u0219tiau bine ce \u00eensemn\u0103 dictatura pentru cet\u0103\u021benii lor \u0219i care doreau ca odat\u0103 eliberate de sub protectoratul sovietic<\/i> s\u0103 nu se mai \u00eentoarc\u0103 acolo. Analistul geopolitic Robert D Kaplan, de la Agen\u021bia Stratfor spunea deun\u0103zi, referitor la situa\u021bia actual\u0103 din Europa de est, asediat\u0103 de for\u021ba militar\u0103 a Fedrea\u021biei Ruse: Dat\u0103 fiind istoria polonez\u0103, Var\u015fovia ar fi iresponsabil\u0103 s\u0103 nu investeasc\u0103 \u00eentr-o form\u0103 de descurajare militar\u0103 credibil\u0103. Nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Polonia \u00ee\u015fi face iluzia c\u0103 poate \u00eenvinge Rusia \u00een r\u0103zboi. Dar, la fel ca \u015fi \u00een cazul Taiwanului \u00een fa\u0163a Chinei, logica dezvolt\u0103rii unui sistem credibil de descurajare este de a face un poten\u0163ial r\u0103zboi at\u00e2t de costisitor pentru adversar \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu fie niciodat\u0103 contemplat ca o op\u0163iune viabil\u0103. Mai mult, cred c\u0103 Polonia niciodat\u0103 nu a avut \u00eencredere \u00een NATO sau \u00een Europa. \u00centotdeauna a avut \u00eencredere doar \u00een Statele Unite. Polonia \u015fi Rom\u00e2nia au participat \u00een Afganistan \u015fi Irak nu neap\u0103rat pentru c\u0103 au aprobat aceste campanii, dar vroiau s\u0103 demonstreze Pentagonului c\u0103 sunt alia\u0163i de n\u0103dejde \u015fi doreau s\u0103 stimuleze, \u00een schimb, implicarea Pentagonului \u00een ap\u0103rarea lor \u00een caz de nevoie<\/i>. Germania face parte din Vechea Europ\u0103. Pre\u0219edintele Gauck a cerut acum o prezen\u021b\u0103 activ\u0103 \u00een via\u021ba interna\u021bional\u0103, inclusiv o prezen\u021b\u0103 militar\u0103 \u0219i ajust\u0103rile necesare politicii externe a Germaniei. Vreau s\u0103 v\u0103d Germania juc\u00e2nd un rol mai activ la nivel european \u0219i \u00een context global<\/i> a precizat Joachim Gauck, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 este viziunea mea c\u0103 trebuie s\u0103 ne asum\u0103m mai mult\u0103 responsabilitate, f\u0103r\u0103 a fi vorba de a \u00eencerca s\u0103 ne impunem perspectivele<\/i>. Ministrul de Externe german Steinmeier a aprobat \u0219i apoi a subliniat interven\u021biile pre\u0219edintelui Joachim Gauck \u0219i a ministrului Ap\u0103r\u0103rii, Ursula von der Leyen, declar\u00e2nd: Implicarea Germaniei la prevenirea crizelor trebuia s\u0103 vin\u0103 mai devreme \u0219i \u00een termeni concre\u021bi<\/i>. Apoi a precizat c\u0103: strategia wait-and-see (a\u0219teapt\u0103 \u0219i apoi ac\u021bioneaz\u0103) nu este o op\u021biune chiar \u0219i \u00een cazul \u00een care solu\u021bia militar\u0103 este ultimul resort<\/i>. Frank-Walter Steinmeier este un politician care dore\u0219te o rela\u021bie economic\u0103 apropiat\u0103 cu Moscova, fapt ce a \u00eengrijorat Europa odat\u0103 cu numirea lui ca ministru de Externe. Criza din Ucraina a schimbat aceast\u0103 percep\u021bie, \u00a0r\u0103spunsul lui Steinmeier fiind mai nuan\u021bat. Ministrul de Externe vrea ca politica tradi\u021bional conciliant\u0103 a Germaniei fa\u021b\u0103 de Federa\u021bia Rus\u0103 s\u0103 fie reg\u00e2ndit\u0103. Dac\u0103 acest lucru se va concretiza Germania va intra \u00eentr-o nou\u0103 er\u0103 a rela\u021biilor interna\u021bionale. Partidul din care face parte ministrul de Externe este cel care sub conducerea lui Willy Brand a ini\u021biat conceptul de Ostpolitik<\/b> o politic\u0103 de reconciliere fa\u021b\u0103 de URSS \u0219i de fostele state comuniste din Est. Pe termen lung politica de apropiere economic\u0103 a diminuat aversiunile dintre Bonn \u0219i Moscova \u0219i a dus la realizarea unui eveniment politic european important: Conferin\u021ba de Securitate \u0219i Cooperare \u00een Europa de la Helsinki din 1975. Urm\u0103torul pre\u0219edinte Social Democrat, Gerhard Schr\u00f6der, care a guvernat din 1998 p\u00e2n\u0103 \u00een 2005, a adugat un element nou la conceptul Ostpolitik \u0219i anume rela\u021bia diplomatic\u0103 personal\u0103. Cancelarul Schr\u00f6der a dezvoltat o prietenie politic\u0103 cu Putin pe timpul mandatului s\u0103u la Berlin \u0219i a reu\u0219it s\u0103 atagonizeze Europa Occidental\u0103 datorit\u0103 proiectului Nord Stream ce aduce gazul rusesc prin Marea Baltic\u0103 \u00een Germania. La \u00eencheierea mandatului Schr\u00f6der a fost numit pre\u0219edintele Bordului gazoductului Nord Stream de c\u0103tre Putin care a considerat c\u0103 aceasta este cea mai bun\u0103 cale de a mul\u021bumi fostului cancelar pentru rela\u021bia deosebit\u0103 cu Federa\u021bia Rus\u0103. \u00cen 2005 prin alian\u021ba dintre SPD \u0219i Cre\u0219tin Democra\u021bi, fostul \u0219ef al stafului lui\u00a0 Schr\u00f6der, Frank Walter Steinmaier, prieten cu cancelarul din 1990, a devenit ministru de Externe la Berlin \u00een cabinetul lui Angela Merkel \u0219i a continuat politica de toleran\u021b\u0103 cu Rusia. Frank Walter Steinmeier a ini\u021biat Parteneriatul pentru modernizare cu Rusia \u00een 2008 sub pre\u0219edin\u021bia lui Medvedev cu speran\u021ba c\u0103 noile autorit\u0103\u021bi vor dori un astfel de obiectiv. Dar comanda era la primul ministru Putin \u0219i acest lucru a fost devoalat \u00een august 2008 odat\u0103 cu interve\u021bia rus\u0103 \u00een Georgia. Alegerile din 2009 au dus la schimbarea ministrului de Externe cu liberalul\u00a0 Guido Westerwelle a c\u0103rui politic\u0103 s-a \u00eendreptat c\u0103tre \u021b\u0103rile din Europa de Est \u0219i Central\u0103. Odat\u0103 cu re\u00e2ntoarcerea lui Steinmeier la ministerul de Externe, \u00een 2013, politica lui Schr\u00f6der fa\u021b\u0103 de Moscova<\/i> a revenit la Berlin \u0219i to\u021bi fo\u0219tii colaboratori pe rela\u021bia cu Federa\u021bia Rus\u0103, inclusiv Gernot Erler, autorul m\u0103surilor de apropiere fa\u021b\u0103 de Kremlin, s-au \u00eentors la externe. Gernot Erler \u0219i-a reluat pozi\u021bia de coordonator pentru cooperarea la nivelul societ\u0103\u0163ii civile cu Federa\u0163ia Rus\u0103, Asia Central\u0103 \u015fi \u0163\u0103rile Parteneriatului Estic. Criza din Ucraina l-a f\u0103cut pe Steinmeier s\u0103 recunosc\u0103 unele gre\u0219eli comise \u00een politica fa\u021b\u0103 de Rusia. El a criticat rolul Rusiei \u00een criza ucrainian\u0103 \u0219i a declarat c\u0103 este inadmisibil modul \u00een care Rusia s-a folosit de situa\u021bia economic\u0103 disperat\u0103 a Ucrainei pentru a bloca asccensiunea acesteia \u00een UE<\/i>. De asemenea la \u00eent\u00e2lnirea din 14 februarie de la Moscova, Steinmeier a declarat c\u0103 Parteneriatul pentru Modernizare a fost un e\u0219ec pentru c\u0103 Berlinul \u0219i Moscova au opinii diferite c\u00e2nd se vorbe\u0219te despre importan\u021ba respect\u0103rii legilor \u00eentr-un stat de drept. \u0218i totu\u0219i \u0219i \u00een aceste noi condi\u021bii cooperarea cu Rusia nu a fost abandonat\u0103 dup\u0103 cum apare \u00een articolul \u00a0Nu merge f\u0103r\u0103 Rusia<\/i><\/b> (Ohne Russland geht es nicht) publicat de\u00a0 Steinmeier \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul german Focus la sf\u00e2r\u0219itul lui ianuarie 2014. Articolul a creat tensiuni \u00een cadrul administra\u021biei germane Cre\u0219tin Democra\u021bii lu\u00e2nd pozi\u021bie fa\u021b\u0103 de acest\u0103 opinie. Acum exit\u0103 dou\u0103 politici ale ministerului de Externe al Germaniei fa\u021b\u0103 de Europa de Est una fa\u021b\u0103 de Rusia \u0219i una fa\u021b\u0103 de Ucraina. Cum se vor suprapune cele dou\u0103 pozi\u021bii, \u00een condi\u021biile ad\u00e2ncirii confrut\u0103rilor economice dintre UE \u0219i Rusia r\u0103m\u0103ne de v\u0103zut. Tradi\u021bionala Ostpolitik va deveni caduc\u0103 dac\u0103 pozi\u021bile UE \u0219i Rusiei se vor antagoniza mai mult. C\u00e2teva concluzii se impun \u00een acest\u0103 situa\u021bie tensionat\u0103 din Estul Europei \u00een ceea ce prive\u0219te bilaterala Germania-Fedra\u021bia Rus\u0103. Statutul Germaniei ca stat membru NATO \u0219i una dintre cele mai importante state membre ale Uniunii Europene se afl\u0103 \u00een contrast cu interesul s\u0103u \u00eentr-o rela\u021bie bilateral\u0103 puternic\u0103 cu Rusia. Ce ar putea deteriora aceast\u0103 rela\u021bie? Confrutarea dintre interesele Berlinului \u0219i ale Moscovei \u00een Europa Central\u0103 \u0219i de Est pe de o parte \u0219i respectarea drepturilor omului \u00een Rusia pe de cealat\u0103 parte. Germania a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit integrarea economic\u0103 cu Europa Central\u0103 \u0219i de Est, prin aderarea acestor \u021b\u0103ri \u00een Uniunea European\u0103 la mijlocul anilor 2000, c\u00e2nd Rusia \u00eencerca s\u0103-\u0219i revin\u0103 dup\u0103 colapsul sistemului sovietic. Acum, c\u0103 Rusia este din nou o putere relativ stabil, ea devine o amenin\u021bare la adresa intereselor Germaniei \u00een regiune. Elitele germane au sperat degeaba c\u0103 regimul Putin\/Medvedev se va democratiza \u015fi moderniza. Anexarea Crimeei a consolidat opinia c\u0103 Putin dore\u0219te \u00een fapt reconstruirea defunctei URSS. \u021a\u0103rile din Europa Central\u0103 \u0219i de Est nu se bazeaz\u0103 pe Germania \u00een vederea securit\u0103\u021bii lor militare, calitatea de membru NATO \u0219i leg\u0103turi cu Statele Unite, prin intermediul scutului balistic de ap\u0103rare antirachet\u0103 – sunt v\u0103zute ca garan\u021bi mai importante de securitate. \u00cen schimb, aceste \u021b\u0103ri, caut\u0103 un sprijin german \u00een ap\u0103rarea intereselor lor \u00een rela\u021biile energetice cu Rusia. Prins\u0103 \u00eentre Germania \u0219i Rusia, Polonia este deosebit de sensibil\u0103 la dezvoltarea rela\u021biei Berlinului cu Moscova. Jum\u0103tate din cet\u0103\u021benii germani vor ca \u021bara lor s\u0103 fie un mediator \u00eentre NATO \u0219i Rusia. Cum decript\u0103m acest mesaj? Jum\u0103tate dintre cet\u0103\u021benii Republicii Federale vor s\u0103 negocieze cu Vladimir Putin. Realitatea ne spune c\u0103 cine vrea s\u0103 negocieze \u00eentre aceast\u0103 alian\u021b\u0103 \u0219i Federa\u021bia Rus\u0103 nu face altceva dec\u00e2t s\u0103-i ofere lui Putin o anumit\u0103 legitimitate pe care, de fapt, nu o are. Faptul c\u0103 liderul de la Kremlin repet\u0103 modele de g\u00e2ndire sovietice face imposibil\u0103 o negociere cu el din alt\u0103 postur\u0103 dec\u00e2t ca parte a spa\u021biului liber \u0219i democratic. Germania este pivotul european \u00een jurul c\u0103reia \u021b\u0103rile europene graviteaz\u0103. Actualul balet \u00eentre Est \u0219i Vest nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 duc\u0103 spre colaps rela\u021biile din cadrul Europei. Alian\u021ba Libert\u0103\u021bii \u0219i Democra\u021biei (n.a. NATO) r\u0103m\u00e2ne deocamdat\u0103 st\u00e2lpul stabilit\u0103\u021bii \u00een Europa de Est!<\/b><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Incontestabil, unul dintre actorii cei mai importan\u021bi de pe scena politic\u0103 european\u0103 este Germania. Conferin\u021ba de Securitate de la Munchen a relvat noul rol pe care Germania dore\u0219te s\u0103-l joace pe plan european \u0219i interna\u021bional. \u00cen discursul sus\u021binut la Munchen, pre\u0219edintele Germaniei Joachim Gauck a cerut cona\u021bionalilor ca \u021bara lor s\u0103 devin\u0103 un actor important \u00een rela\u021biile interna\u021bionale \u0219i s\u0103 ac\u0163ioneze mai repede, decisiv \u015fi substan\u0163ial \u00een crizele externe. Vreau s\u0103 v\u0103d Germania juc\u00e2nd un rol mai activ la nivel european \u015fi \u00een context global a precizat Joachim Gauck \u00een cadrul conferin\u021bei. Germania, care poart\u0103 \u00eenc\u0103 povara trecutului s\u0103u nazist, la \u015fapte decenii de la \u00eencheierea celui de-al Doilea R\u0103zboi […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":3348,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,65,82,71,86,102,62],"tags":[159],"class_list":["post-3350","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-blog-en","category-economics","category-europerussia","category-international-peace-security","category-issues","category-regions","tag-germania-si-ostpolitik"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3350"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3350"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3350\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3351,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3350\/revisions\/3351"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3348"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3350"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3350"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3350"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}