{"id":3392,"date":"2014-07-09T20:45:09","date_gmt":"2014-07-09T17:45:09","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=3392"},"modified":"2017-11-14T21:28:11","modified_gmt":"2017-11-14T19:28:11","slug":"siria-un-raspuns-la-situatia-din-ucraina-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/siria-un-raspuns-la-situatia-din-ucraina-2\/","title":{"rendered":"Siria, un r\u0103spuns la situa\u021bia din Ucraina?"},"content":{"rendered":"

\"\"Ru\u0219ii sunt implica\u021bi, \u00een acest moment, \u00een dou\u0103 conflicte: Ucraina \u0219i Siria. \u00cen Ucraina, ne afl\u0103m la \u00eenceputul unui r\u0103zboi civil, iar \u00een Siria ne afl\u0103m \u00een plin r\u0103zboi civil unde avem peste 150.000 de victime. Ambele conflicte se deruleaz\u0103 pe fondul alegerilor preziden\u021biale. Pozi\u021bia Moscovei fa\u021b\u0103 de cele dou\u0103 confllicte este diametral opus\u0103 celei a occidentalilor. \u00cen timp ce Putin declar\u0103 c\u0103 alegerile din Ucraina sunt absurde \u0219i se desf\u0103\u0219or\u0103 \u00eentr-o \u021bar\u0103 devastat\u0103 de un adev\u0103rat r\u0103zboi civil<\/i>, sprijin\u0103 insistent ideea unor alegeri preziden\u0163iale \u00een Siria, prev\u01cezute pentru luna iunie. Ceea ce li se pare ru\u015filor ca fiind normal \u00een Siria, \u0163ar\u01ce distrus\u01ce \u00een mare parte \u015fi fragmentat\u01ce din cauza r\u01cezboiului, li se pare absurd <\/i>\u00een Ucraina, unde unitatea \u0163\u01cerii este deocamdat\u0103 conservat\u0103. Moscova vede \u00een alegerile din Siria solu\u021bia de pace, \u00een timp ce la Kiev o astfel de solu\u021bie nu este pe placul Moscovei \u0219i din cauza faptului c\u0103 nu mai au nici un candidat care s\u01ce fie dispus s\u01ce le fac\u01ce jocul, cum era cazul cu Viktor Ianukovici. Ucraina nu este un caz \u00eenchis, chiar dup\u0103 alegerile care au dat un pre\u0219edinte legitim. La 5 mai, Rusia a dat publicit\u01ce\u0163ii un document privind a\u015fa-zisele \u00eenc\u01celc\u01ceri masive ale drepturilor omului comise \u00een Ucraina de for\u0163ele ultrana\u0163ionaliste, extremiste \u015fi neonaziste<\/i>. Pentru ce se preg\u0103te\u0219te Rusia? Probabil pentru a nu recunoa\u0219te regimul de la Kiev? \u00ce\u0219i rezerv\u0103 Vladimir Putin o op\u021biune militar\u0103 dac\u0103 puterea de la Kiev nu cedeaz\u0103 presiunilor Moscovei \u0219i nu accept\u0103 federalizarea? \u00cen schimb, pentru Uniunea European\u01ce \u015fi pentru Statele Unite, singurul scenariu rezonabil de stabilizare a situa\u0163iei din Ucraina trebuie s\u01ce treac\u01ce prin faza legitim\u01cerii democratice, deci prin etapa urnelor. Exist\u0103 \u0219i o op\u021biune militar\u0103 a Europei? Nu. Num\u0103rul for\u021belor militare na\u021bionale s-a diminuat, cheltuielile militare au fost reduse la cote de avarii \u0219i a\u0219a s-a ajuns ca Olanda s\u0103 nu mai dispun\u0103 de tancuri, nem\u021bii s\u0103 coboare de la 4.000 de tancuri, \u00een 1990, la aproximativ 800, iar Marea Britanie s\u0103 se concentreze numai pe avia\u021bie \u0219i marin\u0103, dar \u0219i acolo cu for\u021be reduse. \u0218i, cu toate acestea, Germania a devenit \u00een mod discret al treilea exportator de armament din lume (dup\u0103 Statele Unite \u015fi Rusia). Berlinul \u015ftie s\u0103 profite \u015fi de pe urma succesului submarinelor sale (succes apreciat de For\u0163ele Navale israeliene) \u015fi de pe urma succesului tancurilor (Arabia Saudit\u0103 \u015fi Algeria sper\u0103 s\u0103 achizi\u0163ioneze sute de tancuri germane) pentru a juca un rol diplomatic \u00een lumea arab\u0103 \u015fi \u00een Orientul Mijlociu. De altfel, Germania nu ezit\u0103 s\u0103 exploateze animozitatea anumitor state \u00eempotriva Fran\u0163ei, a\u015fa cum o arat\u0103 prezen\u0163a sa foarte activ\u0103 \u00een zona Maghreb. Balan\u021ba Europei este \u021binut\u0103 de Germania \u00eempreun\u0103 cu Federa\u021bia Rus\u0103, nem\u021bii nefiind\u00a0 prea entuzia\u0219ti c\u00e2nd vine vorba de sanc\u021biuni de orice natur\u0103 la adresa Moscovei. Berlinul penduleaz\u0103 \u00eentre Moscova \u0219i Beijing, dar, \u00een acela\u0219i timp, p\u0103streaz\u0103 o rela\u021bie deosebit\u0103 cu SUA. China a devenit al treilea partener comercial al Germaniei (dup\u0103 Fran\u0163a \u015fi Olanda) \u015fi, \u00een ultimii zece ani, Germania a avut de \u015fase ori excedent comercial. \u00cen acela\u0219i context de instabilitate \u0219i criz\u0103, Berlinul a \u015ftiut, \u00een ultimele luni, s\u0103 utilizeze leg\u0103turile privilegiate cu Washingtonul pentru relansarea, \u00een mod spectaculos, a negocierilor privind \u00eencheierea unui tratat de liber-schimb \u00eentre Uniunea European\u0103 \u015fi Statele Unite. Germania nu renun\u0163\u0103 la abordarea multilateral\u0103, piatra de temelie a propriei diploma\u0163ii. Este Germania solu\u021bia crizei europene? Poate influen\u021ba Berlinul Moscova? Un r\u0103spuns pe care-l vom c\u0103p\u0103ta odat\u0103 cu alegerea noilor lideri europeni. Fiecare parte joac\u0103 la masa de \u0219ah a istoriei. \u0218ahul geopolitic jucat de Occident cu Federa\u021bia Rus\u0103 devine pe zi ce trece tot mai complicat, cu mut\u0103ri care transcend Ucraina. Se pare c\u0103 Moscova are c\u00e2teva mut\u0103ri g\u00e2ndite \u00een avans. Una din ele pare s\u0103 fie Siria.<\/p>\n

Fiecare pas pe care \u00eel face Washingtonul este scrutat cu aten\u0163ie la Moscova \u015fi la Beijing, dar \u015fi la Teheran sau Islamabad \u0219i contracarat cu o alt\u0103 mutare. Un fapt excep\u021bional s-a petrecut, recent, la o sediul ONU. Israelul a refuzat s\u01ce sprijine rezolu\u0163ia de condamnare a anex\u01cerii Crimeei de c\u01cetre Putin. Generalul israelian Amos Gilad a explicat acest fapt: Politica israelian\u01ce are propriile sale interese de securitate, care nu pot \u00eentotdeauna s\u01ce coincid\u01ce cu cele ale Statelor Unite<\/i>. \u0218i, cu toate acestea, exerci\u021biile comune Juniper Cobra<\/i> s-au derulat \u00een Israel cu participarea a peste 700 de militari americani, dintre care 600 de solda\u0163i fac parte din trupele Comandamentului european. Exerci\u021biile reperezint\u0103 o ampl\u0103 mi\u015fcare de trupe a americanilor \u00een regiunea Orientului Mijlociu. Pe parcursul exerci\u0163iilor comune SUA \u2013 Israel, au participat \u0219i dou\u0103 nave de lupt\u0103 americane, echipate cu sistem de lupt\u0103 Aegis<\/i> (tehnologie utilizat\u0103 pentru interceptarea rachetelor), prezente \u00een Marea Mediteran\u0103. Desf\u0103\u015furarea impresionant\u0103 de for\u0163e reprezint\u0103 o caracteristic\u0103 a ac\u0163iunilor americanilor atunci c\u00e2nd ace\u015ftia doresc s\u0103 transmit\u0103 un mesaj sau s\u0103 reitereze o pozi\u0163ie deja cunoscut\u0103. \u00cen cazul de fa\u0163\u0103, este vorba despre \u00eent\u0103rirea ideii c\u0103 statul american r\u0103m\u00e2ne pentru Israel acela\u015fi aliat de n\u0103dejde, puternic implicat \u00een asigurarea securit\u0103\u0163ii sale, pe care regimul de la Tel Aviv se poate baza.<\/p>\n

Se pare c\u0103 \u00een acest joc de \u0219ah cel care are un atu important, timpul, este Vladimir Putin. Pre\u0219edintele rus mai are 20 de ani de mandat (!) \u00een timp ce to\u021bi ceilal\u021bi lideri occidentali sunt sub presiunea alegerilor care se apropie. \u00cen acest timp strategic, Vladimir Putin poate s\u0103-\u0219i realizeze ambi\u021biile de\u00a0 reconstituire a Uniunii Sovietice sau m\u01cecar a vechii ei zone de influen\u0163\u01ce. Aten\u021bia lui se \u00eendreapt\u0103 \u00eentre Kiev, Beijing \u0219i Damasc. Primele dou\u0103 sunt deja rezolvate, r\u0103m\u00e2ne a treia direc\u021bie.<\/p>\n

Cum rec\u021bioneaz\u0103 Moscova la decizia SUA de a permite Turciei \u0219i Arabiei Saudite s\u0103 accelereze transporturi de armament c\u0103tre for\u021bele de eliberare siriene (inclusiv rachete TOW, utilizate \u00eempotriva blidatelor)? \u00cen cel mai probabil scenariu, Moscova va cre\u0219te sprijinul \u00een echipamente militare pentru regimul de la Damasc (piese de schimb pentru avioane \u0219i transportoare, echipamente radio \u0219i pentru protec\u021bia personalului sau chiar echipamente sofisticate ori muni\u021bii care pot schimba cursul evenimentelor \u00een teren). Putem exemplifica cu muni\u021bie cu sisteme de ghidare de precizie, elicoptere de atac, lansatoare de rachete autopropulsate \u0219i echipament de infanterie evoluat. La toate acestea se vor ad\u0103uga instructorii militari. R\u0103spunsul lui Vladimir Putin la programul stabilit la Londra de Grupul de prieteni ai Siriei a fost crearea unui comitet comun ruso-sirian sub \u00eendrumarea vicepremierului rus Dmitri Rogozin \u0219i a ministrului de Finan\u021be sirian, Ismail Ismail. Dmitri Rogozin, un diplomat rus pu\u021bin agreat \u00een exteriorul Rusiei, dar \u0219i \u00een cadrul administra\u021biei ruse, este bun prieten cu \u021barul armamentului din Federa\u021bia Rus\u0103, Serghei Cemezov. El nu este diplomat \u0219i nu particip\u0103 la negocierile pentru v\u00e2nz\u0103rile de armament, de aceea este folosit Rogozin, un om agreat at\u00e2t la Damasc, c\u00e2t \u0219i \u00een cercurile complexului militar rusesc.<\/p>\n

Siria revine \u00een aten\u021bia opiniei publice interna\u021bionale \u00een urm\u0103toarele luni \u0219i asta pentru c\u0103 Moscova inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 mai ofere cancelariilor occidentale un motiv de disput\u0103.<\/p>\n

Care va fi mutarea americanilor? Congresul american consider\u0103 episodul Crimeea drept un moment periculos al istoriei, cu consecin\u021be mondiale<\/i> care necesit\u0103 m\u0103suri punitive \u00een afara celor deja aplicate. Miliardarul George Soros a sugerat c\u0103 Statele Unite ar putea lovi serios \u00een interesele Rusiei, dac\u0103 ar vinde petrol din uria\u015fele rezerve acumulate, tr\u0103g\u00e2nd astfel pre\u0163urile \u00een jos. Arabia Saudit\u0103, cel mai mare exportator din lume, ar putea coopera, deoarece se opune rolului jucat de Rusia \u00een conflictul din Siria. Potrivit analistului Philip Verleger, fost consilier \u00een Administra\u0163iile Ford \u015fi Carter, dac\u0103 Statele Unite ar vinde 500.000 de barili pe zi din rezerva na\u0163ional\u0103 de petrol, ar provoca deprecierea pre\u0163ului petrolului cu 12 dolari\/baril. O astfel de sc\u0103dere ar genera pentru Rusia o pierdere de 40 de miliarde de dolari din v\u00e2nz\u0103rile de petrol \u015fi gaze naturale, echivalentul a 2% din PIB. Congresmeni influen\u0163i din Comisia pentru Energie \u015fi Resurse Naturale din Senat s-au ar\u0103tat \u00een favoarea unei astfel de m\u0103suri. Departamentul Energiei a primit peste 20 de cereri din partea companiilor pentru avizarea unor investi\u0163ii de miliarde de dolari \u00een uzine de lichefiere a gazului natural, care s\u0103 poat\u0103 fi apoi \u00eenc\u0103rcat \u00een tancuri maritime \u015fi exportat. Deocamdat\u0103, secretarul pentru Energie din Guvernul american, Ernest Moniz, a respins varianta scoaterii de cantit\u0103\u021bi de petrol din rezerva na\u021bional\u0103, constituit\u0103 \u00eenc\u0103 din 1975, odat\u0103 cu criza petrolului, pentru a proteja securitatea energetic\u0103 a SUA, dar ea este luat\u0103 serios \u00een calcul de Congres, conform agen\u021biei Bloomberg<\/i>.<\/p>\n

\u0218i totu\u0219i, Casa Alb\u0103 a anun\u0163at recent c\u0103 guvernul va vinde 5 milioane de barili din rezerva petrolier\u0103 pentru a testa sistemul de distribu\u0163ie!<\/p>\n

\u0218ahul este continuu \u0219i nu pare s\u0103 se \u00eendrepte spre remiz\u0103!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ru\u0219ii sunt implica\u021bi, \u00een acest moment, \u00een dou\u0103 conflicte: Ucraina \u0219i Siria. \u00cen Ucraina, ne afl\u0103m la \u00eenceputul unui r\u0103zboi civil, iar \u00een Siria ne afl\u0103m \u00een plin r\u0103zboi civil unde avem peste 150.000 de victime. Ambele conflicte se deruleaz\u0103 pe fondul alegerilor preziden\u021biale. Pozi\u021bia Moscovei fa\u021b\u0103 de cele dou\u0103 confllicte este diametral opus\u0103 celei a occidentalilor. \u00cen timp ce Putin declar\u0103 c\u0103 alegerile din Ucraina sunt absurde \u0219i se desf\u0103\u0219or\u0103 \u00eentr-o \u021bar\u0103 devastat\u0103 de un adev\u0103rat r\u0103zboi civil, sprijin\u0103 insistent ideea unor alegeri preziden\u0163iale \u00een Siria, prev\u01cezute pentru luna iunie. Ceea ce li se pare ru\u015filor ca fiind normal \u00een Siria, \u0163ar\u01ce distrus\u01ce \u00een mare parte \u015fi fragmentat\u01ce din […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":3390,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,65,86,102,66],"tags":[],"class_list":["post-3392","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-blog-en","category-international-peace-security","category-issues","category-studies-and-analysis"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3392"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3392"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3392\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3393,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3392\/revisions\/3393"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3390"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3392"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3392"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3392"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}