{"id":3402,"date":"2014-07-09T21:50:54","date_gmt":"2014-07-09T18:50:54","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=3402"},"modified":"2017-11-14T21:28:10","modified_gmt":"2017-11-14T19:28:10","slug":"intoarcerea-liderilor-americani-si-europeni-la-fundamentele-care-au-creat-nato-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/intoarcerea-liderilor-americani-si-europeni-la-fundamentele-care-au-creat-nato-2\/","title":{"rendered":"\u00centoarcerea liderilor americani \u0219i europeni la fundamentele care au creat NATO"},"content":{"rendered":"

\"\"S\u0103 rememor\u0103m ce spunea fostul secretar al ap\u0103r\u0103rii al SUA, Robert Gates, \u00een iunie 2011: Misiunea <\/i>(\u00een Afganistan, n.A.G.) a devoalat numeroase ne\u00eempliniri \u00een ceea ce prive\u0219te capabilit\u0103\u021bile militare \u0219i voin\u021ba politic\u0103 <\/i>(a membrilor Alian\u021bei, n.A.G.). \u00cen pofida a mai mult de dou\u0103 milioane de militari \u00een Alian\u021b\u0103, staff-ul NATO a luptat cu disperare s\u0103 desf\u0103\u0219oare \u0219i s\u0103 sprijine \u00een teren 25-40.000 de militari. \u00cen Libia, <\/i>a continuat Robert Gates, a devenit mult mai dureros \u0219i mai clar c\u0103 acelea\u0219i ne\u00eempliniri au poten\u021bialul s\u0103 pun\u0103 \u00een pericol abilitatea de a conduce \u00een mod integrat o campanie aerian\u0103 \u0219i naval\u0103. \u00cen timp ce fiecare membru al Alian\u021bei a votat pentru campania militar\u0103 din Libia, mai mult de jum\u0103tate nu au participat \u0219i numai o treime a participat \u00een campania de lovire a inamicului.\u00a0\u00a0 <\/i><\/p>\n

C\u00e2\u021bi dintre liderii europeni s-au deplasat \u00een centrul \u0219i estul Europei de la \u00eenceputul crizei din Crimeea? C\u00e2\u021bi din mini\u0219trii de externe sau mini\u0219trii ap\u0103r\u0103rii din cancelariile occidentale au aterizat la Var\u0219ovia sau Bucure\u0219ti? V\u0103 reamintesc numai de Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al NATO, care a dat asigur\u0103ri solide \u00een ceea ce prive\u0219te sprijinul pe care-l va primi Rom\u00e2nia \u00een fa\u021ba amenin\u021b\u0103rilor pre\u0219edintelui Vladimir Putin. Ast\u0103zi, c\u00e2nd scriu aceste r\u00e2nduri, dar \u0219i \u00een zilele care vin, un adevarat desant de oficiali americani va veni la Bucure\u0219ti: vicepre\u0219edintele Joe Biden \u0219i seful Pentagonului \u2013 Chuck Hagel. Pre\u0219edintele Traian Basescu s-a \u00eent\u00e2lnit deja cu adjunctul \u0219efului CIA, Avril Haines, potrivit unui comunicat al Pre\u0219edin\u021biei. Vizitele oficialilor americani vin pe fondul conflictului din Ucraina \u0219i al \u00eencerc\u0103rilor SUA \u0219i NATO de a-\u0219i asigura alia\u021bii din centrul \u0219i estul Europei c\u0103 Washingtonul este solidar \u00een fa\u021ba amenin\u021b\u0103rilor cresc\u00e2nde din partea Federa\u021biei Ruse. Noi, rom\u00e2nii, sim\u021bim nevoia, la fel ca \u0219i \u021b\u0103rile baltice sau Polonia, \u00een fapt, Noua Europ\u0103, unei protec\u021bii militare din partea americanilor sau a unei prezen\u021be NATO la grani\u021ba de est a Europei.<\/p>\n

Dup\u0103 \u00eencheierea R\u0103zboiului Rece, NATO \u0219i politica de securitate a Europei s-au bazat pe c\u00e2teva evalu\u0103ri strategice considerate fundamentale de cancelariile occidentale. S\u0103 le lu\u0103m pe r\u00e2nd. Prima<\/b> \u0219i cea mai important\u0103 a fost prezum\u021bia c\u0103 Rusia a intrat \u00een colaps din punct de vedere militar \u0219i economic, f\u0103r\u0103 a mai reprezenta o amenin\u021bare la securitatea Europei. Al doilea<\/b> considerent a fost rolul NATO: deplasarea centrului de greutate de la opera\u021biile aflate sub egida art.5. la opera\u021bii out of aria<\/i> (\u00een afara ariei de responsabilitate). \u00cen noile condi\u021bii create de c\u0103derea Cortinei de Fier, NATO a g\u0103sit o cale de revigorare prin l\u0103rgirile succesive din 1990 (Germania de Est), 1999 (Polonia, Ungaria, Cehia), 2004 (Rom\u00e2nia, Estonia, Lituania, Letonia, Bulgaria, Slovacia, Slovenia) \u0219i 2009 (Croa\u021bia, Albania) care au dus, \u00een final, la l\u0103rgirea ariei de responsabilitate spre grani\u021ba Federa\u021biei Ruse. \u00cen al treilea<\/b> r\u00e2nd, l\u0103rgirea s-a f\u0103cut pe baza primei prezum\u021bii prezentate mai sus, dar \u0219i a lipsei de reac\u021bie a Federa\u021biei Ruse, altfel dec\u00e2t prin declara\u021bii mai mult sau mai pu\u021bin iritate. Ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat p\u00e2n\u0103 la un punct: preg\u0103tirea pentru aderare a Ucrainei \u0219i Georgiei, \u00een 2008. Legat de misiunile Alian\u021bei \u00een afara ariei de responsabilitate a ap\u0103rut cea de-a patra<\/b> considera\u021bie, faptul c\u0103 Alian\u021ba poate desf\u0103\u0219ura cu succes opera\u021bii de stabilizare \u00een zone diferite de Europa, precum Irak, Afganistan \u0219i Libia.<\/p>\n

Evalu\u0103rile au fost corecte, cu excep\u021bia celei asupra Federa\u021biei Ruse care a dat semne de nervozitate,<\/i> \u00eencep\u00e2nd cu 1999, odat\u0103 cu venirea la putere a pre\u0219edintelui Vladimir Putin. Adus la putere de siloviki<\/i> lui Igor Sechin (actualul \u0219ef al Rosfnet<\/i>) pentru a recrea Rusia Imperial\u0103, pre\u0219edintele Vladimir Putin nu i-a dezam\u0103git. Cu calm, folosind un amestec de na\u021bionalism \u0219i ortodoxie aruncat \u00een ochii popula\u021biei, a adus stabilitatea politic\u0103 \u0219i economic\u0103, a subordonat oligarhia rus\u0103 (cei care nu au dorit au intrat \u00een \u00eenchisoare, Mihail Hodorkovski, sau au fugit \u00een str\u0103in\u0103tate, Boris Berezovski) dup\u0103 care a dotat for\u021bele armate cu tehnic\u0103 nou\u0103, dar \u0219i cu rachete de croaizer\u0103 sau intercontinentale de ultim\u0103 genera\u021bie (For\u021bele strategice). De\u0219i se cuno\u0219tea trecutul s\u0103u \u00een KGB, cancelariile occidentale nu l-au luat foarte \u00een serios, cu excep\u021bia Germaniei, care avea o rela\u021bie special\u0103, situat\u0103 \u00een umbr\u0103, \u0219i datorat\u0103 serviciilor secrete sovietice, rela\u021bie creat\u0103 sub bagheta lui Adropov, \u00een anii \u201960 ai secolului trecut. Partidul din care face parte ministrul de externe este cel care, sub conducerea lui Willy Brandt, a ini\u021biat conceptul de Ostpolitik,<\/b> o politic\u0103 de reconciliere fa\u021b\u0103 de URSS \u0219i de fostele state comuniste din est.<\/p>\n

Pe termen lung, politica de apropiere economic\u0103 a diminuat aversiunile dintre Bonn \u0219i Moscova \u0219i a dus la realizarea unui eveniment politic european important: Conferin\u021ba de Securitate \u0219i Cooperare \u00een Europa, de la Helsinki, din 1975.<\/p>\n

Cancelarul social-democrat (SPD) Gerhard Schr\u00f6der, care a guvernat din1998 p\u00e2n\u0103 \u00een 2005, a ad\u0103ugat un element nou la conceptul Ostpolitik<\/i> \u0219i anume rela\u021bia diplomatic\u0103 personal\u0103. Schr\u00f6der a dezvoltat cu Putin o prietenie politic\u0103 \u00een timpul mandatului s\u0103u la Berlin \u0219i a reu\u0219it s\u0103 antagonizeze Europa Occidental\u0103 datorit\u0103 proiectului Nord Stream<\/i> care aduce gazul rusesc prin Marea Baltic\u0103 \u00een Germania. La \u00eencheierea mandatului, Gerhard Schr\u00f6der a fost numit pre\u0219edintele board<\/i>-ului de conducere al gazoductului Nord Stream<\/i> de c\u0103tre Putin, care a considerat c\u0103 aceasta este cea mai bun\u0103 cale de a mul\u021bumi fostului cancelar pentru rela\u021bia deosebit\u0103 cu Federa\u021bia Rus\u0103. Prietenia lor l-a ap\u0103rat pe Putin de sanc\u021biuni dure din partea europenilor odat\u0103 cu invazia Crimeei. \u00cen 2005, prin alian\u021ba dintre SPD \u0219i Cre\u0219tin-Democra\u021bi, fostul \u0219ef al stafului lui Gerhard Schr\u00f6der, Frank-Walter Steinmeier, prieten cu cancelarul Schr\u00f6der din 1990, a devenit ministru de externe la Berlin, \u00een cabinetul Angelei Merkel \u0219i a continuat politica de toleran\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de Rusia. Frank-Walter Steinmeier a ini\u021biat Parteneriatul pentru modernizare cu Rusia, \u00een 2008, sub pre\u0219edin\u021bia lui Medvedev, cu speran\u021ba c\u0103 noile autorit\u0103\u021bi vor dori un astfel de obiectiv. Dar comanda era la prim-ministrul Putin \u0219i acest lucru a fost devoalat \u00een august 2008, odat\u0103 cu interven\u021bia rus\u0103 \u00een Georgia. Alegerile din 2009 au dus la schimbarea ministrului de externe cu liberalul\u00a0 Guido Westerwelle, a c\u0103rui politic\u0103 s-a \u00eendreptat spre \u021b\u0103rile din Europa de Est \u0219i Central\u0103. Odat\u0103 cu re\u00eentoarcerea lui Steinmeier la Ministerul de Externe, \u00een 2013, politica lui Schr\u00f6der fa\u021b\u0103 de Moscova<\/i> a revenit la Berlin \u0219i to\u021bi fo\u0219tii colaboratori pe rela\u021bia cu Federa\u021bia Rus\u0103, inclusiv Gernot Erler, autorul m\u0103surilor de apropiere fa\u021b\u0103 de Kremlin, s-au \u00eentors la Externe. Gernot Erler \u0219i-a reluat pozi\u021bia de coordonator pentru cooperare la nivelul societ\u0103\u0163ii civile cu Federa\u0163ia Rus\u0103, Asia Central\u0103 \u015fi \u0163\u0103rile Parteneriatului Estic.<\/p>\n

Criza din Ucraina l-a f\u0103cut pe Steinmeier s\u0103 recunoasc\u0103 unele gre\u0219eli comise \u00een politica fa\u021b\u0103 de Rusia. El a criticat rolul Rusiei \u00een criza ucrainean\u0103 \u0219i a declarat c\u0103 este inadmisibil modul \u00een care Rusia s-a folosit de situa\u021bia economic\u0103 disperat\u0103 a Ucrainei pentru a bloca ascensiunea acesteia \u00een UE<\/i>. \u00cen 2014, oficialii occidentali au avut revela\u021bia unei lec\u021bii strategice despre erorile comise fa\u021b\u0103 de Federa\u021bia Rus\u0103, dar \u0219i fa\u021b\u0103 de conceptul de ap\u0103rare colectiv\u0103.<\/p>\n

Ce se mai poate face acum? Nu prea multe! Acum evolu\u021bia evenimentelor depinde de dou\u0103 lucruri: evolu\u021bia guvernului de la Kiev \u0219i coeziunea UE \u0219i a NATO. \u00cen timp ce UE se confrunt\u0103 cu spectrul unor alegeri \u00een care coeziunea intern\u0103, \u0219i a\u0219a \u0219ubred\u0103, este amenin\u021bat\u0103 de extrema st\u00e2ng\u0103, un candidat devenit important pentru alegerile din Parlamentul European, Washingtonul a desantat \u00een estul Europei pentru a reasigura partenerii loiali \u2013 Polonia, Rom\u00e2nia \u0219i \u021b\u0103rile baltice \u2013 de sprijinul lor militar. SUA \u0219i UE \u00eencearc\u0103 g\u0103sirea unui r\u0103spuns coerent la agresiunea Rusiei \u00een Ucraina, fiecare \u00een registrul ei de abordare. Amenin\u021barea este prezent\u0103 \u0219i pre\u0219edintele Putin nu d\u0103 semne c\u0103 ar dori o \u00eencetare a ostilit\u0103\u021bilor \u00een Ucraina.<\/p>\n

Urmeaz\u0103 opera\u021biile de pace, la fel ca \u00een Transnistria?<\/p>\n

Cum poate fi oprit? De o Europ\u0103 unit\u0103 \u00een ac\u021biune, nu \u00een vorbe! \u00cen rest, \u00een zona limitrof\u0103 nu vor angaja dec\u00e2t trupe ucrainene. De asemenea, r\u0103zboiul informa\u021bional continu\u0103 cu cei care nu au ajuns la maturitatea g\u0103sirii unui r\u0103spuns adecvat la amenin\u021b\u0103rile Kremlinului.<\/p>\n

Robert Kaplan avertiza c\u0103 Vladimir Putin \u015ftie c\u0103 Articolul 5 din Tratatul NATO \u00eei protejeaz\u0103 pe membrii Alian\u0163ei de o invazie terestr\u0103, dar nu \u015fi de ac\u0163iuni subversive, prin cump\u0103rarea institu\u0163iilor media, a b\u0103ncilor etc. Analistul Stratfor<\/i> a avertizat Rom\u00e2nia c\u0103 trebuie s\u0103 se fereasc\u0103 de ac\u0163iunile Rusiei \u00een urm\u0103torii cinci ani, conform Mediafax<\/i>.<\/p>\n

Cum decript\u0103m aceast\u0103 declara\u021bie? Simplu: e nevoie de maxim\u0103 aten\u021bie la ce cump\u0103r\u0103 ru\u0219ii direct sau prin intermediari (\u0219i are destui…) \u00een Rom\u00e2nia! Sunt deja companii \u00een Rom\u00e2nia care au \u00een spate un ac\u021bionariat compus din oligarhi ru\u0219i apropia\u021bi de Kremlin.<\/p>\n

Rusia a folosit \u00een Ucraina un fel de opera\u021bii militare de agresiune semi-acoperite<\/b>.\u00a0 Campania din Crimeea \u0219i estul Ucrainei nu a implicat coloane de tancuri \u0219i ma\u0219ini blindate, dec\u00e2t \u00eentr-o foarte mic\u0103 m\u0103sur\u0103, majoritatea fiind plasat\u0103 la grani\u021b\u0103, \u00een principal pentru intimidare. Moscova a folosit provoc\u0103rile, suporterii locali, invoc\u00e2nd protec\u021bia minorit\u0103\u021bi rusofone, for\u021bele speciale cu uniforme f\u0103r\u0103 \u00eensemne (\u201eomule\u021bii verzi\u201d!), atacurile cibernetice, o campanie masiv\u0103 de dezinformare pentru a crea instabilitate \u0219i un pretex al anex\u0103rii de teritorii. G\u0103sim \u00een spectrul amenin\u021b\u0103rilor actuale, utilizate de Moscova, deopotriv\u0103 amenin\u021b\u0103ri conven\u021bionale, dar \u0219i amenin\u021b\u0103ri imagologice \u0219i asimetrice. Care pot fi, \u00een aceste condi\u021bii de derulare a opera\u021biilor psihologice, c\u00e2teva din elementele ce trebuie consolidate \u00een cadrul unui stat supus unui astfel de tip de agresiune: stabilitatea politic\u0103 intern\u0103 \u0219i asigurarea securit\u0103\u021bii na\u021bionale prin cre\u0219terea capacit\u0103\u021bilor militare, sistemele de avertizare timpurie, m\u0103surile de r\u0103zboi cibernetic \u0219i electronic, utilizarea la maximum a capacit\u0103\u021bilor diploma\u021biei publice.<\/p>\n

R\u0103spunsul europenilor \u0219i al NATO la evenimentele din Ucraina a fost lipsit de vlag\u0103 \u0219i din cale afar\u0103 de uzat: asigur\u0103ri verbale, vizite, rota\u021bii de trupe dislocate \u00een Europa, supraveghere aerian\u0103 \u0219i exerci\u021bii militare de mic\u0103 amploare. Opinia mea este c\u0103 NATO trebuie s\u0103 dezvolte un r\u0103spuns viguros, pe termen lung, la reac\u021bia Rusiei \u00een Ucraina, pentru c\u0103 \u021b\u0103rile din est au minorit\u0103\u021bi puternice rusofone care pot genera oric\u00e2nd un conflict militar. Propunerea secretarului general al NATO de a muta baze militare NATO \u00een est, f\u0103cut\u0103 la Bucure\u0219ti, \u00eemi pare rezonabil\u0103. Este clar c\u0103 misiunea NATO de ap\u0103rare colectiv\u0103 traverseaz\u0103 un moment fundamental de reevaluare, <\/b>care se va afla \u00een prim-planul Summitului din \u021aara Galilor din octombrie. Ap\u0103rarea colectiv\u0103 este vital\u0103 pentru Europa de ast\u0103zi, iar descurajarea revenit \u00een for\u021b\u0103 dintr-un trecut nu prea \u00eendep\u0103rtat.<\/p>\n

Pe scurt: \u00eentr-o Europ\u0103 ale c\u0103rei ambi\u021bii militare sunt confuze, singura realitate palpabil\u0103 a fost p\u00e2n\u0103 acum t\u0103ierea bugetelor militare. Este cazul ca politicienii s\u0103-\u0219i reg\u00e2ndeasc\u0103 strategiile, altfel vor fi numi\u021bi de la… Moscova!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

S\u0103 rememor\u0103m ce spunea fostul secretar al ap\u0103r\u0103rii al SUA, Robert Gates, \u00een iunie 2011: Misiunea (\u00een Afganistan, n.A.G.) a devoalat numeroase ne\u00eempliniri \u00een ceea ce prive\u0219te capabilit\u0103\u021bile militare \u0219i voin\u021ba politic\u0103 (a membrilor Alian\u021bei, n.A.G.). \u00cen pofida a mai mult de dou\u0103 milioane de militari \u00een Alian\u021b\u0103, staff-ul NATO a luptat cu disperare s\u0103 desf\u0103\u0219oare \u0219i s\u0103 sprijine \u00een teren 25-40.000 de militari. \u00cen Libia, a continuat Robert Gates, a devenit mult mai dureros \u0219i mai clar c\u0103 acelea\u0219i ne\u00eempliniri au poten\u021bialul s\u0103 pun\u0103 \u00een pericol abilitatea de a conduce \u00een mod integrat o campanie aerian\u0103 \u0219i naval\u0103. \u00cen timp ce fiecare membru al Alian\u021bei a votat pentru campania […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":3400,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,65,79,71,102,62],"tags":[],"class_list":["post-3402","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-blog-en","category-defense-homeland-security","category-europerussia","category-issues","category-regions"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3402"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3402"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3402\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3403,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3402\/revisions\/3403"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3400"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3402"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3402"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3402"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}