![\"\"](\"http:\/\/www.cass-ro.org\/wp-content\/uploads\/2014\/09\/israel-palestina.jpg\")
30 iulie 2013, Washington D.C. O zi de var\u0103, cu umiditate ridicat\u0103 pe malurile Potomacului, o zi obi\u015fnuit\u0103 pentru cet\u0103\u0163eanul american, o zi ca oricare alta \u00een capitala SUA. \u00cen schimb, agita\u0163ie la Casa Alb\u0103. \u00cen Biroul Oval s-au a\u015fezat, de o parte, israelienii, de partea cealalt\u0103, palestinienii.<\/p>\n
Este una din noile \u00eencerc\u0103ri de a g\u0103si un acord de pace \u00eentre cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i, o \u00eent\u00e2lnire care se \u00eenscrie \u00een lungul \u015fir ar reuniunilor din ultimii 20 de ani. Delega\u0163iile sunt conduse de ministrul Justi\u0163iei din Israel, Tzipi Livni, care \u00eel are al\u0103turi pe trimisul special al prim-ministrului israelian, Isaac Molho, \u015fi de negociatorul-\u015fef al palestinienilor, Saeb Erekat, \u00eenso\u0163it de Mohammad Shtayyeh, oficial Fatah de rang \u00eenalt. Din partea american\u0103, John Kerry \u015fi trimisul special al SUA \u00een Israel, Martin Indyk, ambii juc\u00e2nd rolul de mediatori \u00eentre cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i. De asemenea, din partea american\u0103 erau prezen\u0163i pre\u015fedintele Barack Obama \u015fi vicepre\u015fedintele Joe Biden. Pre\u015fedintele Obama face primul pas: Orice drum de 1.000 de mile \u00eencepe cu primul pas, cu condi\u0163ia s\u0103 fii hot\u00e2r\u00e2t s\u0103 mergi pe acel drum.<\/p>\n
\u015ei, totu\u015fi, \u015fi de aceast\u0103 dat\u0103 negocierile purtate cu mult\u0103 intensitate, mai ales \u00eentre decembrie 2013 \u015fi martie 2014, au e\u015fuat. Cinismul care a acompaniat aceste negocieri \u015fi lipsa de entuziasm a delega\u0163iilor a condus la acest final. Ideea central\u0103 a negocierilor era ca documentul-cadru, cu patru puncte importante (grani\u0163ele Ierusalimului, problema refugia\u0163ilor, securitatea teritorial\u0103 \u015fi problema coloniz\u0103rii teritoriilor, legat\u0103, implicit, de cea a utiliz\u0103rii \u015fi \u00eemp\u0103r\u0163irii resurselor de ap\u0103)<\/strong>, agreate de cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i, s\u0103 primeasc\u0103 solu\u0163ii acceptate de ambele p\u0103r\u0163i. Copii ale documentului de zece pagini zac acum \u00een birourile Departamentului de Stat \u015fi ale Ministerului de Externe din Israel \u015fi niciun oficial nu mai discut\u0103 despre ele.<\/p>\n Finalul negocierilor: starea de r\u0103zboi \u00eentre cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i.<\/p>\n Opera\u0163iunea Protective Edge<\/strong><\/p>\n Israelul a lansat ofensiva terestr\u0103 \u00een F\u00e2\u015fia Gaza dup\u0103 10 zile de lovituri aeriene (denumirea codificat\u0103 fiind Protective Edge). Ofensiva este un r\u0103spuns la tirurile de rachete venite dinspre teritoriul controlat de Hamas. Obiectivul num\u0103rul unu al acesteia: eliminarea tunelurilor care permit accesul din F\u00e2\u015fia Gaza \u00een Israel. Al\u0103turi de acesta se afl\u0103 eliminarea platformelor de lansare a rachetelor Farj-3 \u015fi Farj-5, dar \u015fi a rachetelor Qasam, \u00een una din cele patru variante. Angajarea trupelor israeliene \u00een teren va duce implicit la lupte s\u00e2ngeroase cu militan\u0163ii Hamas (Brig\u0103zile Ezzedine al-Qassam) \u015fi celelalte grup\u0103ri palestiniene din F\u00e2\u015fia Gaza, care sprijin\u0103 Comitetele Rezisten\u0163ei Populare (CRP, cu bra\u0163ul \u00eenarmat Brig\u0103zile Salaheddine\/ Saladin sau Jihadul Islamic, cu aripa armat\u0103 Brig\u0103zile al-Quds), dar \u015fi la cre\u015fterea conturilor opera\u0163iilor militare \u015fi a num\u0103rului victimelor de o parte \u015fi de alta. Guvernul israelian a ordonat armatei s\u0103 lanseze aceast\u0103 opera\u0163ie terestr\u0103, cu scopul de a lovi semnificativ infrastructurile teroriste ale Hamas \u015fi s\u0103 readuc\u0103 securitatea pentru cet\u0103\u0163enii Israelului, conform comunicatului. Ac\u0163iunea include opera\u0163ii de infanterie, de artilerie \u015fi ale serviciilor de informa\u0163ii, sprijinite de avia\u0163ie (elicoptere Apache \u015fi F-16) \u015fi de marin\u0103, conform unor surse militare. Ac\u0163iunile nu \u00eenseamn\u0103 o dezvoltare pe scar\u0103 larg\u0103 a interven\u0163iei militare, \u00eens\u0103 se constat\u0103 o nou\u0103 strategie a for\u0163elor terestre israeliene care nu se rezum\u0103 doar la ac\u0163iuni \u00een zona grani\u0163elor (ora\u015ful Erez, singurul punct de trecere a frotierei \u00eentre F\u00e2\u015fia Gaza \u015fi Israel), la fel ca \u00een celelate conflicte importante (2006 \u015fi 2012). \u00cen 2012, \u00een urma cre\u015fterii num\u0103rului de atentate \u00een apropierea grani\u0163ei \u015fi a lans\u0103rii de rachete dinspre F\u00e2\u015fia Gaza asupra zonelor populate ale Israelului, statul evreiesc a declan\u015fat Opera\u0163ia Pilonul Ap\u0103r\u0103rii<\/strong> sau St\u00e2lpul de nori<\/strong> (amintind un episod din Cartea Exodului din Biblie, unde evreii, ie\u015find din Egipt, au fost ap\u0103ra\u0163i de un st\u00e2lp miraculos de nori). Armata israelian\u0103 a utilizat bombardamentele aeriene \u00een vederea distrugerii lansatoarelor de rachete, dar \u015fi eliminarea comandan\u0163ilor Hamasului \u015fi ai Jihadului Islamic cu ajutorul dronelor.<\/p>\n Acord de pace mediat de Egipt<\/strong><\/p>\n Egiptul s-a implicat, la \u00eenceputul ostilit\u0103\u0163ilor, propun\u00e2nd un acord de oprire a acestora. Acordul a fost acceptat de Tel Aviv, dar a fost rejectat de Hamas. Astfel, ultimul avertisment transmis palestinienilor a constat \u00een cele 100.000 de notific\u0103ri adresate locuitorilor din F\u00e2\u015fia Gaza de armata israelian\u0103 pentru a le pune \u00een vedere evacuarea caselor.<\/p>\n Nou\u0103 luni de negocieri \u00eentre israelieni \u015fi palestinieni<\/strong><\/p>\n Scopul \u00eent\u00e2lnirii de la Washington, men\u0163ionat\u0103 la \u00eenceputul articolului, a fost ajungerea la un acord de pace \u00een nou\u0103 luni. Odat\u0103 \u00eentor\u015fi acas\u0103, Livni, Molho, Erekat \u015fi Shtayyeh au \u00eenceput negocierile (s-au \u00eent\u00e2lnit de 25 de ori, \u00een perioada august-decembrie 2013, \u00een Ierusalim sau Jericho). Rezultatul: cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i au ajuns la solu\u0163ia reg\u00e2ndirii agendei \u015fi renun\u0163area la un acord global \u00een favoarea unui cadru care s\u0103 stabileasc\u0103 grani\u0163ele celor dou\u0103 entit\u0103\u0163i. Negocierile s-au oprit dup\u0103 a doua etap\u0103 de eliberare a prizonierilor palestinieni \u015fi re\u00eenceperea construc\u0163iilor israeliene \u00een Gaza. Americanii au stabilit o nou\u0103 tactic\u0103: naveta \u00eentre cele dou\u0103 administra\u0163ii, \u00een efortul de a g\u0103si solu\u0163ii la acordul-cadru propus de ei. \u00cen decembrie, Kerry, care a fost implicat activ \u00een proces, a reluat negocierile \u00een special cu partea israelian\u0103. Al\u0103turi de Kerry, Tzipi Livni a fost neobosit\u0103 \u00een a lucra pentru formularea unui plan de ac\u0163iune. Fiecare propunere a fost discutat\u0103 \u015fi s-a c\u0103utat o solu\u0163ie care s\u0103 satisfac\u0103 dorin\u0163ele ambelor p\u0103r\u0163i.<\/p>\n Discu\u0163iile \u00eentre Kerry \u015fi Netanyahu, directe sau prin videoconferin\u0163e, au fost nenum\u0103rate. Uneori, cei doi s-au \u00eent\u00e2lnit c\u00e2nd Kerry a venit din China sau din Indonezia, iar discu\u0163iile au durat \u00eentre dou\u0103 \u015fi cinci ore. Discu\u0163iile au fost anevoiaose, iar cuvintele s-au a\u015fezat pe h\u00e2rtie cu mare greutate, premierul Netanyahu ced\u00e2nd \u00eencet, dar sigur, \u00een multe dintre punctele \u00een dezacord.<\/p>\n 1. Grani\u0163ele<\/strong><\/p>\n Netanyahu a acceptat, pentru prima dat\u0103, ca negocierile s\u0103 se poarte \u00een limita grani\u0163elor din 1967, cu o negociere de teritorii. Implicarea ar \u00eensemna retragerea din 90% din teritoriile ocupate acum \u00een West Bank, \u00een oricare din formele acordului de pace. Netanyahu nu a dezv\u0103luit teritoriile care vor fi negociate, dar a inclus o referin\u0163\u0103 la recunoa\u015fterea statului Israel ca stat al evreilor dar \u015fi posibilitatea de a avea rezerve asupra documentului \u00een cazul \u00een care acesta nu va fi detaliat \u00een cele mai mici am\u0103nunte. Netanyahu nu a prezentat, \u00een cadrul negocierilor, o hart\u0103 a teritoriilor, \u00een schimb, la o \u00eent\u00e2lnire la care au participat Livni, Erekat \u015fi Molho (trimisul special al prim-ministrului Netanyahu), \u00eendat\u0103 dup\u0103 plecarea temporar\u0103 a lui Molho, pe masa discu\u0163iilor a fost desf\u0103\u015furat\u0103 o hart\u0103 a zonei. Reac\u0163iile au fost spectaculoase la \u00eentoarcerea lui Mr. No (porecla lui Moho dat\u0103 de Casa Alb\u0103): Erekat a declarat c\u0103 explic\u0103 situa\u0163ia unor teritorii, Livni a declarat c\u0103 tratatul este o fic\u0163iune. Cert este c\u0103 prim-ministrul israelian s-a ferit \u00een cele nou\u0103 luni de dezbateri s\u0103 dea vreo informa\u0163ie asupra grani\u0163elor.<\/p>\n 2. Problemele de securitate<\/strong><\/p>\n Americanii au acceptat toate punctele de securitate stabilite de premierul israelian \u015fi le-au introdus \u00een document. A fost introdus\u0103 o clauz\u0103 referitoare la demilitarizarea statului palestinian \u015fi la prezen\u0163a for\u0163elor militare israeliene de-a lungul r\u00e2ului Iordan. Americanii le-au l\u0103sat celor dou\u0103 p\u0103r\u0163i s\u0103 negocieze durata prezen\u0163ei militarilor evrei \u00een zon\u0103. Netanyahu a fost de acord cu prezen\u0163a for\u0163elor interna\u0163ionale \u00een West Bank, de-a lungul liniei de demarca\u0163ie a for\u0163elor de ap\u0103rare israeliene.<\/p>\n 3. Recunoa\u015fterea statului Israel<\/strong><\/p>\n Premierul israelian a ar\u0103tat flexibilitate odat\u0103 cu negocierea acestui punct. Documentul stipuleaz\u0103 c\u0103 pacea va domni \u00eentre dou\u0103 state na\u0163ionale. S-a introdus \u00een document faptul c\u0103 minorit\u0103\u0163ile din Israel vor fi respectate \u00een orice acord de pace \u015fi niciuna din p\u0103r\u0163i nu va obliga cealalt\u0103 parte s\u0103 renun\u0163e la istoria na\u0163ional\u0103 sau s\u0103 adopte alta.<\/p>\n 4. Refugia\u0163ii<\/strong><\/p>\n \u00cen documentul-cadru a fost trecut\u0103 \u00een termeni generali pozi\u0163ia Israelului referitoare la refugia\u0163i: ei nu au dreptul s\u0103 se re\u00eentoarc\u0103 \u00een zonele din care provin. De fapt, la negocieri, israelienii au avut dou\u0103 pozi\u0163ii \u00een cadrul echipei una tran\u015fant\u0103, socotind c\u0103 re\u00eentoarcerea refugia\u0163ilor palestinieni nu este posibil\u0103, cealalt\u0103 dovedindu-se mai flexibil\u0103, prin scoaterea de pe agend\u0103 a problemei \u00eentoarcerii refugia\u0163ilor \u015fi aten\u0163ia \u00eendreptat\u0103 spre alte probleme legate de refugia\u0163i. De asemenea, Washingtonul a dorit s\u0103 adauge o clauz\u0103 prin care refugia\u0163ii se pot \u00eentoarce \u00een Palestina sau chiar \u00een Israel (cu condi\u0163ia aprob\u0103rii de statul evreu) \u00een anumite condi\u0163ii. \u00cen final, Israelul a fost de acord s\u0103 ia \u00een considerare problema refugia\u0163ilor caz cu caz, propun\u00e2nd un mecanism prin care palestinienii s\u0103 poate solicita re\u00eentoarcerea.<\/p>\n 5. Ierusalimul<\/strong><\/p>\n Statutul Ierusalimului a fost tema cea mai dezb\u0103tut\u0103 \u00eentre americani \u015fi israelieni. Americanii au fost, ini\u0163ial, de partea palestinienilor \u015fi au introdus \u00een document c\u0103 Ierusalimul va fi capitala ambelor state. Netanyahu a refuzat o capital\u0103 a palestinienilor \u00een Ierusalim. \u00cen final, a fost de acord cu o formulare ambigu\u0103, care s\u0103 nu poat\u0103 fi niciodat\u0103 \u00eemplinit\u0103. Conform unui oficial israelian, Netanyahu a recunoscut c\u0103 f\u0103r\u0103 o capital\u0103 palestinian\u0103 la Ierusalim nu va fi niciun acord de pace. Americanii sper\u0103 ca cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i s\u0103 fac\u0103 unele concesii pentru capital\u0103 (partea israelian\u0103), \u015fi pentru recuno\u015fterea statului Israel ca stat al evreilor (partea palestinian\u0103).<\/p>\n 6. Colonizarea<\/strong><\/p>\n Chestiunea coloni\u015ftilor \u015fi a coloniz\u0103rii teritoriilor ocupate nu a fost discutat\u0103 \u00een detaliu \u00een cadrul acestui document. S-a l\u0103sat o fereastr\u0103 pentru israelieni pentru a r\u0103m\u00e2ne \u00een viitorul stat palestinian.<\/p>\n Drumul spre finalizarea unui document-cadru a fost anevoios \u015fi, conform unor surse americane, textul a fost elaborat, \u00een general, cu partea israelian\u0103. De ce? Pentru c\u0103 opiniile americanilor erau foarte apropiate de cele ale palestinienilor \u00een privin\u0163a solu\u0163iilor pentru fiecare punct din acordul-cadru. Din cauza greut\u0103\u0163ilor \u00een ob\u0163inerea acordului israelienilor asupra unor puncte de vedere, oficialii americani au prezentat palestinienilor un cadru cu care israelienii erau \u00een principiu de acord. \u00cen februarie 2014, Kerry l-a \u00eent\u00e2lnit pe Abass la Paris \u015fi a \u00eencercat s\u0103-i prezinte un cadru de negocieri. Abbas a refuzat dialogul, crez\u00e2nd c\u0103 americani \u00eei prezint\u0103 un acord numai pentru a fi semnat \u015fi nicidecum negociat. Liderul palestinian a cerut ca planul de eliberare a de\u0163inu\u0163ilor palestinieni din \u00eenchisorile israeliene s\u0103 fie finalizat \u00eenainte ca acordul s\u0103 fie negociat. De-a lungul unei luni, americanii au \u00eencercat s\u0103 ob\u0163in\u0103 un r\u0103spuns sau un comentariu de la Abbas \u00een leg\u0103tur\u0103 cu documentul. Abbas a perceput documentul ca un complot \u00eempotriva sa. \u00cen martie, s-a \u00eent\u00e2lnit cu Barack Obama, \u00een Biroul Oval, \u015fi timp de dou\u0103 ore a f\u0103cut promisiuni vagi asupra acordului, preciz\u00e2nd c\u0103 va reveni cu clarific\u0103ri \u00een c\u00e2teva zile. Nu a revenit cu solu\u0163ii, ba dimpotriv\u0103, a spus c\u0103 nu a primit de la americani nicio copie a acordului-cadru. Gre\u015feala fatal\u0103 a fost c\u0103 americanii nu au investit \u00een discu\u0163ii cu Abbas, iar la Paris a fost prea t\u00e2rziu. A fost, probabil, o chestiune de management al discu\u0163iilor. De fapt, modul de a ac\u0163iona al premierului Netanyahu a fost piatra unghiular\u0103 a discu\u0163iilor privind acordul, pe principiul un pas \u00eenainte, doi pa\u015fi \u00eenapoi. C\u00e2nd premierul iraelian a fost preg\u0103tit s\u0103 fac\u0103 unele concesii, precum cea cu grani\u0163ele din 1967 sau s\u0103 implementeze m\u0103suri de \u00eencredere \u00eentre p\u0103r\u0163i, precum restr\u00e2ngerea coloniz\u0103rii \u015fi reglementarea ei, modul \u00een care s-a exprimat a fost contrar acestora. Ceea ce a f\u0103cut ca palestinienii s\u0103 nu aib\u0103 \u00eencredere \u00een procesul de pace. Dar principalul motiv pentru ne\u00eencheierea acestui acord a fost lipsa unei acomod\u0103ri a viziunilor celor doi lideri, Netanyahu \u015fi Abbas. Am\u00e2ndoi doresc un acord de pace, dar fiecare \u00een termenii lui. Netanyahu a f\u0103cut pa\u015fi extrem de importan\u0163i \u00een ob\u0163inerea unui acord de pace. A fost suficient? Nu.<\/p>\n Punctul final: eliminarea tunelurilor construite de Hamas<\/strong><\/p>\n De peste 10 zile, trupele israeliene lupt\u0103 \u00een F\u00e2\u015fia Gaza, rezisten\u0163a armat\u0103 a palestinienilor fiind \u00een sc\u0103dere. Zonele ocupate au fost securizate, scopul incursiunii fiind, se pare, atins. Discu\u0163ia din guvernul israelian privitoare la continuarea ofensivei este \u00een curs, ofensiva ini\u0163ial\u0103 ating\u00e2ndu-\u015fi obiectivul stabilit: distrugerea tunelurilor dintre F\u00e2\u015fia Gaza \u015fi Israel.<\/p>\n \u00cen ciuda \u00eendeplinirii obiectivului limitat, ministrul Ap\u0103r\u0103rii, Moshe Yaalon, a transmis militarilor c\u0103 este necesar\u0103 o opera\u0163ie mai larg\u0103 \u00een F\u00e2\u015fia Gaza. Nu este o solu\u0163ie pe termen lung, separat\u0103 de ocupa\u0163ie, a spus el, care s\u0103 nu vin\u0103 cu costuri politice mari \u015fi care s\u0103 nu creeze \u0163inte noi pentru militan\u0163ii palestinieni. Opera\u0163iile militare israeliene din F\u00e2\u015fia Gaza au fost limitate la acest perimetru de 360 km p\u0103tra\u0163i, luptele desf\u0103\u015fur\u00e2ndu-se inclusiv \u00een zonele populate ale regiunii (un r\u0103zboi de gheril\u0103 urban\u0103) unde peste un milion de palestinieni sunt localiza\u0163i astfel: \u00een ora\u015ful Gaza, unde Brigada Golani a fost desf\u0103\u015furat\u0103, sau l\u00e2ng\u0103 ora\u015ful Khan Younis, unde a fost deplasat\u0103 Brigada Aeropurtat\u0103 israelian\u0103. Din cauza apropierii de zonele populate, num\u0103rul victimelor colaterale a crescut. C\u00e2\u0163i solda\u0163i israelieni au murit? Peste 35, fa\u0163\u0103 de perioda de conflict 2008-2009, sau \u00een timpul Opera\u0163iei Pillar of Defense, \u00een 2012. Similar, victimele palestiniene au fost \u00eentre 50 \u015fi 100, \u00een 2012, fa\u0163\u0103 de peste 1.500 c\u00e2te s-au \u00eenregistrat acum. Este sigur c\u0103 sunt cele mai multe victime de la \u00eenceperea ostilit\u0103\u0163ilor, \u00een 1988. \u00cen acela\u015fi timp, tirurile cu rachete din Gaza au sc\u0103zut de la o medie de 130\/zi la o medie de 63 de rachete pe zi. Va opri Israelul tirul de rachete? Nu. \u00cen primul r\u00e2nd, datorit\u0103 zonelor intens populate din principalele ora\u015fe ale F\u00e2\u015fiei Gaza \u00een care acestea sunt lansate. Au tunelurile construite de Hamas o importan\u0163\u0103 aparte? Da.<\/p>\n Tunelurile sunt decisive \u00een diminuarea puterii aeriene a Israelului. Palestinienii au c\u00e2\u015ftigat o experien\u0163\u0103 important\u0103 \u00een construirea tunelurilor \u00eentr-un sol moale, argilos. Materiale precum ciment, o\u0163el \u015fi lemn creeaz\u0103 un suport excelent pentru acestea, f\u0103c\u00e2nd posibil\u0103 realizarea unor c\u0103i de trafic inclusiv pentru materialul logistic, precum rachetele, pe traseele construite. Distrugerea intr\u0103rilor \u00een tunele de c\u0103tre israelieni nu face dec\u00e2t s\u0103 opreasc\u0103, pentru o perioad\u0103 determinat\u0103 de timp, redeschiderea lor. Sunt trei tipuri de tuneluri \u00een Gaza, fiecare cu o unic\u0103 func\u0163iune. La grani\u0163a dintre F\u00e2\u015fia Gaza \u015fi Egipt, tuneluri pe unde traficul de materiale militare \u015fi bunuri de larg consum se mi\u015fc\u0103. Sunt tuneluri pe care oficialii egipteni sau iraelieni nu au reu\u015fit s\u0103 le fac\u0103 inoperabile permanent. Sunt apoi tunelurile din interiorul F\u00e2\u015fiei Gaza, care sunt strategice, ascunz\u00e2nd privirilor israelienilor transportul de arme al militan\u0163ilor Hamas. \u00cen timpul luptelor, acestea asigur\u0103 mutarea rachetelor dintr-o zon\u0103 \u00een alta, pentru ca utilizarea lor s\u0103 devin\u0103 o solu\u0163ie viabil\u0103. De asemeana, ele se constituie \u00eentr-un ad\u0103post excelent pentru comandan\u0163ii Hamas, dar \u015fi pentru rachete sau viitorii asasini care se \u00eendreapt\u0103 spre teritoriul israelian. A treia categorie de tuneluri sunt cele ofensive, care traverseaz\u0103 grani\u0163a F\u00e2\u015fiei Gaza cu Israelul \u015fi care au f\u0103cut obiectul actualei incursiuni. Care sunt op\u0163iunile pentru a \u00eenchide aceste tuneluri? Ele au fost descoperite ca urmare a observ\u0103rii aeriene efectuat\u0103 de dronele israeliene sau datorit\u0103 observa\u0163iilor satelitare pentru locurile de unde se lanseaz\u0103 rachete spre teritoriile israeliene. Incursiunea actual\u0103 va descoperi zeci de intr\u0103ri subterane, care duc spre zone diferite, fie \u00een F\u00e2\u015fia Gaza, fie \u00een teritoriile israeliene. O opera\u0163ie de distrugere, \u00een actualele condi\u0163ii, \u00eenseamn\u0103 ca o unitate specializat\u0103, format\u0103 din geni\u015fti, s\u0103 foloseasc\u0103 un robot care s\u0103 vizualizeze tunelul, s\u0103 determine tipul de material utilizat la construc\u0163ia sa \u015fi s\u0103 planteze mine care vor duce, \u00een final, la distrugerea \u00een totalitate a acestuia. Robo\u0163ii au sarcina de a trasa h\u0103r\u0163i ale acestor tuneluri, pentru a cartografia \u00eentreaga re\u0163ea subteran\u0103 construit\u0103 \u00een F\u00e2\u015fia Gaza. Distrugerea acestora cu bombe perforante nu este suficient\u0103. Trebuie utilizat echipament specializat pentru s\u0103pare \u015fi plantare de material exploziv. Din aceast\u0103 cauz\u0103, opera\u0163iile militare israeliene vor fi continuate, ele necesit\u00e2nd mai multe echipamente de geniu, dar \u015fi mai multe pierderi de vie\u0163i omene\u015fti. Dac\u0103 opera\u0163iile se opresc, urm\u0103rile sunt incomensurabile, la fel ca \u015fi \u00een cazul \u00een care ele continu\u0103.<\/p>\n Cine va fi c\u00e2\u015ftig\u0103torul conflictului?<\/strong><\/p>\n For\u0163ele de ap\u0103rare israeliene (IDF) sus\u0163in c\u0103 avem un mare c\u00e2\u015ftigator al acestui conflict: Iron Dome, care a a reu\u015fit s\u0103 se impun\u0103 ca o solu\u0163ie foarte eficient\u0103 \u00een lupta cu rachetele cu raz\u0103 scurt\u0103 \u015fi medie cu lansare de la sol. Ating\u00e2nd o eficien\u0163\u0103 cuprins\u0103 \u00eentre 75 \u015fi 90%, \u00een func\u0163ie de sursa \u015fi, mai ales, de faptul c\u0103 a fost folosit doar \u00een anumite cazuri, noul sistem antirachet\u0103 israelian \u015fi-a f\u0103cut o excelent\u0103 reclam\u0103 \u015fi ne putem a\u015ftepta s\u0103 aib\u0103 clien\u0163i foarte dornici s\u0103-l achizi\u0163ioneze. Sistemul Iron Dome nu este chiar ieftin, o baterie complet\u0103 se pare c\u0103 poate costa chiar 50 de milioane de dolari. Provocarea pentru Israel este acum men\u0163inerea st\u0103rii de alert\u0103 militar\u0103, \u00een timp ce p\u0103streaz\u0103 investi\u0163iile occidentale \u00een economie \u015fi coeziunea societ\u0103\u0163ii. Op\u0163iuni greu de p\u0103strat, dar ultimii 20 de ani ne-au demonstrat c\u0103 aceast\u0103 posibilitate exist\u0103.<\/p>\n De partea palestinian\u0103, nicio supriz\u0103 de propor\u0163ii: slabi, cu rachete care, odat\u0103 lansate, nu \u015ftii unde vor lovi sau dac\u0103 vor lovi, f\u0103r\u0103 niciun fel de precizie, singurul criteriu care se pare ca ar sta la baza tacticii Hamas fiind cantitatea! Dac\u0103 \u0163inem cont c\u0103 o parte important\u0103 din arsenalul Hamas este de origine iranian\u0103, ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 amenin\u0163\u0103rile cu o ploaie ucig\u0103toare de rachete asupra Israelului, asupra \u0163\u0103rilor din Golf \u015fi, \u00een general, asupra tuturor, are o baz\u0103 real\u0103 sau, parafraz\u00e2ndu-l pe Shakespeare, e doar mult zgomot pentru nimic? \u015ei totu\u015fi, oprirea activit\u0103\u0163ilor pe aeroportul Ben Gurion se constituie \u00eentr-o victorie strategic\u0103 a Hamas, care a demonstrat c\u0103 poate lovi \u00een cur\u00e2nd \u0163inte vitale \u00een Israel.<\/p>\n Primul r\u0103zboi pentru actualul premier Netanyahu se profileaz\u0103 ca o victorie tactic\u0103, nu una strategic\u0103. Se va repeta, acum, situa\u0163ia post-r\u0103zboi 1973, urmat\u0103 de o pace care a adus 20 de ani de lini\u015fte pentru Israel? R\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" 30 iulie 2013, Washington D.C. O zi de var\u0103, cu umiditate ridicat\u0103 pe malurile Potomacului, o zi obi\u015fnuit\u0103 pentru cet\u0103\u0163eanul american, o zi ca oricare alta \u00een capitala SUA. \u00cen schimb, agita\u0163ie la Casa Alb\u0103. \u00cen Biroul Oval s-au a\u015fezat, de o parte, israelienii, de partea cealalt\u0103, palestinienii. Este una din noile \u00eencerc\u0103ri de a g\u0103si un acord de pace \u00eentre cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i, o \u00eent\u00e2lnire care se \u00eenscrie \u00een lungul \u015fir ar reuniunilor din ultimii 20 de ani. Delega\u0163iile sunt conduse de ministrul Justi\u0163iei din Israel, Tzipi Livni, care \u00eel are al\u0103turi pe trimisul special al prim-ministrului israelian, Isaac Molho, \u015fi de negociatorul-\u015fef al palestinienilor, Saeb Erekat, \u00eenso\u0163it de […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":3456,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,65,86,102,72,62,66],"tags":[],"class_list":["post-3458","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-blog-en","category-international-peace-security","category-issues","category-middle-east","category-regions","category-studies-and-analysis"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3458"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3458"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3458\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3512,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3458\/revisions\/3512"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3456"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3458"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3458"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3458"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}