![\"\"](\"http:\/\/www.cass-ro.org\/wp-content\/uploads\/2014\/09\/raboiul-reinventat1.jpg\")
Este actuala confruntare \u00eentre Federa\u0163ia Rus\u0103 \u015fi Occident un nou R\u0103zboi Rece? Ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum este similar cu ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XX-lea, imediat dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial. Ce strategii vor alege liderii lumii \u00een solu\u0163ionarea acestui conflict?<\/p>\n
\n“Exist\u0103 o singur\u0103 dovad\u0103 pe care sovieticii o pot aduce, dincolo de orice \u00eendoial\u0103, care ar avansa categoric cauza libert\u0103\u0163ii \u015fi a p\u0103cii. Domnule secretar general Gorbaciov, dac\u0103 dori\u0163i pace, dac\u0103 dori\u0163i prosperitate pentru Uniunea Sovietic\u0103 \u015fi Europa de Est, dac\u0103 dori\u0163i cu adev\u0103rat liberalizare, veni\u0163i aici, la aceast\u0103 poart\u0103! Domnule Gorbaciov, deschide\u0163i aceast\u0103 poart\u0103! Domnule Gorbaciov, d\u0103r\u00e2ma\u0163i acest zid!\u201d, declara Ronald Reagan la Berlin, la 12 iulie 1987.”<\/em><\/strong><\/p>\n<\/blockquote>\n
Un lucru este evident: indiferent care va fi finalul confrunt\u0103rilor din Ucraina, rela\u0163ia Federa\u0163iei Ruse cu SUA \u015fi Europa nu va mai fi la fel cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een 2008, dup\u0103 invazia Georgiei de ma\u015fin\u0103ria de r\u0103zboi a ru\u015filor. SUA \u015fi Rusia au \u00eenceput resetarea rela\u0163iilor bilaterale. Arhitectul acestei reset\u0103ri a fost profesorul american de \u015ftiin\u0163e politice de la Stanford, Michael A. McFaul. \u00cen cei 5 ani c\u00e2t a lucrat \u00een Administra\u0163ia Barack Obama, ini\u0163ial \u00een calitate de consilier al pre\u015fedintelui Obama pe problemele Rusiei \u015fi ale Euroasiei, apoi, din 2012 p\u00e2n\u0103 \u00een februarie 2014, \u00een calitate de ambasador al SUA la Moscova, s-au \u00eent\u00e2mplat multe lucruri \u00een rela\u0163iile americano-ruse. McFaul a absolvit masterul de Studii Sovietice \u015fi Est-Europene de la Stanford University (1986) \u015fi a sus\u0163inut un doctorat la Oxford \u00een rela\u0163ii interna\u0163ioanale. Pentru prima dat\u0103 a mers \u00een URSS \u00een 1983, ca student la cursurile de limba rus\u0103, de la Universitatea din Leningrad, iar \u00een 1985 a \u00eenv\u0103\u0163at un semestru la Universitatea din Moscova. \u00cen 2008, dup\u0103 criza georgian\u0103, Washingtonul \u015fi Moscova au c\u0103zut de acord asupra noului tratat privind reducerea amelor strategice New Strategic Arms Reduction Treaty (noul START), iar ulterior, \u00een Consiliul de Securitate al ONU, au convenit noi sanc\u0163iuni \u00eempotriva Iranului, cooper\u00e2nd \u00een transbordarea echipamentelor militare \u00een\/\u015fi din Afganistan \u015fi pentru securizarea materialului nuclear de-a lungul \u015fi de-a latul globului.<\/p>\n
\u00cen acela\u015fi timp, cu sprijinul Washingtonului, Rusia a aderat la Organiza\u0163ia Mondial\u0103 a Comer\u0163ului \u015fi a beneficiat de implementarea unui nou regim de vize pe trei ani pentru turi\u015ftii \u015fi oamenii de afaceri din Rusia care c\u0103l\u0103toresc \u00een Statele Unite. Pe l\u00e2ng\u0103 un nou tratat de reducere a armamentului nuclear, \u00eenfiin\u0163area Comisiei preziden\u0163iale bilaterale, cu cele 20 de grupuri de lucru, colaborarea pe dosare sensibile precum Iranul \u015fi Afganistanul, mandatul de ambasador al lui McFaul s-a remarcat mai degrab\u0103 printr-o serie de crize f\u0103r\u0103 precedent \u00een rela\u0163iile dintre Washington \u015fi Moscova, cele mai grave de dup\u0103 destr\u0103marea URSS. Cele dou\u0103 s-au confruntat odat\u0103 cu desf\u0103\u015furarea opera\u0163iunii NATO din Libia sau cu r\u0103zboiul civil din Siria, dar \u015fi pe tema criticilor administra\u0163iei americane la adresa modului de prezervare a libert\u0103\u0163ilor individuale ale cet\u0103\u0163eanului rus de Administra\u0163ia de la Kremlin. Istoria diploma\u0163iei va nota spectacolul grotesc al arest\u0103rii presupusului rezident CIA, Ryan Christopher Fogle, sau afacerea Snowden.<\/p>\n
\n“E\u015fecul reset\u0103rii este evident, de\u015fi acum cinci ani p\u0103rea o modalitate ingenioas\u0103 de a relansa rela\u0163iile dintre SUA \u015fi Rusia.”<\/em><\/strong><\/p>\n<\/blockquote>\n
America, la \u00eenceputul mandatului lui Barack Obama, era prins\u0103 \u00een r\u0103zboiul global \u00eempotriva terorismului, care a schimbat radical agenda de politic\u0103 extern\u0103 a Washingtonului, prelu\u00e2nd toate resursele diplomatice disponibile astfel \u00eenc\u00e2t rela\u0163ia cu Rusia a r\u0103mas pe planul al doilea. A\u015fa a ap\u0103rut resetarea, ca o \u015fans\u0103 de a construi o rela\u0163ie de tip nou cu Rusia. La Washington se spera c\u0103 Moscova ar fi putut alege apropierea de Occident \u00een fa\u0163a expansiunii economice a Chinei, inclusiv \u00een zona siberian\u0103 a Federa\u0163iei Ruse. Numai c\u0103 Rusia lui Vladimir Putin, care, \u00een 2012, revenea la Kremlin, avea alte inten\u0163ii. Cele dou\u0103 puteri s-au desp\u0103r\u0163it, \u00een fapt, de rela\u0163ia bilateral\u0103, Rusia concentr\u00e2ndu-se pe zona periferiei, pun\u00e2nd presiune pe statele de la frontier\u0103, pe fostele state sovietice, \u00een timp ce America s-a concentrat pe rela\u0163ia bilateral\u0103 cu China \u015fi pe Pivotul Asia.<\/p>\n
Situa\u0163ia de r\u0103zboi civil din Ucraina a delimitat cooperarea \u00eentre cele dou\u0103 puteri, aceasta fiind diferit\u0103 de cea care se derula \u00een ultima decad\u0103 a perioadei R\u0103zboiului Rece, c\u00e2nd Rusia \u015fi SUA se percepeau ca fiind nici du\u015fmani, nici alia\u0163i. Noua rela\u0163ie face \u00eens\u0103 ca Rusia \u015fi Occidentul s\u0103 fie du\u015fmani. \u00cen opinia mea, noul tip de R\u0103zboi Rece se deosebe\u015fte fundamental de vechiul R\u0103zboi Rece. De ce?<\/p>\n
\n“Noul R\u0103zboi Rece este unul ale c\u0103rui pagube produse ambelor p\u0103r\u0163i vor fi considerabile, pentru c\u0103, spre deosebire de perioada anterioar\u0103, acest nou r\u0103zboi cuprinde toate zonele, de la cea politic\u0103 la cea economic\u0103, de la cea financiar\u0103 la cea militar\u0103.”<\/em><\/strong><\/p>\n<\/blockquote>\n
Noul r\u0103zboi va schimba structurile interna\u0163ionale actuale, afect\u00e2nd \u00eentreg sistemul de rela\u0163ii. Lumea nu mai este bipolar\u0103, ca \u00een trecut, iar \u00een anumite regiuni, precum Asia-Pacific sau \u00een Asia Central\u0103, juc\u0103tori precum China \u015fi India au un rol important \u015fi nu doresc, deocamdat\u0103, un amestec \u00een criza european\u0103. De asemenea, noul conflict nu se desf\u0103\u015foar\u0103 sub umbrela Armaghedonului nuclear, de\u015fi Rusia \u00ee\u015fi consolideaz\u0103 For\u0163ele Strategice prin dezvoltarea de rachete de croazier\u0103 sau sisteme antirachet\u0103 multifunc\u0163ionale, precum S-400. Astfel, \u00een timpul Razboiului Rece, rachetele de croziera ruse erau g\u00e2ndite s\u0103 atace centre de comand\u0103, noduri de comunica\u0163ii, \u0163inte strategice fixe, \u00een general, iar rachetele anti-nav\u0103 erau g\u00e2ndite s\u0103 distrug\u0103 portavioanele americane. Numai c\u0103 aceste rachete sunt mari, supersonice, grele \u015fi destul de scumpe, astfel c\u0103, acum, Rusia dore\u015fte s\u0103 dezvolte rachete de croazier\u0103 subsonice dup\u0103 modelul european \u015fi american, rachete mai mici, versatile, rachete cu scopuri tactice \u015fi raz\u0103 lung\u0103, capabile de lovituri chirurgicale \u015fi dotate cu focos clasic\/nuclear (spre exemplu, racheta Kh-101\/102). Washingtonul sus\u0163ine c\u0103 Rusia a testat o noua rachet\u0103 de croazier\u0103, ceea ce \u00eencalc\u0103 tratatul privind armele nucleare cu raz\u0103 medie de ac\u0163iune, semnat de pre\u015fedintele american Ronald Reagan cu liderul sovietic Mihail Gorbaciov. Tratatul privind For\u0163ele Nucleare Intermediare (INF), din 1987, interzice o clas\u0103 \u00eentreaga de arme nucleare \u2013 rachetele balistice \u015fi de croazier\u0103 cu raz\u0103 de ac\u0163iune \u00eentre 483 de kilometri \u015fi 5.471 de kilometri. \u00cen aceste condi\u0163ii, o criz\u0103 european\u0103 poate readuce rapid \u00een prim-plan loviturile nucleare. Lec\u0163iile R\u0103zboiului Rece revin \u00een actualitate, restudierea mecanismelor utilizate atunci pentru reducerea tensiunilor \u00eentre cei doi rivali fiind obligatorie pentru Washington \u015fi Moscova. \u00cen acest context, controlul armamentului nuclear revine \u00een prim- planul rela\u0163iei dintre cele dou\u0103 puteri.<\/p>\n
Diferen\u0163e \u015fi asem\u0103n\u0103ri \u00eentre vechiul \u015fi noul R\u0103zboi Rece<\/strong><\/p>\n
Noul R\u0103zboi Rece se va asem\u0103na cu cel vechi \u00een unele din caracteristicile sale \u015fi se va deosebi \u00een altele. Ce asem\u0103n\u0103ri se pot identifica la ora actual\u0103? G\u0103sim cinci caracteristici similare \u00eentre cele dou\u0103 tipuri de R\u0103zboi Rece.<\/p>\n
\u00cen primul r\u00e2nd<\/strong>, declara\u0163iile de declan\u015fare a acestuia sunt similare cu cele ale lui Stalin \u015fi Winston Churchill. De data aceasta, protagoni\u015ftii sunt pre\u015fedintele rus Vladimir Putin \u015fi Alexander Vershbow, adjunctul secretarului general al NATO. Primul a declarat, dup\u0103 anexarea Crimeei, c\u0103 Washingtonul \u015fi europenii sunt ghida\u0163i de legea armelor, fiind f\u0103uritori de coali\u0163ii militare constituite pe principiul dac\u0103 nu e\u015fti cu ei, e\u015fti \u00eempotriva lor, iar al doilea a declarat c\u0103 Rusia poate fi considerat\u0103, dup\u0103 anexarea Crimeei, un adversar mai mult dec\u00e2t un partener.<\/p>\n
\u00cen al doilea r\u00e2nd<\/strong>, ambele p\u0103r\u0163i v\u0103d conflictul ca fiind rezultatul ac\u0163iunilor celeilate p\u0103r\u0163i (ne aducem aminte de Criza rachetelor din Cuba \u2013 1962 \u015fi criza Berlinului \u2013 1958-1961). Abia dup\u0103 trecerea acestor crize, cel dou\u0103 puteri au negociat Tratatul privind limitarea testelor nucleare, Tratatul de neproliferare a armelor nucleare \u015fi Tratatul de limitare a armelor strategice (SALT I).<\/p>\n
\u00cen al treilea r\u00e2nd<\/strong>, cooperarea pe o larg\u0103 palet\u0103 de probleme interna\u0163ionale va fi imposibil\u0103 (Rusia a fost exclus\u0103 din G7). Singura situa\u0163ia de cooperare, similar\u0103 cu cele din timpul R\u0103zboilui Rece, va fi \u00een cazul \u00een care interesele Occidentului \u015fi ale Rusiei coincid.<\/p>\n
\u00cen al patrulea r\u00e2nd<\/strong>, rela\u0163iile \u00eentre militarii din Rusia \u015fi cei din America au fost \u00eenghe\u0163ate, la fel ca negocierile privind rachetele nucleare. De asemenea, exportul de tehnologie cu dubl\u0103 utilizare (civil\u0103\/militar\u0103) din SUA c\u0103tre Rusia a fost stopat, la fel ca accesul speciali\u015ftilor ru\u015fi la laboratoarele Departamentului de Energie al SUA sau la cele ale NASA. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 multe din acestea vor r\u0103m\u00e2ne \u00eenchise \u015fi dac\u0103 actualul conflict din Ucraina se va rezolva.<\/p>\n
\u00cen al cincilea r\u00e2nd<\/strong>, de\u015fi precedentul R\u0103zboi Rece era centrat pe Berlin, actualul s-a deplasat \u00een estul continentului \u015fi este centrat pe flacul estic al Alian\u0163ei NATO, \u00een triunghiul format de Ucraina-Belarus-Moldova. Ast\u0103zi, Moscova \u00ee\u015fi fortific\u0103 Districtul militar Vestic, \u00een timp ce NATO se reorienteaz\u0103 militar c\u0103tre o zon\u0103 considerat\u0103 de securitate dup\u0103 1989, amplas\u00e2nd baze militare de mici dimensiuni din nordul continentului, din \u0162\u0103rile Baltice p\u00e2n\u0103 \u00een sudul acestuia, \u00een Turcia. Triunghiul amintit a fost zona unor conflicte militare devastatoare, derulate \u00eentre imperii, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul \u0162arist \u015fi Imperiul Otoman, \u00een secolele XIX-XX.<\/p>\n
Unii anali\u015fti argumenteaz\u0103 c\u0103 Rusia nu mai este ceea ce a fost URSS \u015fi nu mai conteaz\u0103 la fel \u00een ecua\u0163ia geostrategic\u0103 interna\u0163ional\u0103. De aceea, nu putem numi aceast\u0103 perioad\u0103 un nou R\u0103zboi Rece. Este o variant\u0103 ce poate fi luat\u0103 \u00een calcul, dar provoc\u0103rile Washingtonului, \u00eencep\u00e2nd din Orientul Mijlociu \u015fi termin\u00e2nd \u00een Asia-Pacific, sunt mult mai importante dec\u00e2t colapsul rela\u0163iilor cu Rusia sau ne\u00een\u0163elegerile cu unii dintre europeni.<\/p>\n
De\u015fi SUA au un buget militar de \u015fapte ori mai mare dec\u00e2t al Rusiei \u015fi o economie care, de\u015fi \u00ee\u015fi linge r\u0103nile unei recesiuni grele, este de opt ori mai mare dec\u00e2t cea a Federa\u0163iei Ruse<\/strong>, noua confruntare dintre Rusia \u015fi SUA a devenit un nou R\u0103zboi Rece, cu toate consecin\u0163ele ce decurg din acesta. Lec\u0163ia Crimeei d\u0103 fiori Administra\u0163iei de la Tokio, deoarece r\u0103spunsul Occidentului la ocuparea peninsulei de Federa\u0163ia Rus\u0103 poate fi un model pentru o eventual\u0103 ocupa\u0163ie a Beijingului asupra insulelor din arhipelagul Senkaku. Mai mult, Rusia va avea un interes redus \u00een a manageria, din pozi\u0163ia de membru permanent al Consiliului de Securitate, un astfel de conflict \u00eentre Beijing \u015fi Tokio, iar cooperarea \u00eentre Washington \u015fi Moscova, pentru eliminarea surselor de dezordine global\u0103 precum terorismul, schimb\u0103rile climaterice, proliferarea nuclear\u0103 \u015fi r\u0103zboiul cibernetic, devine caduc\u0103 \u00een actualele condi\u0163ii.<\/p>\n
Cine va suferi din acest nou R\u0103zboi Rece?<\/strong><\/p>\n
\u00cen primul r\u00e2nd, Rusia, care depinde de Occident mai mult dec\u00e2t viceversa. Moscova va fi \u00eempins\u0103 \u00een bra\u0163ele Beijingului, care duce o politic\u0103 multilateral\u0103, baz\u00e2ndu-se pe principiul neamestecului \u00een treburile interne ale unei na\u0163iuni, dar a c\u0103rei economie \u00een plin\u0103 dezvoltare duce o lips\u0103 acut\u0103 de materii prime. Modernizarea Rusiei depinde de Occident, at\u00e2t \u00een industriile de baz\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een industria extractiv\u0103. Planurile speciale de modernizare, realizate prin alian\u0163e, \u00eencepute pe vremea fostului pre\u015fedinte, Medvedev, sunt acum o amintire. Ie\u015firile de capital din Rusia au crescut de aproape trei ori, \u00een primul trimestru din acest an, fa\u0163\u0103 de trimestrul anterior, la 50,6 miliarde de dolari, cel mai ridicat nivel \u00eenregistrat dup\u0103 ultimele trei luni din 2008, c\u00e2nd colapsul Lehman Brothers a declan\u015fat criza financiar\u0103 global\u0103. Agen\u0163ia de rating Standard&Poor’s a retrogradat Rusia pe fondul ie\u015firilor masive de capital \u015fi tensiunilor din Ucraina, care pun \u00een pericol cre\u015fterea economic\u0103. Astfel, calificativul pentru aceast\u0103 \u0163ar\u0103 a fost redus la BBB- de la BBB, la doar o singur\u0103 treapt\u0103 deasupra categoriei \u201ejunk\u201d (nerecomandat\u0103 pentru investi\u0163ii). Pre\u015fedintele Vladimir Putin a aprobat introducerea unei taxe pe v\u00e2nz\u0103ri, care fusese eliminat\u0103 \u00een urm\u0103 cu zece ani, pentru cre\u015fterea veniturilor bugetare ale regiunilor, pe fondul problemelor economice amplificate de sanc\u0163iunile occidentale. Banca Central\u0103 a Rusiei a \u00eenceput o campanie de a opri ie\u015firile de fonduri din \u0163ar\u0103, odat\u0103 cu numirea unui noului guvernator Elvira Nabiullina, campanie care se \u00eenscrie \u00eentr-o politic\u0103 devoalat\u0103 de pre\u015fedintele Vladimir Putin. \u00cenchiderea a trei b\u0103nci, dintre care cea mai mare este Investbank, aflat\u0103 pe locul 79 \u00een Rusia dup\u0103 valoarea activelor, a fost motivat\u0103 de institu\u0163ie prin prisma problemelor privind pl\u0103\u0163ile \u015fi opera\u0163iile suspecte observate \u00een cazul acestora. Celelalte dou\u0103 banci sunt Smolensky Bank (locul 125) \u015fi Project Finance Bank (locul 129). Cumulat, cele trei au active de 67 de miliarde de ruble (dou\u0103 miliarde de dolari). Este o solu\u0163ie la p\u0103strarea fondurilor \u00een Rusia aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 a b\u0103ncii centrale? Pentru moment, da. Revenirea Rusiei ca for\u0163\u0103 militar\u0103 complic\u0103 planurile adminstra\u0163iei Obama de a reduce bugetul militar al SUA. Planurile opera\u0163ionale ale Pentagonului de a securiza c\u0103ile de comunica\u0163ii din Marea Chinei de Sud \u015fi din Oceanul Indian vor avea acum o component\u0103 de capabilit\u0103\u0163i militare conven\u0163ionale \u00een Europa de Est. A\u015fadar, o \u00eentrebare se na\u015fte: dac\u0103 sunt esen\u0163iale pentru Tratatul Colectiv de Securitate \u015fi pentru Uniunea Euroasiatic\u0103, \u0163\u0103ri precum Armenia, Belarus sau Kazakstan vor continua s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een sfera de influen\u0163\u0103 a Rusiei \u00een condi\u0163iile \u00een care rela\u0163iile acesteia cu SUA sau UE sunt deteriorate? \u00cen noile circumstan\u0163e, generate de reducere a PIB-ului, cota alocat\u0103 armatei ruse se va reduce \u015fi ea, ceea ce presupune ca provoc\u0103rile ridicate de insecuritatea din Caucaz sau viitorul impredictibil din Pakistan \u015fi Afganistan s\u0103 fie mai greu de digerat la Kremlin.<\/p>\n
\nNota autorului: Partea a II-a a analizei \u00eenglobeaz\u0103 problemele centrale geopolitice de urm\u0103rit \u00een contextul noului R\u0103zboi Rece, dar \u015fi care sunt lec\u0163iile istorice cele mai importante ale vechiului R\u0103zboi Rece. Textul va fi publicat la sf\u00e2r\u015fitul acestei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni.<\/strong><\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Este actuala confruntare \u00eentre Federa\u0163ia Rus\u0103 \u015fi Occident un nou R\u0103zboi Rece? Ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum este similar cu ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XX-lea, imediat dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial. Ce strategii vor alege liderii lumii \u00een solu\u0163ionarea acestui conflict? “Exist\u0103 o singur\u0103 dovad\u0103 pe care sovieticii o pot aduce, dincolo de orice \u00eendoial\u0103, care ar avansa categoric cauza libert\u0103\u0163ii \u015fi a p\u0103cii. Domnule secretar general Gorbaciov, dac\u0103 dori\u0163i pace, dac\u0103 dori\u0163i prosperitate pentru Uniunea Sovietic\u0103 \u015fi Europa de Est, dac\u0103 dori\u0163i cu adev\u0103rat liberalizare, veni\u0163i aici, la aceast\u0103 poart\u0103! Domnule Gorbaciov, deschide\u0163i aceast\u0103 poart\u0103! Domnule Gorbaciov, d\u0103r\u00e2ma\u0163i acest zid!\u201d, declara Ronald […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":3461,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,65,71,84,86,102,62,66],"tags":[],"class_list":["post-3464","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-blog-en","category-europerussia","category-global-governance","category-international-peace-security","category-issues","category-regions","category-studies-and-analysis"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3464"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3464"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3464\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3509,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3464\/revisions\/3509"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3461"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3464"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3464"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3464"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}