{"id":3572,"date":"2014-11-11T20:39:23","date_gmt":"2014-11-11T18:39:23","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=3572"},"modified":"2017-11-14T21:28:01","modified_gmt":"2017-11-14T19:28:01","slug":"isis-si-strategia-militara-americana-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/isis-si-strategia-militara-americana-2\/","title":{"rendered":"ISIS \u0219i Strategia militar\u0103 american\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"Pericolul terorismului transna\u021bional \u00een secolul al XXI-lea este abia la \u00eenceput, fiecare dintre noi fiind o posibil\u0103 \u021bint\u0103 aici, \u00een \u021bar\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een afar\u0103. El a continuat s\u0103 existe \u0219i dup\u0103 11 septembrie 2001, ziua care a zguduit America, dar \u0219i \u00eentreaga planet\u0103. S-au schimbat denumirile organiza\u021biilor teroriste \u0219i metodele de implementare a ideologiei fundamentaliste, iar liderii \u00een v\u00e2rst\u0103 au fost \u00eenlocui\u021bi cu lideri tineri, plini de energie, dar \u0219i de… demen\u021b\u0103! Ast\u0103zi, \u00een cancelariile occidentale sau \u00een birourile NATO se discut\u0103, \u00een noile circumstan\u021be, strategia militar\u0103 \u00een abordarea terorismului transna\u021bional.<\/p>\n

Cum definim acest\u0103 strategie? \u00cen Grecia Antic\u0103, aceasta era definit\u0103 ca fiind arta de a aranja cursul evenimentelor \u00eentr-un r\u0103zboi<\/i>. Ast\u0103zi, \u00een dic\u021bionarul de termeni militari realizat de Colegiul de R\u0103zboi de la Universitatea Na\u021bional\u0103 de Ap\u0103rare din Washington g\u0103se\u0219ti nu mai pu\u021bin de opt defini\u021bii ale strategiei militare. Ciudat este c\u0103, \u00een condi\u021biile \u00een care la dou\u0103 grani\u021be ale Alian\u021bei Nord-Atlantice sunt confrunt\u0103ri militare \u00een plin\u0103 derulare (la grani\u021ba Rom\u00e2niei cu Ucraina \u0219i la grani\u021ba Turciei cu Siria), unii politicieni mai cred c\u0103 o linie trasat\u0103 cu creion ro\u0219u sau albastru pe o hart\u0103 militar\u0103 de\u021binut\u0103 de un Stat Major sau o list\u0103 de obiective strategice reprezint\u0103, \u00een fapt, o strategie militar\u0103 suficient\u0103 pentru securitatea na\u021bional\u0103 a unei \u021b\u0103ri. Lucrurile sunt mult mai complicate dec\u00e2t par la prima vedere. Definirea \u0219i aplicarea strategiei militare poate duce la victorie sau la \u00eenfr\u00e2ngere. \u00cen mai 1989, \u00een revista Military Review<\/i>, colonelul Arthur F. Lykke Jr. lansa o defini\u021bie pragmatic\u0103, aflat\u0103 \u0219i azi la baza strategiei predate la US Army War College (\u00een parantez\u0103 fie spus, articolul fusese exclus de pe lista celor care pot fi publicate \u00een vederea preg\u0103tirii cursan\u021bilor \u00een anul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt 1981!). Lykke a distilat \u00eentreaga defini\u021bie \u00eentr-o ecua\u021bie simpl\u0103: Strategia = obiectivele finale + resursele utilizate + c\u0103ile folosite <\/i><\/b>(Strategy = Ends + Means + Ways). Pentru scopul acestei discu\u021bii, voi oferi \u0219i defini\u021bia aprobat\u0103 \u00een documentele Pentagonului de pre\u0219edintele Comitetului \u00centrunit al \u0218efilor de State Majore al SUA: arta \u0219i \u0219tiin\u021ba de a angaja for\u021bele armate ale unei na\u021biuni pentru a securiza obiectivele politicii na\u021bionale prin aplicarea for\u021bei sau amenin\u021b\u0103rii cu for\u021ba<\/i>.<\/p>\n

De ce am dat defini\u021ba strategiei militare?<\/strong><\/p>\n

Pentru c\u0103 \u00een\u021belegerea exact\u0103 a acesteia ne duce la un dialog strategic pertinent asupra problemelor lumii de ast\u0103zi. \u0218i nu trebuie s-o confund\u0103m cu ceea ce \u00eenseamn\u0103 strategia na\u021bional\u0103 care spune: arta \u0219i \u0219tiin\u021ba de a dezvolta \u0219i utiliza puterile politice, economice \u0219i \u0219tiin\u021bifice, \u00eempreun\u0103 cu for\u021bele militare ale unei na\u021biuni, pentru a securiza obiectivele na\u021bionale<\/i>. Strategia militar\u0103 este numai o parte a strategiei na\u021bionale \u0219i este limitat\u0103 din punct de vedere tehnologic de la o armat\u0103 la alta. Pentru momentul actual, putem aprecia c\u0103 Strategia militar\u0103 a SUA, elaborat\u0103 \u00een 2005, sub semn\u0103tura lui Donald Rumsfeld, este similar\u0103 Directivei NSC-68, semnat\u0103 de pre\u0219edintele Harry Truman \u0219i valabil\u0103 20 de ani din momentul aprob\u0103rii (a\u0219a-numita Directiv\u0103 a R\u0103zboiului Rece). Aceasta din urm\u0103 ofer\u0103 elemente viabile unei abord\u0103ri pertinente a evenimentelor actuale, dar \u0219i a celor care pot ap\u0103rea pe termen mediu, \u00een condi\u021biile \u00een care fiecare pre\u0219edinte propune, \u00een mandatul s\u0103u de patru ani, o nou\u0103 strategie militar\u0103 \u00een func\u021bie de priorit\u0103\u021bile politice ale Administra\u021biei. \u00cen politica militar\u0103 american\u0103 exist\u0103, de multe ori, documente care marcheaz\u0103 evolu\u021bia evenimentelor pentru perioade lungi de timp, de\u0219i sunt preg\u0103tite pentru un mandat preziden\u021bial.<\/p>\n

Pre\u0219edintele SUA, Barack Obama, a creionat, \u00een ultimul discurs despre terorismul din Orientul Mijlociu, o strategie militar\u0103<\/b> \u00een c\u00e2\u021biva pa\u0219i. Discursul pre\u0219edintelui american a fost clar \u00een ceea ce prive\u0219te obiectivele sale \u2013 vom sl\u0103bi treptat puterea organiza\u021biei teroriste \u0219i, \u00een final, o vom distruge<\/i> \u2013 a declarat Obama, prezent\u00e2nd apoi patru c\u0103i de urmat. Prima cale<\/i> va fi cea a atacurilor aeriene asupra \u021bintelor Statului Islamic din Irak \u0219i Siria (ISIS), \u021binte situate inclusiv \u00een Siria. \u00cen al doilea r\u00e2nd,<\/i> SUA \u0219i \u021b\u0103ri aliate \u00een cadrul opera\u021biunii (la ora actual\u0103, Arabia Saudit\u0103, Bahrein, Emiratele Arabe Unite, Iordania \u0219i Fran\u021ba) vor oferi sprijin grupurilor care lupt\u0103 \u00eempotriva ISIS, incluz\u00e2nd aici For\u021bele de Securitate Irakiene, trupelor Peshmerga, grup\u0103rilor opozi\u021biei siriene \u0219i forma\u021biunilor paramilitare sunnite irakiene, dar \u0219i G\u0103rzii Na\u021bionale a Irakului. \u00cen al treilea r\u00e2nd, <\/i>Washingtonul va conduce efortul interna\u021bional de a contracara ISIS prin m\u0103suri antiteroriste, precum \u00eent\u0103rirea sistemului de ap\u0103rare a propriului teritoriu, oprirea valului de recrut\u0103ri f\u0103cute de terori\u0219ti \u00een r\u00e2ndurile comunit\u0103\u021bilor musulmane din Europa \u0219i SUA, t\u0103ierea canalelor de finan\u021bare ale mi\u0219c\u0103rii teroriste \u0219i contracararea m\u0103surilor de r\u0103sp\u00e2ndire a ideologiei fundamentaliste promovate de ace\u0219tia. \u00cen al patrulea r\u00e2nd, <\/i>SUA va asigura ajutor umanitar civililor afecta\u021bi de activit\u0103\u021bile teroriste ale ISIS.<\/p>\n

Mijloacele cu care va fi pus\u0103 \u00een aplicare aceast\u0103 strategie nu au fost devoalate, dar ele transpar din celelalte elemente prezentate. SUA vor desf\u0103\u0219ura for\u021bele aeriene \u0219i grupe speciale de personal militar \u00een zona adiacent\u0103 sau chiar \u00een teatrele de opera\u021bii, for\u021be care s\u0103 participe la conducerea ac\u021biunilor \u00een teren pentru sprijinirea unit\u0103\u021bilor militare irakiene, \u0219i vor utiliza for\u021ba naval\u0103 sta\u021bionat\u0103 \u00een Golful Persic pentru a lansa rachete de croazier\u0103 \u0219i atacuri aeriene. Neclar\u0103 \u00een aceast\u0103 strategie militar\u0103 este diferen\u021ba dintre obiectivele nelimitate \u0219i mijloacele relativ limitate utilizate sau poate c\u0103 pre\u0219edintele american nu a explicat limpede ceea ce generalul Demsey a men\u021bionat cu prilejul audierilor din Senat, probabilitatea unei interven\u021bii armate. <\/i>Pe teren, o grup\u0103 de for\u021be speciale poate face eficient un atac aerian, dup\u0103 ce loviturile ini\u021biale cu rachete de croazier\u0103 au distrus \u021bintele fixe \u0219i bazele de cantonare \u0219i antrenare ale mi\u0219c\u0103rii ISIS. Strategia va fi dus\u0103 la cap\u0103t pe teren de for\u021bele irakiene, de lupt\u0103torii din Armata Sirian\u0103 Liber\u0103 sau de trupele Peshmerga, ceea ce aduce cu sine riscul ne\u00eendeplinirii \u00een totalitate a obiectivelor propuse. Strategia prevede un moment important care se deruleaz\u0103 dup\u0103 loviturile aeriene: evaluarea distrugerilor provocate capacit\u0103\u021bii de lupt\u0103 a ISIS. Este de re\u021binut c\u0103, pentru adev\u0103ra\u021bii strategi militari, nu exist\u0103 un punct final al unei strategii, ci numai ziua de m\u00e2ine<\/i>. O strategie bun\u0103 este aceea care aduce avantaje fa\u021b\u0103 de inamic zi de zi. Pe termen scurt, loviturile aeriene vor sl\u0103bi ISIS \u0219i vor face nesigur teritoriul ocupat \u00een Siria. Acela va fi momentul \u00een care atacul pe teren poate fi decisiv. Dar s\u0103 a\u0219tept\u0103m s\u0103 vedem rezultatele primelor ac\u021biuni aeriene.<\/p>\n

Carl von Clausewitz a scris c\u0103 r\u0103zboiul este ca un duel p\u00e2n\u0103 la moarte, unde fiecare parte omoar\u0103 sau poate fi omor\u00e2t\u0103<\/i>. Asta \u00eenseamn\u0103, de fapt, un r\u0103zboi total, ceea ce nu s-a prea \u00eent\u00e2mplat p\u00e2n\u0103 acum. \u00cen practica zilei de azi, r\u0103zboiul a devenit un dialog politic condus cu mijloace letale. Avem un r\u0103zboi cu gloan\u021be, bombe, rachete de crozier\u0103, mesaje pe twitter, mailuri, materiale video \u0219i discursuri, un r\u0103zboi \u00een real-time pe toate fronturile militare \u0219i media. Interac\u021biunea militar\u0103 cu media este una care schimb\u0103 regulile jocului \u0219i devine un factor perturbator al unei strategii militare fixe. Coali\u021bia va trebui s\u0103-\u0219i ajusteze continuu metodele de ac\u021biune \u00een fa\u021ba provoc\u0103rilor asimetrice ale confrunt\u0103rii actuale din Orientul Mijlociu.<\/p>\n

La recenta conferin\u021b\u0103 de la Paris, dedicat\u0103 r\u0103zboiului global asupra terorismului, discu\u021biile au adus ca ofert\u0103 mai multe avioane din Vest, dar nicio ofert\u0103 de trupe combatante \u00een teatrele de opera\u021bii. Reprezentan\u021bi a peste 20 de state, incluz\u00e2nd 10 state arabe s-au al\u0103turat celor din SUA, Canada, Fran\u021ba, Marea Britanie \u0219i Rusia \u0219i s-au declarat de acord cu sprijinul Bagdadului \u00een lupta cu jihadi\u0219tii sunni\u021bi care au creat pe teritoriul Siriei \u0219i al Irakului un Califat islamic sub denumirea de Statul Islamic. Credem c\u0103, \u00een Siria, exist\u0103 aproximativ 12.000 de combatan\u0163i din cel pu\u0163in 50 de \u0163\u0103ri \u2013 combatan\u0163i str\u0103ini, inclusiv un mic num\u0103r de americani \u2013 care au ajuns acolo de la \u00eenceputul conflictului, \u00een martie 2011<\/i>, a declarat purt\u0103toarea de cuv\u00e2nt a diploma\u0163iei americane, Marie Harf. La reuniune, Canada a fost cea mai vocal\u0103, prin declara\u021bia ministrului de Externe, John Baird, care a declarat c\u0103 acest grup terorist violeaz\u0103 permanent valorile democratice cele mai dragi Canadei<\/i>. Canada a desf\u0103\u0219urat 70 de militari din for\u021bele speciale \u00een Irak, for\u021be care lucreaz\u0103 \u00eempreun\u0103 cu cei 1.500 de consilieri americani \u00een vederea coordon\u0103rii ac\u021biunilor militarilor irakieni \u0219i kurzi. Mini\u0219trii de externe au c\u0103zut de acord c\u0103: vor sprijini noul guvern irakian \u00eempotriva grupului Daesh (acronimul, \u00een arab\u0103, al Statului Islamic din Irak \u0219i Levant) prin toate mijloacele necesare, inclusiv asisten\u021b\u0103 militar\u0103, \u00een func\u021bie de cerin\u021bele guvernului irakian, av\u00e2nd \u00een vedere prezervarea securit\u0103\u021bii popula\u021biei civile<\/i>. Fran\u021ba \u0219i Australia s-au declarat de acord s\u0103 aloce for\u021be aeriene pentru a executa bombardamente, \u00een schimb, Turcia, un stat de linie, s-a oferit s\u0103 acorde doar asisten\u021b\u0103 umanitar\u0103 \u0219i a refuzat ca avioanele Alian\u021bei s\u0103 decoleze de la baza din Incirlik (avioanele americane decoleaz\u0103 de pe portavionul USS George H.W. Bush<\/i>, localizat \u00een Golful Persic). Loviturile aeriene au stabilizat frontul \u00een nordul Irakului, unde ac\u021bioneaz\u0103 trupele kurde peshmerga. Arabia Saudit\u0103 s-a oferit s\u0103 asigure o baz\u0103 de preg\u0103tire pentru viitorii militari sunni\u021bi irakieni, dar preg\u0103tirea ei va dura luni bune. Conform declara\u021biei lui John Kerry, ar exista state arabe care doresc s\u0103 trimit\u0103 trupe \u00een Irak, dar nu a dorit s\u0103 le nominalizeze. La conferin\u021b\u0103, nici Siria, nici Iran, state care au trupe pe teren, nu au participat, aparent datorit\u0103 obiec\u021biilor ridicate de Arabia Saudit\u0103 \u0219i de Egipt. Rusia, aliatul Damascului \u0219i al Teheranului, a criticat lipsa invita\u021biei pentru cele dou\u0103 state. \u00centre Washington \u0219i Teheran s-au purtat discu\u021bii, dar iranienii au condi\u021bionat participarea de ob\u021binerea unor \u00eenlesniri \u00een negocierile privind programul lor nuclear, inacceptabile \u00eens\u0103 pentru partea american\u0103.<\/p>\n

Cum vede Pentagonul confruntarea cu ISIS?<\/strong><\/p>\n

Secretarul ap\u0103r\u0103rii Chuck Hagel vede confruntarea ca pe o b\u0103t\u0103lie pe trei fronturi:(1) frontul creat de opozi\u021bia sirian\u0103, (2) frontul creat de kurzii sirieni \u0219i irakieni, (3) frontul creat de armata regulat\u0103 irakian\u0103. Primul front, format din lupt\u0103tori preg\u0103ti\u021bi \u00een Arabia Saudit\u0103, va fi asigurat cu logistic\u0103 de partea american\u0103 (muni\u021bii \u0219i armament), \u00een vederea cre\u0103rii unui avantaj calitativ pe teren, nu unul numeric. De asemenea, capabilit\u0103\u021bile militare, centrele de comand\u0103 \u0219i comunica\u021bii, c\u00e2t \u0219i infrastructura ISIS din Siria sunt vizate de lovituri aeriene americane, dar \u0219i ale alia\u021bilor. Generalul Martin Dempsey, pre\u0219edintele Comitetului \u00centrunit al \u0218efilor de State Majore \u0219i principalul consilier al pre\u0219edintelui american, a declarat c\u0103 pre\u0219edintele Obama va lua \u00een considerare participarea trupelor americane \u00een teatrul de opera\u021bii, \u00een func\u021bie de elementele proprii fiec\u0103rei situa\u021bii \u00een parte. <\/i>Deocamdat\u0103, \u00een viziunea generalului Demsey, militarii americani (\u00een jur de 1.600) vor participa la misiuni de culegere de informa\u021bii pentru executarea loviturilor aeriene (militarii americani disloca\u021bi \u00een Irak fac parte din controlorii militari de trafic JTACs \u2013 Joint Tactical Air Controllers). \u00cen fa\u021ba comisiei senatoriale, generalul Dempsey a precizat c\u0103 trupele americane pot fi dislocate \u00een teatrul de opera\u021bii numai dac\u0103 SUA nu vor reu\u0219i s\u0103 organizeze o coali\u021bie de for\u021be \u00eempotriva ISIS (coali\u021bia este \u00een curs de formare)<\/i>. Alte scenarii pe care le-a citat, ca exemplu de utilizare a trupelor americane, au fost o ipotetic\u0103 invazie a ora\u0219ului Mosul sau cazul unor \u021binte de pe teritoriul american vizate de terori\u0219ti. De asemenea, el a precizat c\u0103 trupele vor fi prezente \u00een teatrul de opera\u021bii \u00een cazul \u00een care un portavion american ar fi lovit sau un pilot american ar trebui s\u0103 fie salvat.<\/p>\n

Ce spune pre\u0219edintele Consiliului pentru Rela\u021bii Externe, Richard Haass?<\/strong><\/p>\n

Pre\u0219edintele Obama a anun\u021bat c\u0103 va extinde campania militar\u0103 \u00eempotriva ISIS,<\/i> a spus pre\u0219edintele Consiliului pentru Rela\u021bii Externe, Richard N. Haass \u0219i a ad\u0103ugat c\u0103 obiectivul distrugerii acestora este nerealistic, iar cooperarea cu opozi\u021bia sirian\u0103 este \u00eendoielnic\u0103<\/i>. Pentru a crea o capacitate de distrugere realist\u0103<\/i>, a precizat Haass, Washingtonul are nevoie de o coali\u021bie a statelor arabe sunnite, dar \u0219i a unor state precum Iran \u0219i Rusia, care pot influen\u021ba regimul lui Assad<\/i>. Haass se a\u0219teapt\u0103 la o cre\u0219tere nesemnificativ\u0103 a for\u021belor americane, \u00een mod concret a for\u021bele speciale \u00een zona opera\u021bional\u0103 din Irak.<\/p>\n

De ce este important discursul lui Obama?<\/strong><\/p>\n

Strategia pre\u0219edintelui Obama devoaleaz\u0103, de fapt, dou\u0103 lucruri: o recuno\u0219tere a unei amenin\u021b\u0103ri strategice importante pe care o reprezint\u0103 ISIS \u0219i posibilitatea extinderii atacului asupra ISIS din Irak \u00een Siria<\/b>. Provocarea terorist\u0103 datorat\u0103 ISIS este \u00eens\u0103 mult mai important\u0103 dec\u00e2t ceea ce reprezint\u0103 pericolul altor grup\u0103ri teroriste, precum cele din Nigeria, Somalia sau Yemen. Provocarea este datorat\u0103 unei armate insurgente, echipat\u0103 \u0219i antrenat\u0103 \u00een teatre de opera\u021bii militare din Siria. Ideea construirii unei alian\u021be cu Armata Sirian\u0103 Liber\u0103 este pu\u021bin fezabil\u0103<\/i>, spune Haass, \u0219i datorit\u0103 diviziunii din interiorul acesteia \u0219i a\u00a0 puterii ei militare reduse \u0219i incoerente<\/i>. Cert este c\u0103 americanii vor suplimenta num\u0103rul de consilieri \u0219i for\u021bele speciale (care vor ac\u021biona \u00eempotriva \u021bintelor importante<\/i><\/b>) pentru sprijinul opera\u021biilor armatei irakiene sau a celorla\u021bi parteneri (trupele kurde Peshmerga sau mili\u021bii sunnite tribale) \u0219i u\u0219urarea opera\u021biilor aeriene desf\u0103\u0219urate de pe portavioanele americane din Golf. Conform teoriei militare, strategia aerian\u0103, preconizat\u0103 \u00eempotriva ISIS, nu poate distruge definitiv o organiza\u021bie \u0219i nu poate de\u021bine\/ocupa teritorii. Ea poate sl\u0103bi un adversar \u0219i-l poate for\u021ba s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een defensiv\u0103. Pentru a fi complet\u0103, este nevoie de o colaborare cu for\u021bele militare din teatrul de opera\u021bii. \u0218i, pentru a fi mai exac\u021bi, este nevoie de cooperare cu trupe din Arabia Saudit\u0103, Iordania \u0219i Egipt (sau alte \u021b\u0103ri din regiunea Golfului), care au abilit\u0103\u021bi \u00een astfel de teatre de opera\u021bii din zonele de de\u0219ert. Aici apare diploma\u021bia oficial\u0103 care, \u00eempreun\u0103 cu cea militar\u0103, se al\u0103tur\u0103 diploma\u021biei tribale desf\u0103\u0219urat\u0103 acum de Riad.<\/b> Tribalismul este marea problem\u0103 a Orientului Mijlociu. \u00cen timpul Imperiului Otoman, ora\u0219ele importante din Levant \u0219i Arabia (Beirut, Damasc sau Cairo) erau sub controlul direct al sultanului, \u00een schimb teritoriile tribale aveau propriii conduc\u0103tori \u0219i propriile legi. Singura surs\u0103 acceptat\u0103 istoric este c\u0103 Marea Britanie a unit trei vilaiete (mai multe sangeacuri formau un vialet) Bagdad, Basra \u0219i Mosul, ca s\u0103 creeze Irakul de ast\u0103zi. Britanicii s-au luptat cu triburile locale \u00een numeroase cazuri pentru a ocupa aceste teritorii \u0219i nu este vorba numai de acordul Sykes-Picot \u00eentre puterile imperiale europene pentru a stabili grani\u021bele Orientului Mijlociu. Britanicii au securizat o rut\u0103 \u00eentre terenurile petroliere din Basra \u0219i portul Haifa, unind teritoriile triburilor din Irakul de ast\u0103zi la care s-a ad\u0103ugat crearea unei regiuni, denumit\u0103 Transiordania (prin unirea triburilor Muntafiq, Diwaniyah, Karbala \u0219i Dulaim), care s\u0103 fac\u0103 leg\u0103tura \u00eentre Palestina \u0219i Irak. La vremea respectiv\u0103, un trib, Annazah, condus de Najdi Abdul-Aziz Ibn Saud, a \u00eenvins pe rivalii lor, Shammar, al c\u0103ror teritoriu se \u00eentindea din Arabia p\u00e2n\u0103 \u00een Kurdistan. Ibn Saud a \u00eencheiat alian\u021be cu liderii tribali din teritoriile cucerite, alian\u021be care sunt valabile \u0219i ast\u0103zi (chiar dac\u0103 triburile sunt localizate ast\u0103zi \u00een Siria sau Irak). Deci, suprapunerea h\u0103r\u021bii tribale a lui Ibn Saud cu cea a lui Sykes-Picot creaz\u0103 dou\u0103 regiuni: una bazat\u0103 pe loialitate \u0219i supunere monarhic\u0103, \u00een tradi\u021bia veche a culturii arabe, \u0219i o a doua, bazat\u0103 pe interesele coloniale ale celor care au condus Orientul Mijlociu \u0219i ale elitelor urbane din marile localit\u0103\u021bi din regiune. Britanicii nu au reu\u0219it o ocupare complet\u0103 \u0219i o unire total\u0103 a triburilor, de\u0219i au f\u0103cut eforturi de a lega regiunile tribale cu marile aglomer\u0103ri urbane \u0219i de a impune cultura occidental\u0103. Explozia produc\u021biei de petrol a dat \u0219i mai mult\u0103 putere acestor triburi. Statele de acolo tr\u0103iesc \u00een interior dup\u0103 reguli imemoriale, \u00eentr-o continu\u0103 lupt\u0103, schimbare de alian\u021be \u0219i cuceriri de teritorii unii de la al\u021bii. Acolo, istoria, cultura \u0219i tradi\u021biile tribale sunt importante, iar o lips\u0103 de \u00een\u021belegere a acestor fundamente face imposibil\u0103 construirea unei rela\u021bii de orice natur\u0103.<\/p>\n

Ce va urma?<\/strong><\/p>\n

Vom vedea, \u00een cur\u00e2nd, alian\u021be extravagante cu Rusia \u0219i Iran, sus\u021bin\u0103torii regimului Assad cu alia\u021bii occidentali \u0219i arabii sunni\u021bi \u00eempotriva unui adversar care este pe zi ce trece mai violent. C\u00e2t va conta regimul de la Damasc? Pu\u021bin \u0219i numai \u00eentr-o serie de \u00een\u021belegeri secrete. Miza? Eliberarea teritoriului de ISIS \u0219i nu returanarea lui c\u0103tre Assad, ci c\u0103tre opozi\u021bia sirian\u0103. Un lucru complicat! Iranul a f\u0103cut investi\u021bii importante \u00een Irak \u0219i nu vrea ca ISIS s\u0103 preia controlul, la fel ca \u0219i Moscova, care are un interes enorm \u00een Siria, dar are \u0219i o popula\u021bie proprie de 10-15% musulmani. S\u0103 nu ne imagin\u0103m c\u0103 acest grup terorist va \u00eencerca s\u0103-i atace numai pe americani. Ei vor fi prezen\u021bi \u0219i \u00een Europa, iar anun\u021bul lor \u00eei vizeaz\u0103 deja, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, pe europeni, fie ei militari sau civili. Este o mare problem\u0103 acest fel de terorism pe care ISIS \u00eel promoveaz\u0103, pentru c\u0103 nu pare s\u0103-\u0219i impun\u0103 limite. \u0218i este nevoie s\u0103 fim aten\u021bi, c\u0103ci, a\u0219a cum \u0219tim, la Por\u021bile Orientului, discu\u021biile sunt mai mult… acoperite!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pericolul terorismului transna\u021bional \u00een secolul al XXI-lea este abia la \u00eenceput, fiecare dintre noi fiind o posibil\u0103 \u021bint\u0103 aici, \u00een \u021bar\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een afar\u0103. El a continuat s\u0103 existe \u0219i dup\u0103 11 septembrie 2001, ziua care a zguduit America, dar \u0219i \u00eentreaga planet\u0103. S-au schimbat denumirile organiza\u021biilor teroriste \u0219i metodele de implementare a ideologiei fundamentaliste, iar liderii \u00een v\u00e2rst\u0103 au fost \u00eenlocui\u021bi cu lideri tineri, plini de energie, dar \u0219i de… demen\u021b\u0103! Ast\u0103zi, \u00een cancelariile occidentale sau \u00een birourile NATO se discut\u0103, \u00een noile circumstan\u021be, strategia militar\u0103 \u00een abordarea terorismului transna\u021bional. Cum definim acest\u0103 strategie? \u00cen Grecia Antic\u0103, aceasta era definit\u0103 ca fiind arta de a aranja cursul evenimentelor […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":3570,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,65,102,72,62,66,88],"tags":[],"class_list":["post-3572","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-blog-en","category-issues","category-middle-east","category-regions","category-studies-and-analysis","category-terrorism"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3572"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3572"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3572\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3573,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3572\/revisions\/3573"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3570"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3572"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3572"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3572"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}