{"id":3636,"date":"2015-01-18T19:59:40","date_gmt":"2015-01-18T17:59:40","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=3636"},"modified":"2017-11-14T21:27:58","modified_gmt":"2017-11-14T19:27:58","slug":"cine-raspunde-provocarii-militarizarii-rusiei-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/cine-raspunde-provocarii-militarizarii-rusiei-2\/","title":{"rendered":"Cine r\u0103spunde provoc\u0103rii militariz\u0103rii Rusiei?"},"content":{"rendered":"

\"\"Ocuparea Crimeei \u0219i includerea ei \u00een Federa\u021bia Rus\u0103 au schimbat harta Europei dup\u0103 25 de ani de la \u00eencheierea R\u0103zboiul Rece. Dup\u0103 23 de ani de la colapsul URSS, Rusia \u00ee\u0219i reconstruie\u0219te structura militar\u0103. Federa\u021bia Rus\u0103 se preg\u0103te\u0219te s\u0103-\u0219i proiecteze puterea de-a lungul Europei de Est, a Caucazului, a Asiei Centrale, a Pacificului de Nord \u0219i a zonei artice. Str\u00e2ngerea rela\u021biilor cu Iranul \u0219i Siria, dar \u0219i cu Egiptul, fac din Federa\u021bia Rus\u0103 un juc\u0103tor \u00eenc\u0103 prezent \u00een Orientul Mijlociu. Prezen\u021ba Rusiei provoc\u0103 SUA \u0219i pe alia\u021bii s\u0103i occidentali \u0219i est-europeni. De notat c\u0103 Moscova \u00ee\u0219i extinde prezen\u021ba prin dezvoltarea blocului militar regional, definit de Organiza\u0163ia Tratatului de Securitate Colectiv\u0103. Statele semnatare sunt Armenia, Kazahstan, Republica K\u00e2rg\u00e2stan, Belarus, Federa\u0163ia Rus\u0103, Tadjikistan \u015fi Uzbekistan. Scopul declarat al acestei organiza\u021bii este de a consolida pacea, securitatea \u015fi stabilitatea at\u00e2t regional\u0103, c\u00e2t \u015fi interna\u0163ional\u0103; ap\u0103rarea colectiv\u0103 a independen\u0163ei, integrit\u0103\u0163ii \u015fi suveranit\u0103\u0163ii teritoriale a statelor semnatare<\/i>. Dup\u0103 25 de ani, Rusia \u00ee\u0219i reconstruie\u0219te capabilit\u0103\u021bile militare \u0219i opera\u021bionale. Pentru alia\u021bi, a devenit esen\u021bial ca modernizarea propriilor for\u021be militare, c\u00e2t \u0219i str\u00e2ngerea de informa\u021bii referitoare la for\u021bele armate ruse s\u0103 fie elementele fundamentale pentru viitoarele bugete militare. Noua strategie militar\u0103, dar \u0219i politicile externe ale Rusiei se articuleaz\u0103 \u00een a\u0219a-numita Doctrin\u0103 Putin<\/i>, prin care Rusia se define\u0219te ca un partener indispensabil \u00een arena interna\u021bional\u0103, un partener care-\u0219i protejaz\u0103 etncii ru\u0219i prezen\u021bi \u00een zona adiacent\u0103 sau nu a spa\u021biului na\u021bional. Strategia de securitate a Rusiei urm\u0103re\u0219te o lume multipolar\u0103, bazat\u0103 pe echilibrul puterii, o lume deloc similar\u0103 cu cea existent\u0103 \u00eentre r\u0103zboiele purtate de Napoleon \u0219i Primul R\u0103zboi Mondial. Men\u021binerea unui echilibru \u00eentre G-7 \u0219i BRICS (Rusia, Brazilia, China, India \u0219i Africa de Sud) a f\u0103cut ca Rusia s\u0103 caute o cre\u0219tere a capabilit\u0103\u021bilor militare, inclusiv modernizarea triadei nucleare, construirea unei flote navale pentru secolul XXI, redefinirea \u0219i modernizarea for\u021belor spa\u021biale \u0219i creareea unei armate de uscat ultramoderne. Rusia a urm\u0103rit dou\u0103 lucruri: s\u0103 contracareze unul din pilonii for\u021bei unipolare a SUA, armata, \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, s\u0103 redevin\u0103 un st\u0103p\u00e2n al fostei lumi sovietice, cre\u00e2nd o sfer\u0103 de interese exclusive<\/i> (declara\u021bia \u00eei apar\u021bine lui Dmitri Medvedev), un fel de neocolonialism rus. Modernizarea armatei devine, astfel, punctul esen\u021bial \u00een Doctrina Putin, care cheam\u0103 totodat\u0103 la implicarea Moscovei \u00een crizele globale, precum Siria, dar \u0219i p\u0103strarea unui loc important \u00een angajamentele regionale: Tratatul de Securitate Colectiv\u0103, Organiza\u021bia de Cooperare de la Shanghai, Uniunea Vamal\u0103.<\/p>\n

De ce are nevoie Rusia de o putere militar\u0103 dominant\u0103?<\/i><\/p>\n

S\u0103-\u0219i protejeze periferia \u0219i interesele economice, s\u0103-\u0219i asigure rolul de putere global\u0103 \u0219i de mediator \u00een chestiunile delicate precum programul nuclear iranian sau s\u0103 men\u021bin\u0103 regimul Assad \u00een Siria, s\u0103-\u0219i reconstruiasc\u0103 sistemul de baze militare \u00een toate zonele lumii. \u00cen cadrul alian\u021bei Tratatului de Securitate Colectiv\u0103, Rusia are cea mai mare contribu\u021bie militar\u0103 \u0219i cea mai mare pia\u021b\u0103 de v\u00e2nzare de armamente. Tratatul a creat o zon\u0103 buffer<\/i> \u00eentre Federa\u021bia Rus\u0103 \u0219i celelalte puteri regionale, precum UE, India \u0219i China, dar \u0219i un amestec \u00een treburile interne ale fostelor state sovietice unde exist\u0103 deja baze militare ruse\u0219ti (Armenia, Georgia, K\u00eerghizstan \u0219i Tadjikistan. \u00cen viziunea rus\u0103, la fel ca \u00een cea sovietic\u0103, o \u021bar\u0103 cu o putere militar\u0103 considerabil\u0103 este un partener egal de discu\u021bie \u00een rela\u021biile interna\u021bionale cu SUA.<\/b> Acest lucru s-a v\u0103zut dup\u0103 r\u0103zboiul de cinci zile din Georgia, c\u00e2nd Rusia a re\u00eenceput s\u0103 pun\u0103 condi\u021bii \u00een discu\u021biile interna\u021bionale, iar dezarmarea chimic\u0103 a Siriei a fost un prim pas pe arena interna\u021bional\u0103, pas considerat de mul\u021bi occidentali ca o victorie a administra\u021biei de la Moscova. \u0218i dac\u0103 a mers interven\u021bia militar\u0103 \u00een Georgia a urmat apoi cea din Ucraina cu preluarea Crimeei. Deocamdat\u0103, puterea Moscovei se bazeaz\u0103 pe triada nuclear\u0103 care-i asigur\u0103 o umbrel\u0103 \u00een cazul oric\u0103rei confrunt\u0103ri militare, umbrel\u0103 sub care s\u0103-\u0219i poat\u0103 dezvolta capabilit\u0103\u021bile militare terestre, navale \u0219i aeriene. O justificare a cre\u0219terii capabilit\u0103\u021bilor militare ale Federa\u021biei Ruse vine \u0219i de la analiza geografic\u0103 a amenin\u021b\u0103rilor la adresa securit\u0103\u021bii Rusiei, amenin\u021b\u0103ri care vin din c\u00e2teva direc\u021bii (\u00een opinia anali\u0219tilor ru\u0219i): (1) China (o amenin\u021bare pe termen lung), (2) Asia Central\u0103 (incluz\u00e2nd Afganistanul), (3) Turcia \u0219i sudul Caucazului, (4) Europa (ne referim la aderarea Ucrainei, Georgiei \u0219i Moldovei la structurile UE \u0219i NATO). \u00cen cazul Chinei \u0219i a Europei, riscul geopolitic este redus; Asia Central\u0103 este instabil\u0103 politic, instabilitate care va cre\u0219te dup\u0103 retragerea trupelor americane din Afganistan; Caucazul r\u0103m\u0103ne instabil, odat\u0103 cu r\u0103sp\u00e2ndirea radicalismului islamic \u0219iit, din Iran p\u00e2n\u0103 \u00een Azerbaidjan, odat\u0103 cu p\u0103trunderea ideologiei Salafiste\/Wahabiste dinspre Statele Golfului c\u0103tre Caucazul de Nord \u0219i datorit\u0103 multor conflicte regionale nerezolvate. Lidershipul de la Kremlin este convins c\u0103 \u00een cele peste dou\u0103 decenii \u00een care a \u00eencercat reformarea sistemului militar nu s-au atins rezultatele dorite \u00een interoperabilitatea trupelor, \u00een producerea dispozitivelor de lupt\u0103 pe timp de noapte sau desf\u0103\u0219urarerea sitemelor de arme high-tech. De\u0219i ac\u021biunile din Georgia (2008) \u0219i Crimeea (2014) au demonstrat unele \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri, sistemul militar rusesc este departe de cel american.<\/b> Se pare c\u0103 istoria s-ar putea repeta pentru ru\u0219i, a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat acum aproape 160 de ani, c\u00e2nd au fost \u00eenvin\u0219i \u00een R\u0103zboiul Crimeei de francezi \u0219i englezi, sau de Imperiul Japonez, \u00eentre 1904-1905, sau de germani, \u00eentre 1914 \u0219i 1918. Doctrina Putin \u00eencearc\u0103 s\u0103 evite aceast\u0103 repetare a istoriei printr-o nou\u0103 structur\u0103 militar\u0103 \u0219i prin modernizarea echipamentelor utilizate. Vladimir Putin este \u00eengrijorat de puterea militar\u0103 a SUA \u0219i de progresul militar al Chinei pe termen lung, de ameni\u021b\u0103rile strategice non-statale sau de radicalii islamici din Caucaz \u0219i din Asia Central\u0103. Pentru a contracra aceste amenin\u021b\u0103ri, guvernul rus a alocat 730 de miliarde de USD pentru zece ani de modernizare a for\u021belor armate ruse. Acest program include 100 de nave, 600 de avioane \u0219i 1.000 de elicoptere, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2020. Pentru urm\u0103torii trei ani, Rusia va investi 31 de miliarde de USD \u00een arme noi, astfel: 30 de sisteme de rachete Iskander<\/i>, 48 de avioane de lupt\u0103, \u0219ase drone, 60 de elicoptere de atac \u0219i de salvare-evacuare, 14 nave de lupt\u0103 \u0219i 300 de tancuri de ultim\u0103 genera\u021bie. Conform ministrului ap\u0103r\u0103rii, aceasta este prima etap\u0103, care satisface integral modernizarea armatei. Singura problem\u0103 a acestui plan de dezvoltare a echipamentelor militare este pre\u021bul barilului de petrol, care a ajuns acum, c\u00e2nd scriu aceste r\u00e2nduri, la 61,5 dolari\/baril (de la 116 dolari\/baril, \u00een 2013). <\/b>Bugetul militar al Rusiei s-a dublat \u00eentre 2006 \u0219i 2009,\u00a0 de la 25 de miliarde USD la 50 de miliarde USD datorit\u0103 cre\u0219terii pre\u021bului petrolului. \u0218i, cu toate aceste cre\u0219teri, este departe de bugetul militar al SUA care va fi undeva la 555 de miliarde USD cu toate reducerile operate de Administra\u021bia Obama. Imaginea derul\u0103rii programelor de \u00eenzestrare nu este suficient\u0103, ea al\u0103tur\u00e2ndu-se politicii duse de Kremlin pentru a reda complexitatea strategiei ruse \u00een anii care urmeaz\u0103.<\/p>\n

Ce se afl\u0103 \u00een spatele politicii geostrategice a Federa\u021biei Ruse? <\/i><\/p>\n

Revan\u0219a<\/b> pentru \u00eenfr\u00e2ngerea suferit\u0103 \u00een R\u0103zboiul Rece. Multipolaritatea<\/b> rela\u021biilor interna\u021bionale ceea ce sus\u021bine o politic\u0103 rus\u0103 global\u0103. Izola\u021bionismul,<\/b> care permite un sistem autoritar \u00een propria \u021bar\u0103. Redesenarea geostrategiei<\/b> ruse\u0219ti prin selec\u021bia de parteneri pe probleme specifice. Descurajarea strategic\u0103<\/b> prin utilizarea de m\u0103suri diplomatice, politice, informa\u021bionale, economice \u0219i militare, pentru prevenirea unor amenin\u021b\u0103ri sau agresiuni din afara statului. Instalarea unor capabilit\u0103\u021bi mass-media<\/b> \u00een Occident care s\u0103 transmit\u0103 mesajele Kremlinului (vezi re\u021beaua Sputnik<\/i>, condus\u0103 de Russia Today, care va fi lansat\u0103 \u00een peste 35 de state cu primele posturi deschise \u00een Germania \u0219i Anglia). Schimbarea conceptului de r\u0103zboi,<\/b> de la unul conven\u021bional la unul hibrid. Reinventarea structurilor interna\u021bionale <\/b>la care Rusia nu este parte ori are o pondere de influen\u021bare sc\u0103zut\u0103 sau care au fost realizate \u00een condi\u021bii care au disp\u0103rut ast\u0103zi. \u00cen cadrul moderniz\u0103rii capabilit\u0103\u021bilor militare, Rusia dore\u0219te crearea de sisteme de arme care s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 \u00een performan\u021be pe cele occidentale. Astfel, a ap\u0103rut noua genera\u021bie de rachete balistice intercontinentale sau noua clasa de submarine capabile s\u0103 lanseze rachete balistice intercontinentale. For\u021bele strategice ruse au raportat 1.400 de capete nucleare pe 473 de lansatoare strategice \u0219i 2.300 de capete nucleare \u00een depozite. Estim\u0103rile pentru armele nucleare tactice sunt \u00een jur de 8.500 (acestea includ bombe, torpile capete pentru SS-21 Tochka \u0219i SS-26 Iskander, rachete cu raz\u0103 mic\u0103 de ac\u021biune \u0219i capete pentru A-135, S-300 \u0219i S-400 sisteme antibalistice). Toate acestea aduc stocul de capete nucleare al Rusiei la un total de 6.500 de arme nucleare operative. Rachetele balistice cu lansare de pe submarine \u0219i cele cu baz\u0103 de lansare terestr\u0103 (SLBMs \u0219i ICBMs) au fost modernizate s\u0103 poat\u0103 transporta \u00eentre 10 \u0219i 15 capete nucleare. \u00cen particular, Rusia a dezvoltat o rachet\u0103 balistic\u0103 denumit\u0103 Yars-M, care poate transporta 3-4 capete nucleare la o distan\u021b\u0103 de 10.000 de km \u0219i care a avut ca baz\u0103 de proiectare racheta Topol-M. Rusia \u00ee\u0219i modernizeaz\u0103, de asemenea, genera\u021bia de arme tactice nucleare. Putin nu are nici cea mai mic\u0103 inten\u021bie de reducere a arsenalului nuclear care-i garantez\u0103, \u00een opinia liderului de la Kremlin, securitatea na\u021bional\u0103 \u0219i puterea global\u0103. <\/b><\/p>\n

Cine r\u0103spunde acestei provoc\u0103ri a moderniz\u0103rii militare a Rusiei? <\/i><\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, America, a c\u0103rei for\u021b\u0103 militar\u0103 se reg\u0103se\u0219te \u00een rela\u021bia transatlantic\u0103 de care Europa nu se poate lipsi. \u00cen al doilea r\u00e2nd, fiecare stat membru al NATO are ca datorie s\u0103-\u0219i preg\u0103teasc\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i doteze propriile for\u021be militare \u00een mod adecvat unei descuraj\u0103ri reale a unei poten\u021biale agresiuni din est. Modernizarea for\u021belor armate ruse\u0219ti are importante implica\u021bii asupra for\u021belor armate ale SUA \u0219i asupra Comandamentelor Central, European \u0219i Pacific. De asemenea, cre\u0219terea interesului \u00een Orientul Mijlociu \u0219i \u00een fostele republici sovietice afecteaz\u0103 SUA \u0219i pe alia\u021bii acesteia din flancul estic al Europei (\u021a\u0103rile Baltice, Polonia, Rom\u00e2nia \u0219i Bulgaria). Pivotul Asia a canalizat resursele americane spre zona Oceanului Pacific \u0219i a M\u0103rii Chinei de Sud. La ora actual\u0103, odat\u0103 cu criza ucrainean\u0103, teatrul opera\u021bional al Europei de Est trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een aten\u021bia Alian\u021bei NATO. Nu este \u00een interesul Alian\u021bei ca subietele referitore la colectarea de informa\u021bii despre poten\u021bialul industrial, militar, doctrinar, al capabilit\u0103\u021bilor militare al preg\u0103tirii \u0219i planific\u0103rii armatei ruse s\u0103 fie trecute pe planul doi. Mai mult, modernizarea armatei ruse afecteaz\u0103 poten\u021biali adversari ai SUA, dar \u0219i pie\u021bele de armament. Rusia este principalul furnizor de arme c\u0103tre China (recent, au furnizat sisteme S-400), India \u0219i Iran. Rusia a semnat recent cu Pakistanul, rivalul istoric al Indiei, un acord de cooperare militar\u0103 \u0219i totodat\u0103 este \u00een negocieri pentru a furniza Islamabadului elicoptere de lupt\u0103. Moscova a v\u00e2ndut sisteme de arme sofisticate Siriei \u0219i Venezuelei. Remarca generalului Martin Dempsey, la Forumul de Securitate Na\u021bional\u0103 Reagan, este edificatoare: Nu trebuie s\u0103 accept\u0103m o lupt\u0103 cinstit\u0103. Dac\u0103 militarii ar alc\u0103tui o echip\u0103 de fotbal american, un scor de 10-7 nu ar fi acceptat, \u00een schimb, un scor de 59-0 ar fi excelent. Nu ne permitem s\u0103 pierdem re\u021beaua de alia\u021bi \u0219i prieteni, nu trebuie pur \u0219i simplu s\u0103 credem c\u0103 putem controla orice conflict<\/i>. \u00cen actualele condi\u021bii, \u00een care Rusia \u00ee\u0219i consolideaz\u0103 for\u021bele militare \u0219i America \u00ee\u021bi reduce bugetul militar superioaritatea militar\u0103 american\u0103 vis-a-vis de cea rus\u0103 \u0219i chinez\u0103 este \u00een declin. Confruntarea \u0219i teoretic\u0103 este \u00eentre cele dou\u0103 triade nucleare ale Rusiei \u0219i SUA. Reducerea bugetului militar american \u0219i \u00een special a celui pentru modernizarea arsenalului nuclear duce cert la un dezechilibru tehnologic. Pe l\u00e2ng\u0103 zona triadei nucleare, o alt\u0103 preocupare o reprezint\u0103 atacurile cibernetice. China Rusia \u0219i Iranul ar fi bucuroase s\u0103 afecteze sistemele militare \u0219i energetice ale SUA f\u0103r\u0103 s\u0103 trag\u0103 un singur cartu\u0219. Rusia are, \u00een momentul de fa\u021b\u0103, capabilit\u0103\u021bi cibernetice de atac importante pe care le folose\u0219te sau le-a folosit \u00eempotriva celor a c\u0103ror politic\u0103 nu este agreat\u0103 (vezi cazul Estoniei, al Georgiei \u0219i al Ucrainei). Rusia continu\u0103 exerci\u021biile militare de-a lungul frontierei, dar \u0219i \u00een zone mai \u00eendep\u0103rtate, precum zona Kaliningrad. Exerci\u021biile de la Marea Baltic\u0103 au antrenat peste 9.000 de militari \u015fi 55 de nave cu scopul de a testa preg\u0103tirea trupelor din Kaliningrad, o enclav\u0103 aflat\u0103 la frontiera cu state membre NATO, Lituania \u015fi Polonia. Exerci\u0163iul a mobilizat unit\u0103\u0163i echipate cu rachete, unit\u0103\u0163i de artilerie, de infanterie mecanizat\u0103, trupe aeriene, pu\u015fca\u015fi marini, unit\u0103\u0163i de recunoa\u015ftere, comunica\u0163ii, logistic\u0103, dar \u015fi aeronave de lupt\u0103 \u015fi de transport militar, elicoptere \u015fi vase ale Flotei Baltice, potrivit Itar Tass. Rusia a realizat numeroase astfel de exerci\u0163ii neanun\u0163ate pe fondul deterior\u0103rii constante a rela\u0163iilor dintre Vest \u015fi Moscova pe tema conflictului din estul Ucrainei. La r\u00e2ndul ei, Alian\u021ba Nord-Atlantic\u0103 se preg\u0103te\u0219te pentru o eventual\u0103 agresiune \u00een \u021b\u0103rile flancului estic, prin realizarea unei For\u021be de Reac\u021bie Rapid\u0103 \u00een valoare de 4.000-5.000 de militari elaborat\u0103 sub umbrela Palnului de Ac\u021biune al Alian\u021bei. De asemenea, centre de comand\u0103 \u0219i control \u0219i depozite de armament vor fi dislocate \u00een estul continentului european. Ocuparea Crimeei trebuie s\u0103 trezeasc\u0103 la realitate politicienii europeni. Performan\u021ba din Crimeea \u00eenseamn\u0103 o cre\u0219tere important\u0103 a capacit\u0103\u021bii militare ruse de la r\u0103zboiul din Cecenia, din 1999. Dac\u0103 planul lui Putin va fi de succes, influen\u021ba Rusiei va spori \u00een Estul Europei \u0219i la periferia grani\u021belor sale, dar \u0219i \u00een Orientul Mijlociu.<\/p>\n

Concluzie: <\/b>Criza din Ucraina este actul de na\u0219tere a unui nou tip de Razboi Rece. <\/i>Este un nou fel de confruntare \u00eentre Rusia si Occident, care nu implic\u0103 o ciocnire a ideologiilor sau a sistemelor politico-militare, a\u0219a cum a fost cazul \u00een R\u0103zboiul Rece. Vladimir Putin submineaz\u0103, de fapt, ultimele elemente ale ordinii stabilite dup\u0103 Ialta, ordine definit\u0103 de c\u00e2\u0219tig\u0103torii celui de Al Doilea R\u0103zboi Mondial tocmai pentru a preveni izbucnirea altor r\u0103zboaie. Criza ucrainean\u0103 este dovada c\u0103 Moscova a \u00eenceput s\u0103 experimenteze Doctrina Putin, care se afla \u00een faza de dezvoltare cu mult \u00eenaintea \u00eenceperii crizei \u00een sine. Ac\u021biunile lui Vladimir Putin caut\u0103 s\u0103 asigure supravie\u021buirea autocra\u021biei prin refacerea militarismului \u0219i a mentalit\u0103\u021bii de fort\u0103rea\u021b\u0103 asediat\u0103 a Rusiei. Era post-R\u0103zboi Rece s-a terminat!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ocuparea Crimeei \u0219i includerea ei \u00een Federa\u021bia Rus\u0103 au schimbat harta Europei dup\u0103 25 de ani de la \u00eencheierea R\u0103zboiul Rece. Dup\u0103 23 de ani de la colapsul URSS, Rusia \u00ee\u0219i reconstruie\u0219te structura militar\u0103. Federa\u021bia Rus\u0103 se preg\u0103te\u0219te s\u0103-\u0219i proiecteze puterea de-a lungul Europei de Est, a Caucazului, a Asiei Centrale, a Pacificului de Nord \u0219i a zonei artice. Str\u00e2ngerea rela\u021biilor cu Iranul \u0219i Siria, dar \u0219i cu Egiptul, fac din Federa\u021bia Rus\u0103 un juc\u0103tor \u00eenc\u0103 prezent \u00een Orientul Mijlociu. Prezen\u021ba Rusiei provoc\u0103 SUA \u0219i pe alia\u021bii s\u0103i occidentali \u0219i est-europeni. De notat c\u0103 Moscova \u00ee\u0219i extinde prezen\u021ba prin dezvoltarea blocului militar regional, definit de Organiza\u0163ia Tratatului de Securitate Colectiv\u0103. […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":3634,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,65,79,71,86,102,62,66],"tags":[],"class_list":["post-3636","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-blog-en","category-defense-homeland-security","category-europerussia","category-international-peace-security","category-issues","category-regions","category-studies-and-analysis"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3636"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3636"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3636\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3637,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3636\/revisions\/3637"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3634"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3636"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3636"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3636"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}