{"id":3649,"date":"2015-01-26T23:35:03","date_gmt":"2015-01-26T21:35:03","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=3649"},"modified":"2017-11-14T21:27:58","modified_gmt":"2017-11-14T19:27:58","slug":"jocurile-barilului-de-petrol-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/jocurile-barilului-de-petrol-2\/","title":{"rendered":"Jocurile barilului de petrol"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/www.cass-ro.org\/wp-content\/uploads\/2015\/01\/jocuri-petrol.jpg\"><img decoding=\"async\" class=\"alignleft size-medium wp-image-3647\" src=\"http:\/\/www.cass-ro.org\/wp-content\/uploads\/2015\/01\/jocuri-petrol-300x225.jpg\" alt=\"jocuri-petrol\" width=\"300\" height=\"225\" \/><\/a>Cu cinci ani \u00een urm\u0103, predic\u021biile privind pre\u021bul petrolului erau \u00eengrijor\u0103toare, pre\u021bul cresc\u00e2nd la peste 115 USD\/baril. O alt\u0103 paradigm\u0103 a ap\u0103rut acum: produc\u021bia de petrol s-a schimbat, de la produc\u0103torii tradi\u021bionali din Orientul Mijlociu la produc\u0103tori precum Australia, Brazilia, Mexic, Africa \u0219i cei din Marea Mediteran\u0103. O nou\u0103 revolu\u021bie \u00een domeniul extrac\u021biei a venit de la utilizarea unor noi tehnologii, precum sistemul de fracturare hidraulic\u0103 pentru scoaterea petrolului \u0219i gazului natural din \u0219isturile bituminoase, dar \u0219i datorit\u0103 utiliz\u0103rii tehnologiei de forare orizontal\u0103, cea care permite penetrarea \u00een resursele de petrol \u00eenguste din sol. Fracturarea hidraulic\u0103 a f\u0103cut ca produc\u021bia de gaz s\u0103 creasc\u0103, \u00een SUA, \u00eentre 2007 \u0219i 2012, cu peste 50% \u00een fiecare an, ajung\u00e2nd la 39% din \u00eentrega produc\u021bie de gaz a SUA. Terminalele LNG, odat\u0103 construite s\u0103 aduc\u0103 gaz natural lichefiat \u00een America, sunt transformate acum pentru a putea expedia LNG \u00een str\u0103in\u0103tate. Fracturarea hidraulic\u0103 a generat, \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 de timp, o cre\u0219tere de 18% a produc\u021biei de petrol u\u0219or de \u00eenalt\u0103 calitate, folosit integral \u00een rafin\u0103riile americane. Astfel, SUA au dep\u0103\u0219it Rusia \u00een produc\u021bia de petrol, iar dac\u0103 \u00eemprejur\u0103rile se vor p\u0103stra, America va dep\u0103\u0219i Arabia Saudit\u0103 anul viitor. Aici trebuie f\u0103cut\u0103 o observa\u021bie: de\u0219i, geologic, multe state au condi\u021biile din SUA pentru utilizarea fractur\u0103rii hidraulice, nu au \u00een schimb infrastructura economic\u0103 \u0219i investitorii necesari s\u0103-\u0219i asume un risc care vine la pachet cu fracturarea hidraulic\u0103. Din aceast\u0103 cauz\u0103, reuniunile OPEC sunt \u00eenc\u0103 socotite ca fiind singurele capabile s\u0103 stabilesc\u0103, \u00eentr-un consens, regulile pe pia\u021ba interna\u021bionl\u0103 a v\u00e2nz\u0103rii de petrol \u0219i gaze naturale. Dar, de fapt, OPEC a devenit ast\u0103zi nici mai mult nici mai pu\u021bin dec\u00e2t Arabia Saudit\u0103. F\u0103r\u0103 o ac\u021biune a saudi\u021bilor, nu va exista o reac\u021bie a OPEC. Opinia Riadului este cea care conteaz\u0103 ast\u0103zi pe pia\u021ba petrolului. At\u00e2t timp c\u00e2t politic, dar \u0219i economic, pre\u021bul petrolului satisface ambi\u021biile monarhiei saudite, aceasta nu va ac\u021biona, pe termen scurt, \u00eempotriva trendului actual al pre\u021bului petrolului. Reuniunea de la Viena nu a redus produc\u021bia de petrol, marii produc\u0103tori consider\u00e2nd c\u0103, deocamdat\u0103, nu este cazul ca volumul produc\u021biei s\u0103 fie redus. Care ar fi cauzele? O serie de \u021b\u0103ri nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00een cotele alocate, iar altele au ie\u0219it din competi\u021bie, din cauza unor situa\u021bii politice sau economice instabile. Iranul, datorit\u0103 sanc\u021biunilor economice, produce sub cota alocat\u0103; Irakul, care nu mai are o cot\u0103 de produc\u021bie din timpul primului R\u0103zboi din Golf, \u00een 1991, lupt\u0103 cu ISIS, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-\u0219i revin\u0103 dup\u0103 dou\u0103 decenii de sanc\u021biuni \u0219i r\u0103zboi civil; Libia are dou\u0103 guverne care se bat pentru suprema\u021bia asupra resurselor de petrol, \u00een timp ce produc\u021bia este o frac\u021bie din c\u00e2t era \u00eenainte de Prim\u0103vara Arab\u0103; Nigeria face fa\u021b\u0103 cu greu presiunii datorate grupului terorist Boko Haram \u0219i lista poate continua cu Venezuela, dar \u0219i cu al\u021bii. Diferen\u021ba \u00eentre anii \u201980 \u0219i acum este dat\u0103 de consensul atins \u00eentre produc\u0103tori, care nu-\u0219i fac probele referitoare la profitul pe care-l ob\u021bin, av\u00e2nd resurse suplimentare \u00een rezervele statului respectiv. \u00cen 1980, Arabia Saudit\u0103 a redus produc\u021bia de petrol, a pierdut o parte important\u0103 din segmentul de pia\u021b\u0103 \u0219i, cu toate acestea, nu a afectat substan\u021bial pre\u021bul petrolului, de\u0219i a oprit evolu\u021bia militar\u0103 a URSS \u0219i a b\u0103gat \u00een criz\u0103 economic\u0103 profund\u0103 un \u00eentreg sistem socialist. Arabia Saudit\u0103 are peste 750 de miliarde USD \u00een rezerva na\u021bional\u0103, iar datoria extern\u0103 este practic inexistent\u0103. Bugetul actual este burdu\u0219it cu tot felul de proiecte de infrastructur\u0103, dar la acestea se poate renun\u021ba f\u0103r\u0103 nicio problem\u0103. \u00cen concluzie, Riadul poate reduce pre\u021bul ca s\u0103-\u0219i p\u0103streze cota de pia\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 a\u0219tepte o dinamic\u0103 favorabil\u0103 \u00een viitorul apropiat. <em>De ce accept\u0103 Arabia Saudit\u0103 reducerea pre\u021bului? <\/em>Din motive politice \u0219i de strategie geopolitic\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, pre\u021bul sc\u0103zut afecteaz\u0103 produc\u021bia de gaze \u0219i petrol ob\u021binut\u0103 prin fracturare hidrauluic\u0103 \u00een SUA. Pre\u021bul acestei extrac\u021bii, sub 81 de USD\/barilul este unul f\u0103r\u0103 profit. Riadul pl\u0103te\u0219te pentru faptul c\u0103 americanii nu au ac\u021biont militar \u00eempotriva lui Assad \u00een Siria. \u00cen al doilea r\u00e2nd, Rusia \u0219i Iranul au probleme economice, dar \u0219i financiare. Bugetul Federa\u021biei Ruse pentru anul viitor are la baz\u0103 pre\u021bul de 90 de USD\/baril, ceea ce face ca resursele financiare ob\u021binute din v\u00e2nzarea petrolului \u0219i a gazelor naturale s\u0103 fie insuficiente pentru actuala administra\u021bie de la Kremlin (aici se include finan\u021barea planului de modernizare a armatei ruse). C\u00e2t prive\u0219te Iranul, acesta este \u00eenc\u0103 sub presiunea sanc\u021biunilor Occidentului, iar sc\u0103derea pre\u021bului reduce \u0219i mai mult s\u0103racele resurse iraniene ob\u021binute din v\u00e2nzarea petrolului. Iranul este adversarul suni\u021bilor saudi\u021bi la preluarea controlului \u00een Orientul Mijlociu \u0219i \u00een special la controlul asupra administra\u021biei de la Bagdad, un posibil produc\u0103tor important de petrol \u00een viitor. Dac\u0103 analiz\u0103m care sunt obiectivele \u00een cazul acestui scenariu, constat\u0103m urm\u0103toarele: (1) produc\u021bia OPEC (\u00een principal a Arabiei Saudite) ca procentaj din pia\u021b\u0103 este \u00een declin datorit\u0103 produc\u021biei din SUA; (2) lipsa \u021b\u0103rilor OPEC cu probleme de produc\u021bie face ca, \u00een momentul unei eventuale reduceri, produc\u0103torii externi s\u0103 intre pe pia\u021b\u0103 ceea ce presupunea ca reducerile s\u0103 fie extreme, pentru a men\u021bine pre\u021bul sc\u0103zut al petrolului; (3) \u0219i \u00een acest ultim caz, surplusul de petrol pe pia\u021b\u0103 va fi de calitate u\u0219or diferit\u0103 \u0219i va fi absorbit \u00een principal de SUA. <em>Va sus\u021bine sc\u0103derea pre\u021bului petrolului Arabia Saudit\u0103?<\/em><strong> R\u0103spunsul, pe termen lung, este nu<\/strong>. De ce? Riadul este foarte atent la modul \u00een care propriii cet\u0103\u021beni percep reducerea pre\u021bului petrolului. Sc\u0103derea pre\u021bului se poate traduce, \u00een percep\u021bia cet\u0103\u021benilor, ca o pierdere a controlului exercitat de monarhie asupra pre\u021bului petrolului pe pia\u021ba interna\u021bional\u0103 \u0219i poate injecta mult\u0103 incertitudine \u00eentr-un \u0219i a\u0219a incert mediu politic. Ceea ce a fost important p\u00e2n\u0103 acum a fost faptul c\u0103 monarhiile din Golf nu s-au confruntat cu Prim\u0103veri Arabe. Orice revolu\u021bie \u00een Kuweit, Oman sau Emiratele Arabe Unite poate duce la o reconsiderare a pozi\u021biei Arabiei Saudite, deoarece revolu\u021biile din restul Orientului Mijlociu au demonstrat un fapt uluitor: momentele tensionate neimportante au generat mi\u0219c\u0103ri populare incontrolabile ulterior. Asigurarea unui flux de petrol suficient, potolind foamea de energie a unei Europe \u00een refacere dup\u0103 criza economic\u0103 \u0219i financiar\u0103, este important\u0103 pentru o perioad\u0103 de timp. Cancelariile occidentale trebuie s\u0103 \u021bin\u0103 \u00eens\u0103 cont c\u0103 Arabia Saudit\u0103 are propriile calcule care nu se potrivesc cu acelea ale Federea\u021biei Ruse sau ale Occidentului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cu cinci ani \u00een urm\u0103, predic\u021biile privind pre\u021bul petrolului erau \u00eengrijor\u0103toare, pre\u021bul cresc\u00e2nd la peste 115 USD\/baril. O alt\u0103 paradigm\u0103 a ap\u0103rut acum: produc\u021bia de petrol s-a schimbat, de la produc\u0103torii tradi\u021bionali din Orientul Mijlociu la produc\u0103tori precum Australia, Brazilia, Mexic, Africa \u0219i cei din Marea Mediteran\u0103. O nou\u0103 revolu\u021bie \u00een domeniul extrac\u021biei a venit de la utilizarea unor noi tehnologii, precum sistemul de fracturare hidraulic\u0103 pentru scoaterea petrolului \u0219i gazului natural din \u0219isturile bituminoase, dar \u0219i datorit\u0103 utiliz\u0103rii tehnologiei de forare orizontal\u0103, cea care permite penetrarea \u00een resursele de petrol \u00eenguste din sol. Fracturarea hidraulic\u0103 a f\u0103cut ca produc\u021bia de gaz s\u0103 creasc\u0103, \u00een SUA, \u00eentre 2007 \u0219i 2012, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":3647,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,65,83,84,102,66],"tags":[],"class_list":["post-3649","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-blog-en","category-energyenvironment","category-global-governance","category-issues","category-studies-and-analysis"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3649"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3649"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3649\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3650,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3649\/revisions\/3650"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3647"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3649"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3649"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3649"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}