{"id":3651,"date":"2015-01-26T23:52:19","date_gmt":"2015-01-26T21:52:19","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=3651"},"modified":"2017-11-14T21:27:58","modified_gmt":"2017-11-14T19:27:58","slug":"menage-a-trois","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/menage-a-trois\/","title":{"rendered":"M\u00e9nage \u00e0 trois"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/www.cass-ro.org\/wp-content\/uploads\/2015\/01\/menage-trois.jpg\"><img decoding=\"async\" class=\"alignleft size-medium wp-image-3652\" src=\"http:\/\/www.cass-ro.org\/wp-content\/uploads\/2015\/01\/menage-trois-300x225.jpg\" alt=\"menage-trois\" width=\"300\" height=\"225\" \/><\/a>Rela\u021biile \u00eentre marile puteri se reorganizeaz\u0103. SUA, China \u0219i Rusia caut\u0103 noi leg\u0103turi \u00eentre ele, dar \u0219i \u00een exteriorul cercului de for\u021b\u0103 care-l constituie pentru a controla zonele de insecuritate global\u0103 sau pentru a-\u0219i \u00eendeplini propriile strategii de securitate na\u021bional\u0103. Cine a c\u00e2\u0219tigat \u00een r\u0103zboiul dintre Occident \u0219i Federa\u021bia Rus\u0103, r\u0103zboi purtat \u00een Ucraina? R\u0103spunsul este simplu: China. \u00cen primul r\u00e2nd, SUA au diminuat resursele din Asia-Pacific \u0219i au mutat trupe \u00een estul Europei. De\u0219i timid\u0103, aceast\u0103 mi\u0219care va continua sub auspciile Comandamentului NATO \u0219i \u00een conformitate cu deciziile agreate la Summitul NATO din \u021aara Galilor. <strong>Consolidarea flancului estic al NATO a devenit imperioas\u0103 \u00een condi\u021biile \u00een care Kremlinul desf\u0103\u0219oar\u0103 o ofensiv\u0103 \u00eempotriva fostelor state socialiste, \u0219i nu numai<\/strong>. Nu este numai o ofensiv\u0103 militar\u0103, ci una economic\u0103 \u0219i mediatic\u0103. Din punct de vedere militar, Federa\u021bia Rus\u0103 \u0219i-a securizat Crimeea, unde este desf\u0103\u0219urat\u0103 Flota de la Marea Neagr\u0103 \u0219i \u0219i-a deschis, \u00een acela\u0219i timp, drumul spre resursele de petrol din Marea Neagr\u0103 \u0219i din Mediteran\u0103. <em>Urmeaz\u0103 Georgia, asupra c\u0103reia presiunile, deocamdat\u0103 politice, sunt \u00een cre\u0219tere.<\/em><strong>Rusia a trecut de la declara\u021bii la documente oficiale privind strategia militar\u0103. <\/strong>Nu sunt noi declara\u021biile, dar acum sunt \u00eenscrise \u00een documentele oficiale ale Kremlinului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Noua versiune a doctrinei militare a Rusiei, aprobat\u0103 de pre\u015fedintele Vladimir Putin, desemneaz\u0103 consolidarea capacit\u0103\u0163ilor NATO \u015fi proiectul scutului antirachet\u0103 din Europa de Est printre amenin\u0163\u0103rile la adresa securit\u0103\u0163ii \u0163\u0103rii. \u00cen documente apare conceptul de <em>disuasiune non-nuclear\u0103<\/em>, care prevede men\u0163inerea preg\u0103tirii for\u0163elor militare conven\u0163ionale la un nivel \u00eenalt \u015fi un angajament fa\u0163\u0103 de organiza\u0163iile regionale de securitate, precum Comunitatea Statelor Independente (CSI) sau Organiza\u0163ia pentru Cooperare de la Shanghai (OCS). Federa\u021bia Rus\u0103 \u00ee\u015fi rezerv\u0103 totu\u015fi dreptul de a utiliza arsenalul nuclear \u00een caz de agresiune \u00eempotriva sa sau a alia\u0163ilor s\u0103i ori \u00een caz de <em>amenin\u0163are pentru existen\u0163a statului<\/em>. Moscova mai precizeaz\u0103 c\u0103 una dintre principalele sarcini ale for\u0163elor sale armate pe timp de pace va fi s\u0103 <em>asigure interesele na\u0163ionale ale Rusiei \u00een Arctica<\/em>, o regiune strategic\u0103 pentru dezvoltarea economic\u0103 \u015fi aprovizionarea energetic\u0103 viitoare a Rusiei, disputat\u0103 de SUA, Norvegia, Suedia, Finlanda \u015fi Canada. \u00cen aceste condi\u021bii, For\u0163ele strategice ruse au testat o rachet\u0103 balistic\u0103 intercontinental\u0103 (RS-24 Yars, introdus\u0103 \u00een serviciu \u00een iulie 2010, o versiune \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103 a rachetei balistice de tip Topol-M) pe care au lansat-o de la Complexul Spa\u0163ial Plese\u0163k, situat \u00een nord-vestul Rusiei, c\u0103tre o \u021bint\u0103 din poligonul Kura, \u00een peninsula Kamceatka. Un fapt este evident: <strong>Rusia este prins\u0103 \u00een ac\u021biuni pe patru direc\u021bii: Europa de Est \u0219i Occidental\u0103, Asia Central\u0103 \u0219i de Est, Caucaz \u0219i Orientul Mijlociu, Artica<\/strong>. De asemenea, Federa\u021bia Rus\u0103 s-a \u00eenconjurat de conflicte \u00eenghe\u021bate, \u00een proximitatea grani\u021belor, \u00een Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud \u0219i Nagorno-Karabah. Acum, un nou conflict \u00eenghe\u021bat a ap\u0103rut pe harta Europei: Ucraina de est (Done\u021bk \u0219i Lugansk). Ucraina lupt\u0103 s\u0103 devin\u0103 membru al comunit\u0103\u021bii euroatlantice, \u00een primul r\u00e2nd pentru a primi un ajutor militar substan\u021bial de la viitorii parteneri, dar \u0219ansele sunt minime \u00een actualele condi\u021bii. <em>Decizia Radei Supreme de a anula statutul de non-aliniere al Ucrainei \u0219i de a opta pentru aderarea la NATO nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Alian\u021ba Nord-Atlantic\u0103 va \u00eencepe procedura de aderare a Ucrainei<\/em>, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, \u00een interviul acordat postului de televiziune norvegian NRK. <em>\u00cenainte de a prezenta cererea privind aderarea \u00een NATO, Kievul trebuie s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 o serie de condi\u021bii, \u00eentre altele, Ucraina trebuie s\u0103 desf\u0103\u0219oare reforme serioase, s\u0103 organizeze lupta \u00eempotriva corup\u021biei \u0219i s\u0103 creasc\u0103 eficien\u021ba activit\u0103\u021bii aparatului de stat<\/em>, a declarat secretarul general al NATO. Stoltenberg a subliniat c\u0103 procesul preg\u0103titor poate dura aproximativ 6 ani. Vor fi anii cei mai grei pentru vecinii no\u0219tri ale c\u0103ror structuri politice \u0219i economice sunt m\u0103cinate de corup\u021bie.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">V\u0103 spuneam \u00eens\u0103 c\u0103 aceia care au c\u00e2\u0219tigat sunt chinezii. De ce? \u00cen primul r\u00e2nd, criza militar\u0103 din Ucraina a atras, \u00een Europa de Est, fonduri \u0219i mijloace militare americane care se \u00eendreptau spre Asia. \u00cen al doilea r\u00e2nd, a oferit Chinei controlul, pe termen lung, asupra resurselor de petrol \u0219i gaz ale Federa\u021biei Ruse. \u00cen acela\u0219i timp, noua situa\u021bie a adus \u0219i o nou\u0103 dilem\u0103 pentru Beijing: care este calea spre modernizarea for\u021belor armate proprii \u00een condi\u021biile \u00een care at\u00e2t Rusia, c\u00e2t \u0219i Ucraina erau\/sunt parteneri importan\u021bi \u00een aceast\u0103 direc\u021bie? A\u0219adar, cum se va dezvolta acest triunghi, fost echilateral la un moment dat? Dac\u0103 China urm\u0103re\u0219te scenariul \u00een care Rusia este pionul principal, situa\u021bia poate deveni inconfortabil\u0103, pentru c\u0103 Moscova are propriile interese de securitate na\u021bional\u0103, dar \u0219i economice, \u00een Asia-Pacific, interese care difer\u0103 de cele ale Chinei. A doua variant\u0103, rela\u021bia cu Ucraina, care de\u021bine \u00eenc\u0103 tehnologie militar\u0103 ruseasc\u0103 sofisticat\u0103, implic\u0103 o deteriorare a rela\u021biei cu Moscova, ceea ce ar fi dezastruos pentru industria aviatic\u0103 chinez\u0103, bazat\u0103 pe motoarele ruse\u0219ti (cele mai importate motoare ruse\u0219ti pe pia\u021ba chinez\u0103 sunt, de aproximativ 20 de ani, dou\u0103 modele, ambele similare ca performan\u021b\u0103 cu ceea ce vor chinezii s\u0103 ob\u021bin\u0103 cu al lor motor tip WS: AL 31 pentru Suhoi-27\/30, la o valoare de 3,5 milioane de dolari bucata, \u0219i RD 93 (JF-17), o varianta a RD 33 de pe MiG-29, la o valoare de 2,5 milioane de dolari pentru un motor). Bine\u00een\u021beles c\u0103 \u00een to\u021bi ace\u0219ti ani China a f\u0103cut tot ceea ce era posibil pentru a dezvolta\/copia aceste motoare (anul acesta a utilizat un buget de 16 miliarde USD). <em>Le-a studiat, le-a m\u0103surat cu \u0219ublerul pe toate fe\u021bele, le-a dus la raze etc. Dar nu le iese nici pica\u021bi cu cear\u0103<\/em>. \u00cen centrul aten\u021biei s-a situat motorul AL31 F, dar exist\u0103 \u0219i un program de <em>dezvoltare<\/em> a unui motor indigen, numit WS-13, care ar trebui s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 RD 33, cel mai probabil ar urma s\u0103 fie o copie a acestuia. China tocmai se preg\u0103te\u0219te s\u0103 cumpere c\u00e2teva submarine de tip Amur, a\u0219a c\u0103 acuza\u021biile \u0219i, \u00een general, scandalul despre copierea tehnologiei va avea sigur o continuare de succes. \u0218i c\u00e2nd te g\u00e2nde\u0219ti c\u0103 India, cu toat\u0103 logistica ruseasc\u0103 acas\u0103 la ea, nu reu\u0219e\u0219te nici pe departe performan\u021bele chinezilor \u00een produc\u021bia de tehnic\u0103 militar\u0103!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dar s\u0103 revenim la triunghiul enun\u021bat. \u00centre summitul APEC de la Beijing \u0219i reuniunea G20 din Australia, ministrul Ap\u0103r\u0103rii al Federa\u021biei Ruse, Serghei Shoigu, a efectuat o scurt\u0103 vizit\u0103 la Beijing, pentru a discuta despre exerci\u021biile militare navale care ar urma s\u0103 aib\u0103 loc, dar \u0219i \u00een privin\u021ba viitorului blocului militar format din Rusia \u0219i China \u00een Asia-Pacific. Discu\u021biile pe teme militare le-au continuat pe cele din 2013 \u0219i de la \u00eenceputul anului 2014, c\u00e2nd mai multe \u00een\u021belegeri militare \u00een domeniul achizi\u021biilor au fost semnate. Ele au inclus: v\u00e2nzarea a 24 de aparate Su-35s (cel mai performant avion de v\u00e2n\u0103toare multirol al ru\u0219ilor), v\u00e2nzarea sistemelor antiaeriene S-400 (inten\u021bia este ca ele s\u0103 domine spa\u021biul aerian al str\u00e2mtorii dintre Taiwan \u0219i China), v\u00e2nzarea a patru submarine clasa Lada (dou\u0103 vor fi construite \u00een China), dar \u0219i posibila cump\u0103rare a noului avion de transport Il-476. Pe de alt\u0103 parte, rela\u021bia Chinei cu Ucraina, \u00een ultimii ani, a redus dependen\u021ba de importurile militare din Federa\u021bia Rus\u0103. Din 1991, greut\u0103\u021bile pe care Ucraina le-a \u00eent\u00e2mpinat \u00een bugetarea for\u021belor armate au determinat-o s\u0103 dezvolte industria de armament \u0219i s\u0103 exporte principalele echipamente produse dup\u0103 licen\u021be ruse\u0219ti, \u00een special \u00een Federa\u021bia Rus\u0103. Ucraina a fost v\u00e2rful de lance tehnologic\u0103 \u00een timpul URSS \u00een ceea ce prive\u0219te construc\u021bia de motoare de toate tipurile pentru avia\u021bie, marin\u0103 sau trupe de uscat. Ce au cump\u0103rat chinezii? \u00cen principal, turbine pentru o gam\u0103 larg\u0103 de avioane (250 de buc\u0103\u021bi), turbine pentru propriile distrug\u0103toare (\u00eent\u00e2i au importat, apoi au \u00eenceput s\u0103 produc\u0103 la uzina de motoare din Harbin), rachete aer-aer pentru avioanele J-11(copia avionului rusesc Su-27) \u0219i 50 de motoare diesel pentru tancuri. Sigur este c\u0103 Rusia nu a fost deloc <em>fericit\u0103 <\/em>cu sprijinul acordat de inginerii ucrainieni \u00een transformarea lui Su-27 \u00een J-11. C\u00e2nd ru\u0219ii au preluat Crimeea, \u00een martie 2014, chinezii s-au gr\u0103bit s\u0103 preia din \u0219antierul naval Feodosia, situat \u00een peninsul\u0103, hovercraftul Zubrcare, aflat \u00een probe, pentru a fi trasportat cu o nav\u0103 special\u0103 \u00een China.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>A\u0219adar, rela\u021bia dintre Beijing \u0219i Kiev a adus tehnologie militar\u0103 Armatei de Eliberare Popular\u0103 a Chinei, expertiz\u0103 inginereasc\u0103 \u00een capabilit\u0103\u021bile navale \u0219i tehnologia realiz\u0103rii componentelor pentru diferite tipuri de motoare utilizate \u00een echipamentele militare<\/strong>. C\u00e2t despre rela\u021bia dintre Ucraina \u0219i Federa\u021bia Rus\u0103, aceasta s-a bazat, \u00een domeniul militar, pe cooperare \u00een produc\u021bia comun\u0103 de echipamente militare. Ucraina a fost principalul furnizor de piese de schimb \u0219i motoare pentru tehnica sovietic\u0103\/ruseasc\u0103, \u00eentrebarea actual\u0103 fiind: <em>cum vor reu\u0219i ru\u0219ii s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 independent \u00een acest domeniu<\/em>? Rusia \u0219i-a propus independen\u021ba fa\u021b\u0103 de industria ucrainean\u0103 de armament, \u00eencep\u00e2nd cu 2004, odat\u0103 cu Revolu\u021bia Portocalie. Acum, industria de armament ucrainean\u0103 nu poate supravie\u021bui pentru o perioad\u0103 lung\u0103 f\u0103r\u0103 subven\u021bii de la stat, \u00een lipsa cump\u0103r\u0103torului rus (pre\u0219edintele Petru Poro\u0219enko a crescut bugetul militar de la 600 de milioane la 2 miliarde \u0219i inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103-l duc\u0103 la 3 miliarde de euro, \u00een 2017, \u00een vreme ce Polonia are un buget de 10,4 miliarde \u0219i nu este \u00een r\u0103zboi cu Rusia, iar bugetul militar al Rom\u00e2niei este de 1,5 miliarde de euro!). De asemenea, multe din piesele \u0219i subansamblurile utilizate \u00een echipamente ucrainene proveneau din Rusia, ceea ce face ca, \u00een afar\u0103 de vehiculele blindate u\u0219oare \u0219i tancuri, Ucraina s\u0103 nu poat\u0103 produce alte tipuri de echipamente. Drumul spre Vest al Ucrainei pune Beijingul \u00een fa\u021ba unui posibil adversar occidental, iar dependen\u021ba de tehnologia ucrainean\u0103 face ca, \u00een cazul unui conflict \u00een Asia-Pacific, Beijingul s\u0103 fie nevoit s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 embargoului UE. Cu un buget, estimat de Raportul Pentagonului adresat Congresului SUA de 154 de miliarde USD, \u00een 2013, Beijingul trebuie s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre Ucraina \u0219i Rusia pentru a-\u0219i dezvolta capacit\u0103\u021bile militare. Va furniza Beijingul Kievului muni\u021bie pentru sistemele BM-21 Grad sau BM-30 Smerch, \u00een condi\u021biile \u00een care ucrainenii au utilizat acest tip de muni\u021bii masiv \u00een timpul conflictului din estul \u021b\u0103rii? China nu este aliatul ru\u0219ilor \u0219i are asemenea muni\u021bie \u00een stoc\/produc\u021bie. \u00cen definitiv, dac\u0103 Rusia \u00eenarmeaz\u0103 doi inamici declara\u021bi ai Chinei, Vietnamul \u0219i India, de ce n-ar face \u0219i Beijingul acela\u0219i lucru cu Ucraina? Este o balan\u021b\u0103 delicat\u0103, pe care Beijingul trebuie s-o \u021bin\u0103 \u00een echilibru. Probabil de aceea Serbia a devenit \u021binta celor doi (Serbia este primul partener strategic al Chinei \u00een Europa de Est \u0219i Central\u0103, podul peste Dun\u0103re, \u00een lungime de 1,5 km, fiind cea mai mare lucrare de infrastructur\u0103 construit\u0103 de chinezi \u00een Europa de Est). Beijingul, dar \u0219i Moscova (\u00een cadrul preg\u0103tirii pentru aplica\u021biile comune ruso-s\u00e2rbe SREM-2014 au fost para\u0219utate dou\u0103 vehicule BMD-2, pentru prima oar\u0103 \u00een Serbia, iar Belgradul \u0219i Moscova au \u00eenfiin\u021bat, pe aeroportul din Nis, un Centru regional pentru situa\u021bii de urgen\u021b\u0103, unde sta\u021bioneaz\u0103 avioane ruse\u0219ti gata s\u0103 intervin\u0103 \u00een regiune, la cererea altor \u021b\u0103ri), \u0219i-a \u00eendreptat \u00eentreaga aten\u021bie asupra Belgradului. Europa se confrunt\u0103 acum cu dou\u0103 ofensive: una condus\u0103 de Moscova, \u00eentr-un r\u0103zboi hibrid, \u0219i una de Beijing \u00een domeniul economic, tehnologic \u0219i investi\u021bional (investitorii tradi\u0163ionali au p\u0103r\u0103sit Europa, \u00een perioada cea mai neagr\u0103 a crizei datoriei suverane, companiile chineze au profitat \u015fi au inundat cu investi\u0163ii \u0163\u0103rile cele mai grav afectate de criz\u0103, precum Spania sau Portugalia, principalele sectoare europene de interes pentru chinezi fiind cel energetic \u015fi cel imobiliar).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00cen loc de concluzie<\/strong>: China a avertizat Europa \u00een leg\u0103tur\u0103 cu inutilitatea tentativelor \u00eentreprinse pentru a tensiona rela\u021biile ei cu Rusia. Beijingul este dispus s\u0103 profite de orice oportunit\u0103\u021bi de afaceri pe pia\u021ba rus\u0103, pe fondul deterior\u0103rii rela\u021biilor cu Uniunea European\u0103. <em>Ne dorim s\u0103 avem leg\u0103turi economice foarte str\u00e2nse cu\u00a0Rusia. Vrem s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021bim rela\u021biile dintre Rusia \u0219i UE. Atunci c\u00e2nd apar posibilit\u0103\u021bi de consolidare a cooper\u0103rii cu Rusia, de ce nu am profita de ele? Este un lucru evident. Nu suntem noi cei\u00a0care\u00a0am pornit acest conflict, <\/em>a declarat, ironic, ambasadorul chinez \u00een Germania<em>.<\/em> \u00cen opinia publica\u021biei \u201eHuanqiu\u201d, <em>concuren\u021ba din spa\u021biul cosmic \u0219i din cel virtual are legatur\u0103 cu disputele privind controlul asupra apelor teritoriale. De aceea, \u00een regiuni precum Oceanul \u00cenghe\u021bat, Pacific sau Indian se duce o b\u0103t\u0103lie crunt\u0103 pentru influen\u021b\u0103 \u0219i este posibil ca, la un moment dat, aceste conflicte s\u0103 declan\u0219eze urm\u0103torul\u00a0r\u0103zboi mondial<\/em>. <em>\u00cen aceste condi\u021bii, se ridic\u0103 urmatoarea \u00eentrebare: cum poate China s\u0103-\u0219i dezvolte armata, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 protejeze eficient interesele statului?<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Rela\u021biile \u00eentre marile puteri se reorganizeaz\u0103. SUA, China \u0219i Rusia caut\u0103 noi leg\u0103turi \u00eentre ele, dar \u0219i \u00een exteriorul cercului de for\u021b\u0103 care-l constituie pentru a controla zonele de insecuritate global\u0103 sau pentru a-\u0219i \u00eendeplini propriile strategii de securitate na\u021bional\u0103. Cine a c\u00e2\u0219tigat \u00een r\u0103zboiul dintre Occident \u0219i Federa\u021bia Rus\u0103, r\u0103zboi purtat \u00een Ucraina? R\u0103spunsul este simplu: China. \u00cen primul r\u00e2nd, SUA au diminuat resursele din Asia-Pacific \u0219i au mutat trupe \u00een estul Europei. De\u0219i timid\u0103, aceast\u0103 mi\u0219care va continua sub auspciile Comandamentului NATO \u0219i \u00een conformitate cu deciziile agreate la Summitul NATO din \u021aara Galilor. Consolidarea flancului estic al NATO a devenit imperioas\u0103 \u00een condi\u021biile \u00een care Kremlinul desf\u0103\u0219oar\u0103 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":3652,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,65,79,86,102,66],"tags":[],"class_list":["post-3651","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-blog-en","category-defense-homeland-security","category-international-peace-security","category-issues","category-studies-and-analysis"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3651"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3651"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3651\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3653,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3651\/revisions\/3653"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3652"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3651"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3651"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3651"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}