{"id":3691,"date":"2015-02-15T18:13:13","date_gmt":"2015-02-15T16:13:13","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=3691"},"modified":"2017-11-14T21:27:56","modified_gmt":"2017-11-14T19:27:56","slug":"ciocnirea-civilizatiilor-noi-argumente-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/ciocnirea-civilizatiilor-noi-argumente-2\/","title":{"rendered":"Ciocnirea civiliza\u0163iilor. Noi argumente"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/www.cass-ro.org\/wp-content\/uploads\/2015\/02\/ciocnire-civil.jpg\"><img decoding=\"async\" class=\"alignleft size-medium wp-image-3689\" src=\"http:\/\/www.cass-ro.org\/wp-content\/uploads\/2015\/02\/ciocnire-civil-300x225.jpg\" alt=\"ciocnire-civil\" width=\"300\" height=\"225\" \/><\/a>Dup\u0103 discu\u0163ia dintre pre\u015fedintele Barack Obama \u015fi prim-ministrul Marii Britanii, David Cameron, \u015feful diploma\u0163iei britanice, Philip Hammond, \u015fi al celei americane, John Kerry, au anun\u0163at organizarea unei reuniuni a \u0163\u0103rilor membre ale coali\u0163iei \u00eempotriva grup\u0103rii jihadiste Statul Islamic (SI), la Londra. Discu\u0163iile vor viza, \u00een principal, cinci subiecte: combatan\u0163ii str\u0103ini, campania militar\u0103 \u00eempotriva unor \u0163inte ISIS, sursele de finan\u0163are ale grup\u0103rii, comunica\u0163iile strategice \u015fi asisten\u0163a umanitar\u0103, a precizat un oficial britanic de rang \u00eenalt. De asemenea, summitul Obama-Cameron s-a soldat cu c\u00e2teva ini\u0163iative notabile \u00een vederea combaterii a ceea ce premierul englez califica drept <em>otr\u0103vitoarea \u015fi fanatica ideologie <\/em>a extremismului islamist: (1) jocuri de r\u0103zboi \u2013 cele dou\u0103 servicii secrete interne, FBI \u015fi MI5, vor simula atacuri cibernetice \u00eempotriva unor institu\u0163ii finaciare de pe Wall Street \u015fi City-ul Londrei (Banca Angliei \u015fi b\u0103nci comerciale, urm\u00e2nd ca apoi s\u0103 fie ini\u0163iate exerci\u0163ii de testare a infrastructurii na\u0163ionale); (2) sporirea prerogativelor serviciilor secrete \u00een domeniul urm\u0103ririi \u015fi monitoriz\u0103rii persoanelor suspectate de implicare \u00een terorism (mai greu de pus \u00een practic\u0103 \u00een Anglia, fiindc\u0103 urmeaz\u0103 alegeri parlamentare \u00een mai 2015); (3) exper\u0163i britanici vor \u00eencepe echiparea for\u0163elor de opozi\u0163ie siriene moderate pentru contracararea organiza\u0163iei Statul Islamic; (4) Ministerul britanic al Ap\u0103r\u0103rii pl\u0103nuie\u015fte s\u0103 deta\u015feze p\u00e2n\u0103 la 70 de exper\u0163i care s\u0103 instruiasc\u0103 militari nigerieni pentru luptele extrem de dificile cu Boko Haram. Summitul de la Washington reprezint\u0103 o \u00eencercare de eliminare a politicii <strong><em>bocancilor \u00een teren<\/em><\/strong> (dislocare de trupe \u00een teatre de conflict) utilizat\u0103 \u00een Orientul Mijlociu \u015fi Afganistan, \u00een timpul Administra\u0163iei Bush. Cum s-a ajuns aici \u015fi care sunt argumentele definitorii ale acestei situa\u0163ii, vom \u00eencerca s\u0103 l\u0103murim \u00een continuare.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Primul argument <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">A fost ziua d\u0103r\u00e2m\u0103rii Zidului Berlinului, o frontier\u0103 aberant\u0103 construit\u0103 de om, momentul \u00een care pierderea sim\u0163ului geografiei <em>ne-a debusolat \u015fi ne-a f\u0103cut s\u0103 nu mai vedem adev\u0103ratele impedimente geografice care ne divizau \u00een continuare \u015fi care ne p\u00e2ndeau \u015fi \u00een alte p\u0103r\u0163i<\/em> (Robert Kaplan, <em>R\u0103zbunarea geografiei<\/em>)? <em>Ne-am trezit, deodat\u0103, \u00eentr-o lume \u00een care desfiin\u0163area unei grani\u0163e f\u0103cute de m\u00e2na omului, din Germania, a condus la presupunerea c\u0103 orice alt\u0103 divizare uman\u0103 era surmontabil\u0103, c\u0103<\/em> <em>democra\u0163ia urma s\u0103 cucereasc\u0103 Africa \u015fi Orientul Mijlociu la fel de u\u015for cum se \u00eent\u00e2mplase \u00een Europa R\u0103s\u0103ritean\u0103, c\u0103 globalizarea \u2013 care avea s\u0103 devin\u0103 cur\u00e2nd un termen r\u0103sun\u0103tor \u2013 nu era nimic altceva dec\u00e2t o direc\u0163ie moral\u0103 \u00een care se \u00eendrepta istoria \u015fi un sistem de securitate interna\u0163ional\u0103 \u015fi nu ceea ce era \u00een realitate, adic\u0103 pur \u015fi simplu un stadiu al dezvolt\u0103rii economice \u015fi culturale<\/em> (Robert Kaplan). Frontiera creat\u0103 de Marea Mediteran\u0103, cuprins\u0103 \u00eentre Europa, Asia occidental\u0103 \u015fi Africa de nord, \u00een str\u00e2ns\u0103 conexiune cu Atlanticul oriental, va r\u0103m\u00e2ne locul de confruntare \u00eentre musulmani \u015fi cre\u015ftini. De la Homer \u00eencoace nu s-a schimbat nimic, Marea Mediteran\u0103 a r\u0103mas o frontier\u0103 \u00eentre civiliza\u0163ii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Argumentul al doilea<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">De ce se vor ciocni civiliza\u0163iile? \u00cen cartea sa, <em>Ciocnirea civiliza\u0163iilor<\/em>, Huntington socote\u015fte cultura ca fiind cea mai izbitoare identitate cu care se poate identifica un individ, care transcende peste alte dimensiuni posibile de indentificare, cum ar fi ideologiile sau ocupa\u0163iile. Identitatea cultural\u0103 este important\u0103 \u00een definirea mentalit\u0103\u0163ii <strong><em>Noi <\/em>vs<em>. Ei<\/em><\/strong> \u015fi este indispensabil\u0103 \u00een protec\u0163ia <strong><em>noastr\u0103<\/em><\/strong> fa\u0163\u0103 de <strong><em>ei<\/em><\/strong>. R\u0103sp\u00e2ndirea democra\u0163iei \u015fi a institu\u0163iilor democratice \u00eentr-un stat non-democratic, spunea Huntington, ofer\u0103 oponen\u0163ilor Vestului cunoa\u015fterea \u015fi abilitatea necesar\u0103 pentru a se revolta. \u00centr-o zi, statele statele slabe vor putea ataca utiliz\u00e2nd acelea\u015fi valori vestice de care s-au folosit pentru a-\u015fi promova interesele.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Argumentul al treilea<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Europa ultimelor zile este \u00een alert\u0103 maxim\u0103 datorat\u0103 pericolului jihadist care se r\u0103sp\u00e2nde\u015fte precum ciuma pe \u00eentreg continentul. Este un fenomen nou? Nu, dar cruzimea lui, demonstrat\u0103 cu ocazia atacului de la publica\u0163ia satiric\u0103 francez\u0103 <em>Charlie Hebdo<\/em>, a ridicat pragul de alert\u0103 terorist\u0103 \u015fi nu numai. O nou\u0103 strategie de contracarare a acestui fenomen este discutat\u0103 de mini\u015ftii de interne ai \u0163\u0103rilor membre UE: de la crearea unei agen\u0163ii suprastatale (la nivel UE) de culegere a informa\u0163iilor de la nivel na\u0163ional \u015fi diseminarea lor \u00een tot spa\u0163iul european, noi reguli privind site-urile de pe Internet care propov\u0103duiesc terorismul \u015fi incitarea la crim\u0103, noi m\u0103suri de limitare a unor drepturi cet\u0103\u0163ene\u015fti sau similare cu cele luate de Administra\u0163ia de la Washington dup\u0103 9\/11(<em>Patriot Act<\/em>), de la \u00een\u0103sprirea controalelor la grani\u0163a Schengen, de la dislocarea de trupe militare \u00een jurul l\u0103ca\u015felor de cult (moschei, sinagogi sau catedrale) \u015fi a \u015fcolilor p\u00e2n\u0103 la amenajarea de spa\u0163ii speciale pentru islami\u015ftii fundamentali\u015fti care ajung \u00een \u00eenchisorile franceze. Seria reportajelor media privind pericolul jihadi\u015ftilor veni\u0163i din Siria \u015fi Irak este f\u0103r\u0103 precedent \u015fi, cu toate acestea, pericolul lupt\u0103torilor jihadi\u015fti veni\u0163i din \u0163\u0103ri e\u015fuate precum Yemen sau Siria, dar \u015fi din Pakistan \u015fi Afganistan, nu este un fapt nou. Din 1979, zeci de mii de lupt\u0103tori au fost antrena\u0163i \u00een Pakistan, Afganistan, Cecenia, Bosnia, Irak, Somalia, Libia \u015fi Siria.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Argumentul al patrulea<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Extinderea ac\u0163iunilor ISIS este o provocare la adresa securit\u0103\u0163ii globale. \u00cen Afganistan, al-Qaida \u015fi talibanii \u015fi-au consolidat propria cas\u0103, locul unde s-a desf\u0103\u015furat cel mai lung r\u0103zboi din istoria SUA (13 ani), care a devenit de 21 de zile locul unde lupt\u0103torii Statului Islamic \u015fi-au creat o baz\u0103 de antrenamet la grani\u0163a cu Iranul, \u00een provincia Farah. \u00cen provincia Helmand, fostul comandant taliban Mullah Abdul Rauf a \u00eenceput recrutarea de lupt\u0103tori pentru grupul ISIS. \u00cen Pakistan, militan\u0163i fundamentali\u015fti au \u00eenceput s\u0103 dea jos steagurile albe talibane \u015fi s\u0103 le \u00eenlocuiasc\u0103 cu cele negre, ale Statului Islamic. Aceste evenimente au dus inclusiv la confrunt\u0103ri \u00eentre sus\u0163in\u0103torii celor dou\u0103 strategii. Imagini din decembrie 2014 arat\u0103 un grup de islami\u015fti la Moscheea Ro\u015fie din Islamabad, purt\u00e2nd steagul grupului Statul Islamic \u015fi strig\u00e2nd sloganuri \u00een favoarea liderului acestui grup, al-Baghdadi. Grupul Statul Islamic controleaz\u0103 o treime din teritoriul cumulat al Siriei \u015fi Irakului, unde au proclamat califatul, guvernat de Sharia guverneaz\u0103. Diferen\u0163a \u00eentre talibani \u015fi lupt\u0103torii SI este c\u0103 primii se concentreaz\u0103 pe Afganistan, iar ceilal\u0163i pe zona musulman\u0103 a Orientului Mijlociu \u015fi a nordului Africii. Europa a intrat \u015fi ea pe harta militar\u0103 a Statului Islamic, odat\u0103 cu recrutarea cet\u0103\u0163enilor europeni de origine musulman\u0103. Unire sau dezbinare \u00eentre cele dou\u0103 grupuri? Greu de r\u0103spuns acum, este \u00eens\u0103 cert\u0103 ofensiva ISIS \u00een fostele zone de sub domina\u0163ia talibanilor \u015fi al-Qaida.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Argumentul al cincilea<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Re\u00eentoarcerea jihadi\u015ftilor nu este un fapt nou, priorit\u0103\u0163ile serviciilor de informa\u0163ii au fost de-a lungul timpului diferite. Jihadi\u015ftii au reu\u015fit s\u0103 se infiltreze \u00een via\u0163a de zi cu zi a marilor metropole, precum New York sau Paris. \u00cen New York, au creat, \u00een cadrul apar\u0163in\u00e2nd Moscheii Faruq, <em>Al Kifah Refugee Center<\/em>, \u00een Brooklyn (centrul de refugia\u0163i), dar \u015fi Biroul Jihadist din Brooklyn. Centrul, care a avut rela\u0163ii cu lupt\u0103torii din Afganistan \u00eenc\u0103 din 1980, c\u00e2nd primeau sprijinul americanilor \u00een lupta lor \u00eempotriva sovieticilor, a intrat sub investiga\u0163ia FBI-ului, odat\u0103 cu asasinarea fondatorului Ligii de Ap\u0103rare a Evreilor de c\u0103tre El Sayyid Nosair, un membru asociat centrului. Dintre cei cu care Centrul avea rela\u0163ii au fost Abdullah Azzam, Osama bin Laden \u015fi \u015feicul Omar Abdel Rahman. Centrul Al Kifah a fost fondat pentru a recruta oameni \u015fi pentru a str\u00e2nge fonduri necesare \u00een r\u0103zboiul din Afganistan. Mul\u0163i membri au fost condamna\u0163i pentru participarea la atacul din 1993 asupra World Trade Center, \u00een timp ce al\u0163i membri, precum Ali Mohammed \u015fi Wadih el-Hage, au fost aresta\u0163i pentru implicarea \u00een bombardarea a dou\u0103 ambasade ale SUA \u00een Africa de Est, \u00een 1998. De la atacul din 9\/11 din SUA, au fost multe alte atacuri, unele reu\u015fite, altele nu, ale diverselor frac\u0163iuni teroriste. Dintre ace\u015ftia amintesc c\u00e2\u0163iva: Richard Reid, care a e\u015fuat \u00een tentativa de a arunca \u00een aer zborul <em>American Airlines 63<\/em> deasupra Oceanului Atlantic, \u00een 2001, Mohammad Sidique Khan \u015fi al\u0163i trei membri (bombe umane sinuciga\u015fe) care au atacat sistemul de transport din Londra, \u00een 2007, Umar Farouk Abdulmutallab, care a e\u015fuat \u00een \u00eencercarea de a deturna zborul <em>Northwest Airlines 253 <\/em>deasupra ora\u015fului Detroit, \u00een decembrie 2009, sau Abdulhakim Mujahid Muhammad, cunoscut drept Carlos Bledsoe, care a omor\u00e2t un militar american \u015fi a r\u0103nit un altul la Ccentrul de recrutare din Little Rock Arkansas, \u00een iunie 2009. \u015ei lista poate continua cu alte nume \u015fi ac\u0163iuni, unele e\u015fuate, altele nu. Jihadi\u015ftii instrui\u0163i \u00een afara \u0163\u0103rilor de origine au adus cu ei cuno\u015ftin\u0163ele \u015fi au fondat organiza\u0163ii teroriste \u00een \u0163\u0103rile de origine: Nasir al-Wahayshi a fondat Al-Qaida din Peninsula Arab\u0103, iar Mokhtar Belmokhtar a fondat grupul Al-Mourabitoun \u00een Sahel. \u00cen Asia, jihadi\u015ftii indonezieni au fondat Hambali &amp; Dulmatin, prin Abu Sayyaf, iar \u00een Filipine, prin Abdurajak Abubakar Janjalani, grupul jihadist Filopino.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Argumentul al \u015faselea<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Este important s\u0103 \u00een\u0163elegem dac\u0103 jihadi\u015ftii sunt teologic motiva\u0163i. \u00cen fapt, \u00een ideologia lor nu este o distinc\u0163ie real\u0103 \u00eentre religie, politic\u0103 \u015fi cultur\u0103. Credin\u0163a lor este c\u0103 religia \u015fi <em>Sharia<\/em> trebuie propagate acolo unde se duc, reprezent\u00e2nd fundamentul administra\u0163iei guvernamentale, al sistemului juridic \u015fi normelor culturale. Jihadi\u015ftii caut\u0103 s\u0103 refac\u0103 imperiul care se \u00eentindea de la Peninsula Iberic\u0103 la grani\u0163ele Chinei. Ini\u0163ial, este necesar un stat, denumit emirat, pentru a lansa de pe teritoriul s\u0103u armatele care s\u0103 cucereasc\u0103 noi teritorii \u015fi s\u0103 le adune sub stindardul califatului. \u00cen viziunea doctrinar\u0103 a imamilor, califatul se va extinde din Al-Anadalus (Spania) p\u00e2n\u0103 \u00een estul Filipinelor. Ulterior, \u00eentreaga lume va fi supus\u0103 acestor reguli. Vi se pare <em>science-fiction<\/em>? Poate, dar acesta este obiectivul final!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Este important de re\u0163inut c\u0103 mi\u015fcarea jihadist\u0103 nu este monolitic\u0103 \u015fi variaz\u0103 \u00een func\u0163ie de diferen\u0163ele ideologice, incluz\u00e2nd obiective \u015fi c\u0103i de dezvoltare. Spre exemplu, unii jihadi\u015fti sunt na\u0163ionali\u015fti \u015fi mai pu\u0163in transna\u0163ionali\u015fti. Unii vor emirat \u015fi legea <em>Sharia<\/em> \u00een \u0163ar\u0103, f\u0103r\u0103 a se g\u00e2ndi la ac\u0163iuni \u00een alte p\u0103r\u0163i. Diferen\u0163ele dintre musulmani fac imposibil pentru unii dintre ideologi un singur califat pentru to\u0163i. Na\u0163ionalism <em>versus<\/em> transna\u0163ionalism (deja prezent \u00een Somalia) este deja un subiect \u00een discu\u0163ie.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Argumentul al \u015faptelea<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Se \u00eentemeiaz\u0103 pe teoria <em>celulelor-fantom\u0103<\/em>, relansat\u0103 de teoreticianul Abu Musab al-Suri, \u00een scrierile sale din 2004. Al-Qaida din Peninsula Arabic\u0103 a \u00eenceput imediat s\u0103 publice scrierile, \u00eenfiin\u0163\u00e2nd revista <em>Inspire Magazine <\/em>(\u00een limba englez\u0103). Instruc\u0163iunile publicate despre cum s\u0103 planifici \u015fi s\u0103 execu\u0163i un atac sau cum s\u0103 construie\u015fti un dispozitiv exploziv improvizat (DEI) au fost folosite \u00een atacul de la Maratonul din Boston. Organiza\u0163ia central\u0103 al-Qaida s-a al\u0103turat conceptului de celule-fantom\u0103, \u00een 2010, odat\u0103 cu lansarea pe <em>YouTube<\/em> a unui video cu Adam Gadahn, care \u00eei sf\u0103tuia pe jihadi\u015fti s\u0103 foloseasc\u0103 exemplul maiorului Nidal Malik Hasan, care \u015fi-a \u00eempu\u015fcat propriii colegi militari din Fort Hood \u015fi s\u0103 conduc\u0103 atacuri individuale. \u00centreaga propagand\u0103 a Statului Islamic se bazeaz\u0103 pe dou\u0103 direc\u0163ii: aducerea de lupt\u0103tori din \u0163\u0103rile Europei, pentru a fi instrui\u0163i, \u015fi apoi lansarea unor atacuri \u00een \u0163\u0103rile europene. Purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al Statului Islamic, Abu Muhammed al-Adnani, a publicat un mesaj \u00een care preciza: <em>dac\u0103 nu e\u015fti \u00een stare s\u0103 fabrici un IED sau nu ai un pistol cu un glon\u0163, atunci ac\u0163ioneaz\u0103 singur \u00eempotriva necredincio\u015filor de americani, francezi sau mai \u015ftiu eu care, love\u015fte-i cu o piatr\u0103 \u00een cap ori \u00eenjunghie-i cu un cu\u0163it, love\u015fte-i cu ma\u015fina ori arunc\u0103-i de la \u00een\u0103l\u0163imea unui bloc sau pod ori otr\u0103ve\u015fte-i<\/em>. Cam a\u015fa arat\u0103 ideologia celui de-al patrulea val de terorism \u00een plin\u0103 desf\u0103\u015furare! Al patrulea num\u0103r al revistei Statului Islamic, <em>Dabiq Magazine<\/em> (publicat \u00een septembrie), con\u0163ine un articol intitulat <em>Reflec\u0163ii asupra Cruciadei Finale<\/em>, din care cit\u0103m: <em>este important ca fiecare membru al alian\u0163ei s\u0103 fie atacat \u00een \u0163ara lui, \u00een special \u00een SUA, Anglia, Fran\u0163a \u015fi Germania. De altfel, cet\u0103\u0163enii acestor \u0163\u0103ri trebuie ataca\u0163i oriunde s-ar afla. S\u0103 l\u0103s\u0103m mujahedinii s\u0103 nu fie afecta\u0163i de analize \u015fi s\u0103 abandoneze opera\u0163iuni pentru c\u0103 le doresc perfecte, f\u0103r\u0103 posibilitatea s\u0103 e\u015fueze, ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 numai pe h\u00e2rtie. Fiecare musulman trebuie s\u0103 ias\u0103 din cas\u0103, s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un cruciat \u015fi s\u0103-l omoare.<\/em> Articolul cheam\u0103 explicit la atac prin <em>celule-fantom\u0103<\/em>. <em>Unul nu poate complica un atac prin implicarea altora<\/em> \u2013 sus\u0163ine autorul \u2013, <em>cump\u0103r\u00e2nd materiale high-tech sau comunic\u00e2nd cu indivizi slabi de \u00eenger. Bazeaz\u0103-te pe Allah \u015fi atac\u0103 cruciatul!<\/em> Poate c\u0103 atacurile nu s-au dezl\u0103n\u0163uit la capacitate maxim\u0103, dar pericolul lor exist\u0103. Societatea Occidental\u0103 este silit\u0103 s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre libert\u0103\u0163ile individuale ne\u00eengr\u0103dite \u015fi o societate mai mult sau mai pu\u0163in controlat\u0103 \u00een intimitatea ei. Asimilarea imigran\u0163ilor este o condi\u0163ie esen\u0163ial\u0103 a unei vie\u0163i comunitare de succes, iar SUA au reu\u015fit mult mai bine dec\u00e2t Fran\u0163a sau Anglia s\u0103 integreze comunitatea musulman\u0103. Chiar \u015fi a\u015fa, a existat tentativa unui atac, pus la cale de un imigrant pakistanez, \u00een Time Square, \u00een 2010. Au existat controverse at\u00e2t \u00een SUA, c\u00e2t \u015fi \u00een Europa asupra modului \u00een care NSA a ac\u0163ionat \u00een culegerea de informa\u0163ii din prima linie de ap\u0103rare \u00een cazul unor astfel de atacuri. <em>Patriot Act,<\/em> instituit de Administra\u0163ia Bush, a fost contestat, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it, dar nu abolit. Suntem \u00een r\u0103zboi, cu un inamic de multe ori invizibil, din r\u00e2ndul nostru. S\u0103 nu spune\u0163i c\u0103 Rom\u00e2nia este \u015fi va fi ferit\u0103, doar pentru c\u0103 este bine organizat\u0103! Efortul este mare, dar evenimentele <em>black swan<\/em> pot ap\u0103rea oriunde, iar noi nu suntem \u0163ar\u0103 de destinatie, deocamdat\u0103, pentru imigran\u0163ii din Africa sau Asia. Societatea rom\u00e2neasc\u0103 va trebui s\u0103 decid\u0103 cum se va ap\u0103ra \u00een viitor. Sun Tzu spunea c\u0103 <em>armata nu se conduce dup\u0103 codul bunelor maniere<\/em>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00cen loc de concluzie<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Patru valuri de terorism au fost identificate de David C Rapoport: \u00cen 1880, valul ini\u0163ial, denumit <em>Valul anarhist,<\/em> care s-a dezvoltat 20 de ani; succesorul s\u0103u a fost <em>Valul Anticolonial,<\/em> care a \u00eenceput \u00een 1920, disp\u0103r\u00e2nd \u00een anii \u201960; la sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201960 a ap\u0103rut <em>Noul Val de st\u00e2nga,<\/em> care a disp\u0103rut la \u00eenceputul anilor \u201990, l\u0103s\u00e2nd c\u00e2teva grup\u0103ri active \u00een Sri Lanka, Spania, Peru \u015fi Columbia; <em>Valul religios<\/em> a ap\u0103rut \u00een anii \u201980 \u015fi, urm\u0103rind modelele precedente va dura, probabil, 40 de ani. Termenul de <em>terorism interna\u0163ional<\/em>, folosit \u00een primul val, a fost reluat \u00een valul de ast\u0103zi. Al treilea val, care este o inspira\u0163ie continu\u0103 pentru actualul <em>Val religios<\/em>, a \u00eenceput c\u00e2nd R\u0103zboiul din Vietnam s-a terminat, \u00een 1975, iar Organiza\u0163ia pentru Eliberarea Palestinei (PLO) a devenit un <em>model eroic<\/em> pentru lumea arab\u0103. Av\u00e2nd originile \u00een colapsul celor trei armate arabe, a ar\u0103tat c\u0103 teroarea impus\u0103 de atentate este mai puternic\u0103 dec\u00e2t for\u0163ele militare conven\u0163ionale. Pozi\u0163ia a fost dat\u0103 de trei elemente esen\u0163iale: Israelul, inamicul principal, era sprijinit de Occident, PLO avea un sprijin important de la URSS \u015fi era capabil\u0103 s\u0103 asigure, cu sprijinul Siriei, suport pentru preg\u0103tirea terori\u015ftilor \u00een Liban. Grupurile astfel instruite executau misiuni \u00een afara grani\u0163elor, nu doar \u00een West Bank. A\u015fa s-au petrecut masacrele de la Olimpiada de la Munchen (1972), r\u0103pirea mini\u015ftrilor OPEC (1975), atacuri asupra avioanelor, r\u0103pirea prim-ministrului italian Aldo Moro de Brig\u0103zile Ro\u015fii, \u00een 1979, congresmeni lua\u0163i ostateci \u00een Nicaragua (1978), atacarea ambasadelor (ambasada Arabiei Saudite din Khartoum, \u00een 1973, atacarea ambasadei Japoniei din Lima, \u00een 1996), r\u0103piri de persoane pentru a ob\u0163ine recompense care s\u0103 permit\u0103 finan\u0163area altor misiuni teroriste, \u00een 73 de \u0163\u0103ri din lume, \u00een special \u00een Italia, Spania \u015fi America Latin\u0103, inclusiv spargeri de b\u0103nci, precum cea din Beirut, \u00een 1976. Valul al treilea a colapsat odat\u0103 cu invazia isrelian\u0103 \u00een Liban, care a dus la \u00eenchiderea taberelor de antrenament pentru terori\u015fti. <em>Valul religios<\/em> este cel care a \u00eenceput prin omor\u00e2rea celor 29 de credincio\u015fi de la morm\u00e2ntul lui Abraham din Hebro, \u00een 1994, \u015fi a continuat prin asasinarea prim-ministrului israelian Yitzhak Rabin (1995). Ideologia jihadist\u0103 \u015fi liderii ei \u00ee\u015fi expun clar inten\u0163iile \u015fi nu doar retoric sau pentru consumul media. O trecere \u00een revist\u0103 a scrierilor acestora ca \u015fi a ac\u0163iunilor lor \u00een \u00eentreaga lume (m\u0103 refer la ac\u0163iunile operativilor \u00een teren) demonstreaz\u0103 inten\u0163ia de a-\u015fi \u00eemplini aceste obiective ale Califatului isamic \u015fi de pedepsire a celor pe care ei \u00eei numesc \u201enecredincio\u015fi\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Dup\u0103 discu\u0163ia dintre pre\u015fedintele Barack Obama \u015fi prim-ministrul Marii Britanii, David Cameron, \u015feful diploma\u0163iei britanice, Philip Hammond, \u015fi al celei americane, John Kerry, au anun\u0163at organizarea unei reuniuni a \u0163\u0103rilor membre ale coali\u0163iei \u00eempotriva grup\u0103rii jihadiste Statul Islamic (SI), la Londra. Discu\u0163iile vor viza, \u00een principal, cinci subiecte: combatan\u0163ii str\u0103ini, campania militar\u0103 \u00eempotriva unor \u0163inte ISIS, sursele de finan\u0163are ale grup\u0103rii, comunica\u0163iile strategice \u015fi asisten\u0163a umanitar\u0103, a precizat un oficial britanic de rang \u00eenalt. De asemenea, summitul Obama-Cameron s-a soldat cu c\u00e2teva ini\u0163iative notabile \u00een vederea combaterii a ceea ce premierul englez califica drept otr\u0103vitoarea \u015fi fanatica ideologie a extremismului islamist: (1) jocuri de r\u0103zboi \u2013 cele dou\u0103 servicii secrete [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":3689,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,65,86,102,72,62,66,88],"tags":[],"class_list":["post-3691","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-blog-en","category-international-peace-security","category-issues","category-middle-east","category-regions","category-studies-and-analysis","category-terrorism"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3691"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3691"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3691\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3692,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3691\/revisions\/3692"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3689"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3691"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3691"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3691"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}