{"id":3697,"date":"2015-02-23T19:44:45","date_gmt":"2015-02-23T17:44:45","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=3697"},"modified":"2017-11-14T21:27:55","modified_gmt":"2017-11-14T19:27:55","slug":"criza-ucraineana-intre-matrioska-si-intermarium-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/criza-ucraineana-intre-matrioska-si-intermarium-2\/","title":{"rendered":"Criza ucrainean\u0103, \u00eentre Matrio\u015fka \u015fi Intermarium"},"content":{"rendered":"

\"criza-ucraina1\"<\/a>Imediat dup\u0103 colapsul URSS, \u00een 1991, liderii europeni au socotit c\u0103 Moscova poate deveni un partener viabil \u00eentr-o Europ\u0103 \u00een schimbare. S\u0103 nu crede\u0163i cumva c\u0103, peste noapte, Washingtonul \u015fi alia\u0163ii occidentali \u015fi-au imaginat c\u0103 Rusia va deveni un partener de \u00eencredere. Au crezut, poate, c\u0103 Rusia va \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi acelea\u015fi obiective strategice de politic\u0103 extern\u0103 \u015fi, treptat, va adopta stilul de via\u0163\u0103 al democra\u0163iilor occidentale cu o economie de pia\u0163\u0103 consolidat\u0103. Dar, imediat ce problemele au ap\u0103rut \u2013 programul nuclear al Iranului, situa\u0163ia din Irak \u015fi din fosta Iugoslavie \u2013 lunile de miere s-au \u00eencheiat \u015fi Rusia a revenit, treptat, la vechile obiceiuri imperial-sovietice. <\/strong><\/p>\n

\n

A urmat un interludiu, odat\u0103 cu constituirea Consiliului NATO-Rusia, la 27 mai 1997, \u015fi acceptul tacit al Occidentului de a nu deplasa tehnic\u0103 militar\u0103 \u015fi baze NATO c\u0103tre estul continentului, de\u015fi, odat\u0103 cu l\u0103rgirea Alian\u0163ei, era un fapt de normalitate. Criza din Georgia a fost primul semnal dat de Moscova privitor la vecin\u0103tatea grani\u0163ei sale. Pozi\u0163ia adoptat\u0103 de comunitatea interna\u0163ional\u0103 a fost una care a manifestat toleran\u0163\u0103 \u015fi nicidecum reac\u0163ii care s\u0103 insiste asupra unor sanc\u0163iuni dure. Criza ucrainean\u0103 a pus \u00eens\u0103 cap\u0103t acestei fantezii<\/em> create de participarea Rusiei la politicile Occidentului. Anexarea Crimeei a destr\u0103mat prezum\u0163ia de utilizare a regulilor stabilite prin tratate interna\u0163ionale \u015fi a determinat o nou\u0103 paradigm\u0103 de interpretare a modului de rela\u0163ionare cu Rusia. De fapt, criza din Ucraina a \u00eenceput chiar \u00een anii \u201990. Dup\u0103 colapsul URSS, Occidentul a avut dou\u0103 op\u0163iuni: prima era de a \u00eencerca asimilarea Rusiei \u00een sistemul occidental \u015fi a doua de a prelua, pies\u0103 cu pies\u0103, fostele \u0163\u0103ri din zona de influen\u0163\u0103 sovietic\u0103. Dar dorin\u0163a de rea\u015fezare \u00een ritmul Europei occidentale a fostelor state componente ale Tratatului de la Var\u015fovia \u015fi CAER a venit \u00een sprijinul politicii de extindere a organiza\u0163iilor interna\u0163ionale, precum NATO (care a ad\u0103ugat 12 membri) \u015fi UE (care a admis 16 membri), politic\u0103 promovat\u0103 de pre\u015fedin\u0163ii Bill Clinton \u015fi George W. Bush, dar \u015fi de liderii vest-europeni de la Londra, Paris \u015fi Berlin. Aceste politici au crescut gradual ostilitatea administra\u0163iei de la Kremlin, \u00een special a celor nostalgici dup\u0103 fosta URSS \u015fi defunctul Tratat de la Var\u015fovia. Timpul a fost singurul element care a m\u0103surat drumul de la cooperare la r\u0103zboi.<\/p>\n

Tranzi\u0163ia<\/strong><\/p>\n

\u00cen perioada tulbure a sf\u00e2r\u015fitului de secol al XX-lea, tranzi\u0163ia de la Gorbaciov la El\u0163\u00een a dus la o aparent\u0103 democratizare a Rusiei. \u00cenainte de dezmembrarea Uniunii Sovietice, Boris El\u0163\u00een fusese ales \u00een func\u0163ia de pre\u015fedinte al Rusiei, \u00een iunie 1991, \u00een cadrul primelor alegeri directe preziden\u0163iale din istoria \u0163\u0103rii. \u00cen octombrie 1991, cu pu\u0163in timp \u00eenaintea proclam\u0103rii independen\u0163ei, El\u0163\u00een a declarat c\u0103 va ini\u0163ia un proces radical de reform\u0103 economic\u0103, orientat c\u0103tre economia de pia\u0163\u0103, dup\u0103 modelul terapiei de \u015foc poloneze.<\/em> Terapia de \u015foc a \u00eenceput numai dup\u0103 c\u00e2teva zile de la pr\u0103bu\u015firea fostei Uniuni Sovietice, la 2 ianuarie 1992, c\u00e2nd pre\u015fedintele El\u0163\u00een a ordonat liberalizarea comer\u0163ului exterior, a pre\u0163urilor \u015fi a cursului monedei na\u0163ionale. Aceasta a atras renun\u0163area la politica pre\u0163urilor controlate de stat (cu speran\u0163a c\u0103 magaziile golite de m\u0103rfuri se vor reumple), renun\u0163area la limit\u0103rile impuse comer\u0163ului particular \u015fi produc\u0163iei private, renun\u0163area la subven\u0163ionarea fermelor agricole \u015fi a \u00eentreprinderilor industriale de stat \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, deschiderea comer\u0163ului extern la importuri, pentru spargerea monopolurilor locale. Economia Rusiei s-a pr\u0103bu\u015fit \u00eentr-o criz\u0103 profund\u0103 \u00een ultimul deceniu al secolului trecut, a fost grav lovit\u0103 de crashul economic din 1998 \u015fi a \u00eenceput s\u0103 se refac\u0103 \u00een perioada 1999-2000, \u00een primul r\u00e2nd datorit\u0103 cre\u015fterii pre\u0163ului petrolului. Criza economic\u0103 ruseasc\u0103 a atins niveluri mai profunde dec\u00e2t cele din timpul Marii Crize Economice, care aproape c\u0103 a paralizat lumea capitalist\u0103 dup\u0103 1929. Gravitatea acestei crize a fost asem\u0103nat\u0103, \u00een parte, cu aceea care a urmat Primului R\u0103zboi Mondial, dup\u0103 pr\u0103bu\u015firea \u0163arismului \u015fi r\u0103zboiul civil.<\/p>\n

Astfel, dup\u0103 o serie de fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri politice prin care au fost schimba\u0163i mai mul\u0163i premieri (Victor Cernom\u00e2rdin, Serghei Kirienko, Evgheni Primakov), El\u0163\u00een s-a decis s\u0103-l pun\u0103 \u00een fruntea guvernului pe Vladimir Putin. Primul succes al acestuia a fost al doilea r\u0103zboi din Cecenia. R\u0103zboiul din Cecenia a fost unul dintre subiectele forte ale campaniei electorale pentru alegerea noului pre\u015fedinte (El\u0163\u00een demisionase cu \u015fase luni \u00eenaintea finaliz\u0103rii mandatului, premierul prelu\u00e2nd pozi\u0163ia de pre\u015fedinte interimar). \u00cen februarie 2000, trupele ruse\u015fti intrau \u00een Grozn\u00eei, iar Putin proclama, cu o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenainte de alegeri, victoria \u00een r\u0103zboi. Federa\u0163ia Rus\u0103 \u00eencepea un nou ciclu de evolu\u0163ie \u015fi, odat\u0103 cu ea, estul Europei avea s\u0103 afle, 14 ani mai t\u00e2rziu, care sunt adev\u0103ratele inten\u0163ii ale noului pre\u015fedinte.<\/p>\n

Criza Ucrainean\u0103 <\/strong><\/p>\n

Situa\u0163ia din Ucraina reprezint\u0103 cea mai profund\u0103 criz\u0103 din regiunea estic\u0103 a Europei, de la \u00eencheierea R\u0103zboiului Rece p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Ea love\u015fte direct \u00een securitatea comun\u0103 a Europei. Flancul estic al NATO este complet expus, cu o cre\u015ftere a insecurit\u0103\u0163ii \u00een zona \u0162\u0103rilor Baltice \u015fi a M\u0103rii Negre. Agresiunea Rusiei a trezit NATO la realitatea geostrategic\u0103 a zonei adiacente. Este cert c\u0103 estul european este parte integrant\u0103 a continentului, \u00een deplin\u0103 corela\u0163ie cu rela\u0163ia transatlantic\u0103, dar nu poate descuraja singur un adversar de tipul Federa\u0163iei Ruse. Europa se dezarmeaz\u0103, bugetele ap\u0103r\u0103rii fiind \u00eentr-o sc\u0103dere dramatic\u0103. Polonia se \u00eenarmeaz\u0103. Esen\u0163ial\u0103, \u00een acest proces de modernizare, este inten\u0163ia Poloniei de a-\u015fi dota flota de aparate F-16 cu rachete de croazier\u0103 de tip JASSM, ideale \u00eempotriva platformelor ruse\u015fti S-300 \u015fi S-400. Mesajul crizei din Ucraina este c\u0103 Rusia nu este un actor interna\u0163ional pe care te po\u0163i baza pentru a proteja ordinea liberal\u0103 interna\u0163ional\u0103. Ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Ucraina nu este o criz\u0103 generat\u0103 de Ianukovici sau de aderararea la UE, ci o strategie pe termen lung a Moscovei de a implementa o logic\u0103 de fier referitoare la propriul interes \u00een fosta zon\u0103 de influen\u0163\u0103 sovietic\u0103<\/em>. Degringolada provocat\u0103 de Moscova pe frontul de est din Ucraina reprezint\u0103 momentul propice pentru ca Rusia s\u0103-\u015fi valideze influen\u0163a \u00een regiune. O declara\u0163ie de r\u0103zboi deschis\u0103 ar fi riscant\u0103 pentru Federa\u0163ia Rus\u0103, singura op\u0163iune a conducerii de la Kremlin este aceea a aliment\u0103rii r\u0103zboiului hibrid cu omule\u0163ii verzi<\/em> \u2013 trupe ruse f\u0103r\u0103 \u00eensemne \u015fi cu tehnic\u0103 avansat\u0103 de asalt. Utilizarea sistemelor de rachete GRAD confirm\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 c\u0103 ac\u0163iunea din diminea\u0163a zilei de 24 ianuarie 2014 a fost una planificat\u0103 \u015fi a avut \u00een spate un suport logistic semnificativ.<\/p>\n

R\u0103zboiul hibrid \u015fi spionajul <\/strong><\/p>\n

Noile tehnici de r\u0103zboi puse \u00een aplicare de Moscova \u00een Ucraina au creat stare de alert\u0103 \u00een structurile NATO. Este un truism faptul c\u0103 spionajul american sau cel rusesc ac\u0163ioneaz\u0103 \u00eentr-o parte ori \u00een alta, problema este c\u0103 spionajul rusesc \u015fi-a schimbat obiectivele iar \u0163intele cele mai importante, pe l\u00e2ng\u0103 cele americane, sunt cele din Europa de Est. Portalul ucrainean Glavred<\/em> scrie c\u0103, nemul\u0163umit\u0103 de aderarea Bulgariei la NATO, de inten\u0163iile Ucrainei de a deveni membr\u0103 a acestei organiza\u0163ii \u015fi de faptul c\u0103 Rom\u00e2nia este pe cale s\u0103 reduc\u0103 la zero dependen\u0163a de gazele ruse\u015fti, Moscova a declan\u015fat o masiv\u0103 ofensiv\u0103 de investiga\u0163ii la adresa Rom\u00e2niei prin Direc\u0163ia de informa\u0163ii de pe l\u00e2ng\u0103 Marele Stat Major al armatei ruse (GRU) \u015fi prin Serviciului de spionaj al Flotei Rusiei din Crimeea. \u00cenainte de toate, aceasta se refer\u0103 la culegerea de informa\u0163ii detaliate despre obiectivele militare \u015fi economice ale Rom\u00e2niei<\/em>, au declarat pentru Glavred<\/em> surse anonime din serviciile de spionaj de la Kiev. O importan\u0163\u0103 mult mai mare o are \u00eens\u0103 re\u0163eaua de agen\u0163i ai Rusiei \u00een Rom\u00e2nia, care \u015fi-a intensificat activitatea \u00een ultimii ani, <\/em>au precizat acelea\u015fi surse. La cap\u0103tul de nord al flancului european estic, \u00een Estonia, un \u00eenalt func\u0163ionar din Ministerul Ap\u0103r\u0103rii de la Tallin, Herman Simm, a fost condamnat la 12 ani \u015fi jum\u0103tate de \u00eenchisoare \u015fi la daune \u00een valoare de aproape un milion \u015fi jumatate de euro pentru c\u0103 a spionat pentru Rusia. Simm a fost \u015feful Autorit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale pentru Securitate \u015fi a trimis Moscovei documente clasificate ale Alian\u0163ei Nord-Atlantice. Opera\u0163iunile nu au avut loc \u00een perioada R\u0103zboiului Rece, ci \u00eentre anii 1995 \u015fi 2008, c\u00e2nd a fost arestat. Acest fapt ridic\u0103 serioase semne de \u00eentrebare \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u00eencrederea pe care o pot avea \u0163\u0103rile mai vechi din NATO \u00een noii veni\u0163i din Europa Central\u0103 \u015fi de R\u0103s\u0103rit.<\/p>\n

\u00cen 2009, Vladimir Putin a \u00eenceput reforma serviciilor de informa\u0163ii, conform unei analize publicate de think-tank-ul Oxford Analityca<\/em>. Primul a fost Directoratul Principal de Spionaj al Marelui Stat Major (GRU), cea mai mare agen\u0163ie de spionaj extern a Rusiei: \u00een 1997, GRU avea de \u015fase ori mai mul\u0163i spioni \u00een afara grani\u0163elor \u0163\u0103rii dec\u00e2t succesorul KGB-ului, Serviciul Extern de Informa\u0163ii (SVR). Creat \u00een 1918, GRU a fost \u00eens\u0103rcinat cu colectarea de informa\u0163ii importante din punct de vedere economic sau militar din surse din afara Uniunii Sovietice. GRU \u015fi-a p\u0103strat importan\u0163a \u015fi dup\u0103 anii \u201990, nu \u00een ultimul r\u00e2nd din cauz\u0103 c\u0103, spre deosebire de KGB, nu a fost niciodat\u0103 divizat. Numirea lui Aleksandr \u015eliahturov \u00een fruntea GRU, \u00een 2009, a adus cu sine reforma serviciului, perceput\u0103 drept o agresiune intern\u0103 de veteranii<\/em> agen\u0163iei de spionaj. \u00cen 2011, misiunea a fost \u00eencheiat\u0103, directorul serviciului, \u015eliahturov, fiind pensionat. Noul director al GRU a fost numit generalul Igor Sergun. Odat\u0103 cu \u00eentoarcerea la pre\u015fedin\u0163ia statului a lui Putin, \u00een 2012, restructurarea serviciilor a continuat, alte trei procese fiind deja demarate. Primul dintre ele a fost rezolvarea problemelor existente \u00eentre Serviciul Federal de Securitate (FSB) \u015fi Serviciul de Informa\u0163ii Externe (SVR) \u2013 ambele create dup\u0103 divizarea KGB-ului. Aceste dou\u0103 agen\u0163ii sunt antrenate \u00eentr-o disput\u0103 veche, \u00een centrul c\u0103reia se afl\u0103 \u00eencerc\u0103rile FSB de a domina SVR. Premierul Putin a l\u0103sat s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 SVR \u00ee\u015fi va p\u0103stra independen\u0163a, dar c\u0103 va trebui s\u0103 sus\u0163in\u0103 misiunile FSB de urm\u0103rire a suspec\u0163ilor \u00een str\u0103in\u0103tate. O alt\u0103 prioritate este, pentru Putin, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea coordon\u0103rii \u015fi a vitezei de r\u0103spuns a serviciilor, odat\u0103 ce informa\u0163iile satelitare sunt colectate. Acest lucru reflect\u0103 \u00eens\u0103 str\u0103duin\u0163ele de a face ca analizele s\u0103 aib\u0103 loc mai rapid, \u00een concordan\u0163\u0103 cu nevoile consumatorilor<\/em>. De asemenea, Vladimir Putin a accelerat schimbarea de genera\u0163ii la v\u00e2rful tuturor serviciilor secrete. Liderii tineri, care nu au fost marca\u0163i de luptele interne rezultate din divizarea KGB, au fost promova\u0163i.<\/p>\n

Actualii conduc\u0103tori ai serviciilor secrete sunt: \u015feful FSB, Aleksandr Bortnikov, 60 de ani, cel al SVR, Mihail Fradkov, 61 de ani, iar directorul Serviciilor Federale de Protec\u0163ie, Evgheni Murov, 66 de ani. Ei se afl\u0103 \u00een cercul siloviki<\/em> (fo\u015fti membri ai serviciilor secrete sau ai armatei), \u00een imediata apropiere a pre\u015fedintelui Putin. Din acest cerc mai fac parte Serghei Ivanov (\u015feful staffului lui Vladimir Putin), Serghei \u015eoigu (ministrul ap\u0103r\u0103rii din 2012 \u015fi al doilea ca popularitate dup\u0103 pre\u015fedinte) \u015fi Igor Sechin (fost agent KGB \u015fi bun prieten cu pre\u015fedintele, el fiind \u015feful companiei petroliere Rosneft<\/em>, dar \u015fi cel despre care se vehiculeaz\u0103 c\u0103 ar conduce grupul de siloviki<\/em>). Sanc\u0163iunile asupra companiilor \u015fi a apropia\u0163ilor lui Putin nu au f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 creasc\u0103 rolul acestora. Averea lor s-a consolidat prin contracte cu statul, iar ei, la r\u00e2ndul lor, ajut\u0103 administra\u0163ia prin pachete de compensa\u0163ii b\u0103ne\u015fti. Aici se situeaz\u0103 fra\u0163ii Kovalciuk, Iuri, \u015feful B\u0103ncii Rossia<\/em>, \u015fi Mihail, \u015feful Institutului Kurciatov, dar \u015fi Ghennadi Timcenko, \u015feful companiei petroliere Novatek<\/em>. Cercul de siloviki<\/em> este, de fapt, emana\u0163ia lui Vladimir Putin, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 aib\u0103 al\u0103turi oameni care au lucrat \u00een serviciile secrete \u015fi care au, \u00een general, o experien\u0163\u0103 mo\u015ftenit\u0103 din anii URSS.<\/p>\n

\u00cen urm\u0103 cu c\u00e2\u0163iva ani, Putin a \u00eencurajat competi\u0163ia dintre diferitele agen\u0163ii, permi\u0163\u00e2ndu-le acestora s\u0103 \u00ee\u015fi suprapun\u0103 competen\u0163ele, \u00eens\u0103 rezultatele nu au fost cele scontate. Acum, crearea unor structuri clare \u015fi a unor unit\u0103\u0163i opera\u0163ionale, care s\u0103 ac\u0163ioneze rapid \u015fi precis, are din nou prioritate. Primul rezultat: Crimeea. Urmeaz\u0103 Europa de Est, de la Marea Baltic\u0103 la Marea Mediteran\u0103 (Grecia \u015fi Turcia). Flancul sudic al Alian\u0163ei, format din Grecia \u015fi Turcia, devine pe zi ce trece mai apropiat Kremlinului datorit\u0103 necesarului de fonduri financiare \u015fi energie. Rom\u00e2nia are probleme interne privind serviciile care au ajuns la un cap\u0103t de linie, de unde trebuie s\u0103-\u015fi dezvolte o nou\u0103 strategie de sigura\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103. Nu este posibil ca dup\u0103 25 de ani s\u0103 nu avem legi constitu\u0163ionale<\/strong> ale securit\u0103\u0163ii na\u0163ionale \u015fi s\u0103 ducem o continu\u0103 lupt\u0103 institu\u0163ional\u0103 pentru a le promova. Ori nu putem, ori nu avem voin\u0163\u0103 politic\u0103, ori poate \u00eei rug\u0103m pe al\u0163ii s\u0103 le redacteze! Complexitatea situa\u0163iei geopolitice regionale duce spre ac\u0163iuni militare \u015fi non-militare imprevizibile iar pa\u015fii pe care Federa\u0163ia Rus\u0103 \u00eei face nu sunt \u00eentotdeauna cei pe care-i prevedem. Vom avea destul de multe evenimente neprev\u0103zute pentru care nu avem mijloacele necesare reducerii consecin\u0163elor negative.<\/p>\n

Care sunt lec\u0163iile \u00eenv\u0103\u0163ate din criza ucrainean\u0103?<\/strong><\/p>\n

    \n
  1. Cea mai important\u0103 \u015fi mai dureroas\u0103 lec\u0163ie este c\u0103 UE, ca \u00eentreg, nu a reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 o politic\u0103 independent\u0103 fa\u0163\u0103 de Rusia. SUA, cu sanc\u0163iunile impuse, a adus Europa pe calea cea bun\u0103. Cele mai importante economii europene trag \u00een direc\u0163ii diferite c\u00e2nd vine vorba de Rusia, de corpora\u0163iile \u015fi interesele lor na\u0163ionale.<\/li>\n
  2. Federa\u0163ia Rus\u0103 \u00ee\u015fi urm\u0103re\u015fte propriile interese, \u00een afara regulilor interna\u0163ionale, viol\u00e2nd suveranitatea vecinilor \u015fi elimin\u00e2nd parteneriatul cu Occidentul. Rusia a intrat \u00een retorica na\u0163ionalist\u0103 \u015fi imperial\u0103 din trecutul s\u0103u. Obiectivul este reintegrarea zonei aflate c\u00e2ndva \u00een sfera sa de influen\u0163\u0103, folosind mijloace militare, economice \u015fi politice variate.<\/li>\n<\/ol>\n

    Conceptul Intermarium \u015fi R\u0103zboiul Rece<\/strong><\/p>\n

    Comandantul trupelor americane din Europa, general-locotenent Ben Hodges, a vizitat, recent, Kievul, unde a promis ajutor militar, const\u00e2nd \u00een instructori pentru militarii ucraineni. De asemenea, el a vizitat Regimentul 2 Cavalerie, care desf\u0103\u015foar\u0103 exerci\u0163ii \u00een Letonia. Pozi\u0163ia generalului american a fost explicat\u0103, \u00eentr-un interviu acordat publica\u021biei Stars<\/em> and <\/em>Stripes,<\/em> \u00een care anun\u0163a ca mesaj principal o prepozi\u0163ionare a echipamentelor militare, vehicule \u015fi suport logistic \u00een Lituania, Letonia, Estonia, Polonia, Rom\u00e2nia, Bulgaria \u015fi o parte \u00een Germania. \u00cen timpul R\u0103zboiului Rece, prepozi\u0163ionarea de echipament militar era un element important al strategiei SUA. Acest fapt \u00eenseamn\u0103 c\u0103 se pot desf\u0103\u015fura mai multe divizii pe continent, al c\u0103ror sprijin logistic este deja prezent. Ac\u0163iunile vor \u00eensemna numai aducere pe calea aerului a militarilor \u015fi \u00eenbarcarea lor \u00een echipamentele deja aflate \u00een zone strategice, ceea ce scurteaz\u0103 timpul necesar declan\u015f\u0103rii opera\u0163iunilor militare. Important\u0103 este dimensiunea acestor desf\u0103\u015fur\u0103ri de echipamente, similar\u0103 cu cea din timpul R\u0103zboiului Rece, f\u0103r\u0103 a fi una ofensiv\u0103, ci una strict defensiv\u0103!<\/p>\n

    Ce este Intermarium<\/em>? Acest concept a fost propus pentru prima dat\u0103 de generalul polonez Jozef Pilsudski, dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial. Se chema a\u015fa pentru c\u0103 viza teritoriul dintre Marea Baltic\u0103 \u015fi Marea Neagr\u0103 \u015fi era o alian\u0163\u0103 defensiv\u0103 \u00eempotriva Sovietelor, dar \u015fi a Germaniei, fiind garantat\u0103 de Fran\u0163a, ca mare putere militar\u0103 \u015fi economic\u0103. Ea s-a dovedit a fi inaplicabil\u0103. Acum, \u00een actualele condi\u0163ii, o astfel de alian\u0163\u0103 \u00eempotriva Federa\u0163iei Ruse, sprijinit\u0103 de SUA, este posibil\u0103. Anun\u0163ul generalului Hodge, de prepozi\u0163ionare a tehnicii \u015fi logisticii, anun\u0163\u0103 elemente incipiente ale rena\u0219terii conceptului Intermarium<\/em>. O linie defensiv\u0103 care, odat\u0103 atacat\u0103, arunc\u0103 \u00een lupt\u0103 \u00eentreaga Alian\u0163\u0103 Nord-Atlantic\u0103. Ceea ce nu este clar este modul cum va fi condus\u0103 aceast\u0103 opera\u0163iune, prin Bruxelles sau printr-un comandament propriu. Dou\u0103 lucruri sunt \u00eens\u0103 extrem de clare: (1) reinstituirea de SUA a sistemului opera\u0163ional din timpul R\u0103zboiului Rece \u015fi (2) rediscutarea strategiei Intermarium,<\/em> care s\u0103 defineasc\u0103 ap\u0103rarea flancului estic av\u00e2nd \u00een pozi\u0163ie de garant SUA.<\/p>\n

    \u00cen loc de concluzie<\/strong><\/p>\n

    \u00cemi permit s\u0103 sugerez spre luare aminte conceptul Intermarium<\/em> pentru a putea analiza mai bine beneficiile unui autentic grup Intermarium<\/em>, SUA fiind principalul furnizor de securitate. Ungaria, deocamdat\u0103, nu este parte a acestui grup. Noul ambasador la Budapesta, Colleen Bell, a discutat cu ministrul Ap\u0103r\u0103rii al Ungariei readucerea acesteia pe coordonatele occidentale prin reconsiderarea pozi\u0163iilor enun\u0163ate de administra\u0163ia de la Budapesta. Cert este c\u0103 urmeaz\u0103 vizita lui Vladimir Putin la Budapesta, unde \u00eel va \u00eent\u00e2lni pe prietenul s\u0103u, Viktor Orban. O nou\u0103 solu\u0163ie de tip Matrio\u015fka<\/em> a lui Vladimir Putin se contureaz\u0103 \u00een Est. Probabil, va urma Grecia, care se va \u201e\u00eendulci\u201d cu un \u00eemprumut bancar considerabil…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Imediat dup\u0103 colapsul URSS, \u00een 1991, liderii europeni au socotit c\u0103 Moscova poate deveni un partener viabil \u00eentr-o Europ\u0103 \u00een schimbare. S\u0103 nu crede\u0163i cumva c\u0103, peste noapte, Washingtonul \u015fi alia\u0163ii occidentali \u015fi-au imaginat c\u0103 Rusia va deveni un partener de \u00eencredere. Au crezut, poate, c\u0103 Rusia va \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi acelea\u015fi obiective strategice de politic\u0103 extern\u0103 \u015fi, treptat, va adopta stilul de via\u0163\u0103 al democra\u0163iilor occidentale cu o economie de pia\u0163\u0103 consolidat\u0103. Dar, imediat ce problemele au ap\u0103rut \u2013 programul nuclear al Iranului, situa\u0163ia din Irak \u015fi din fosta Iugoslavie \u2013 lunile de miere s-au \u00eencheiat \u015fi Rusia a revenit, treptat, la vechile obiceiuri imperial-sovietice. A urmat un interludiu, odat\u0103 cu […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":3695,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,65,81,71,86,102,62,66],"tags":[],"class_list":["post-3697","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-blog-en","category-democracy-human-rights","category-europerussia","category-international-peace-security","category-issues","category-regions","category-studies-and-analysis"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3697"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3697"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3697\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3698,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3697\/revisions\/3698"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3695"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3697"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3697"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3697"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}