{"id":3734,"date":"2015-03-26T19:16:16","date_gmt":"2015-03-26T17:16:16","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=3734"},"modified":"2017-11-14T21:27:53","modified_gmt":"2017-11-14T19:27:53","slug":"autosalvare-ciorna-5","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/autosalvare-ciorna-5\/","title":{"rendered":"R\u0103zboiul de 30 de ani"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><em><a href=\"http:\/\/www.cass-ro.org\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/razboi-30ani.jpeg\"><img decoding=\"async\" class=\"alignleft size-medium wp-image-3732\" src=\"http:\/\/www.cass-ro.org\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/razboi-30ani-300x225.jpeg\" alt=\"razboi-30ani\" width=\"300\" height=\"225\" \/><\/a>\u00cen timpul nostru, Orientul Mijlociu pare a fi destinat s\u0103 testeze toate experimentele istorice simultan \u2013 imperiu, stat religios, domina\u021bie extern\u0103, r\u0103zboi sectar to\u021bi \u00eempotriva tuturor \u2013 \u00eenainte de a se ajunge (dac\u0103 se va ajunge) la un concept de ordine interna\u021bional\u0103. P\u00e2n\u0103 atunci, regiunea va fi, alternativ, c\u00e2nd cu Occidentul, c\u00e2nd \u00eempotriva acestuia, <\/em>scria Henry Kissinger, \u00een capitolul dedicat islamismului \u0219i Orientului Mijlociu din lucrarea sa, <em>Ordinea mondial\u0103<\/em> (Penguin Press\/New York\/2014, pag. 96).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Din 1618 p\u00e2n\u0103 \u00een 1648, Europa a fost \u00een r\u0103zboi, un r\u0103zboi purtat sub pretext religios. Cauza principal\u0103 a fost lupta pentru hegemonie \u00een Europa, \u00een special ambi\u021bia Fran\u021bei, condus\u0103 de cardinalul Richelieu, de a se profila pe plan european \u00een detrimentul Imperiului romano-german \u0219i puterii Habsburgilor. Ce a urmat? R\u0103zboiul de 30 de ani s-a \u00eencheiat prin pacea din Westfalia. Acesta a fost ultimul r\u0103zboi religios important din Europa. De\u015fi r\u0103zboaiele n-au \u00eencetat, cauzele care au stat la baza lor nu au mai fost de natur\u0103 religioas\u0103, ci de natur\u0103 politic\u0103 sau comercial\u0103. Acordurile de pace constituie, deseori, momente de cotitur\u0103 \u00een istorie, iar din acest punct de vedere Pacea din Westfalia a fost un eveniment cu totul deosebit. Semnarea, \u00een 1648, a acestui tratat a marcat na\u015fterea unei noi Europe, un continent de state suverane. Tratatul din Westfalia a recunoscut principiul suveranit\u0103\u0163ii statelor, ceea ce \u00eensemna c\u0103 fiecare parte semnatar\u0103 se angaja s\u0103 respecte drepturile teritoriale ale celorlalte p\u0103r\u0163i \u015fi s\u0103 nu se amestece \u00een treburile interne. Nu o s\u0103 discut\u0103m ast\u0103zi despre Ucraina, ci despre Orientul Mijlociu, unul <em>dizolvat<\/em> \u00een componente religioase \u015fi etnice, aflate \u00een conflict.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Mili\u0163iile religioase \u015fi for\u0163ele care le sus\u0163in \u00eencalc\u0103 grani\u0163ele dup\u0103 cum li se n\u0103zare, cre\u00e2nd un fenomen al statelor care e\u015fueaz\u0103 \u00een controlarea propriului teritoriu. De-a lungul istoriei, Imperiul Otoman a fost, din punct de vedere geopolitic, cultural \u0219i ideologic statul islamic conduc\u0103tor al regiunii, un st\u00e2lp al stabilit\u0103\u021bii \u0219i un gardian al securit\u0103\u021bii musulmanilor. Dispari\u021bia Imperiului Otoman a \u00eeng\u0103duit puterilor occidentale, precum Fran\u021ba \u0219i Anglia, s\u0103 intervin\u0103 \u00een arena Orientului Mijlociu, fapt ce a dus la divizarea regiunii \u00een zone f\u0103r\u0103 identitate na\u021bional\u0103, frontierele fiind trasate arbitrar sau conform cu interesele marilor companii petroliere occidentale. <strong><em>Orientul Mijlociu de ast\u0103zi se afl\u0103 \u00een aceea\u0219i situa\u021bie ca Europa anului 1618. Prim\u0103vara arab\u0103 a pr\u0103bu\u0219it nu numai dictatorii, instala\u021bi odat\u0103 cu primii ani ai independen\u021bei acestor state, dar \u0219i \u021b\u0103rile \u00een care ace\u0219tia au condus zeci de ani, deschiz\u00e2nd Cutia Pandorei: r\u0103zboiul religios \u00eentre suni\u021bi \u0219i \u0219ii\u021bi, dou\u0103 ramuri ale islamului<\/em><\/strong>. Instabilitatea a cuprins Libia, Irak \u0219i Siria, ultimele dou\u0103 ap\u0103rute \u00een urma unui acordului Sykes-Picot prin care britanicii \u0219i francezii au \u00eemp\u0103r\u021bit r\u0103s\u0103ritul Orientului Mijlociu (a\u0219a-numita Siria Mare). Singurele state care au supravie\u021buit <em>furtunii \u00een de\u0219ert<\/em> (Prim\u0103vara arab\u0103) au fost fostele colonii franceze Maroc, Algeria \u0219i Tunisia. Ast\u0103zi, \u00een Orientul Mijlociu, statele sunt incapabile s\u0103-\u0219i asigure securitatea unor por\u021biuni importante din propriul teritoriu, unde mili\u021biile \u0219i grupurile teroriste ac\u021bioneaz\u0103 pe suprafe\u021be mari, fiind implicate \u00een r\u0103zboaie civile interne, dar \u0219i \u00een r\u0103zboaie interstatale sau confesionale. Identitatea sectar\u0103 \u0219i cea comunal\u0103 sunt mai importante dec\u00e2t cea na\u021bional\u0103. De fapt, Orientul Mijlociu are la baza organiz\u0103rii sale comunit\u0103\u021bile tribale sus\u021binute de resurse naturale imense, <em>lorzii locali<\/em> implic\u00e2ndu-se at\u00e2t \u00een treburile interne ale \u021b\u0103rii, c\u00e2t \u0219i \u00een treburile celorla\u021bi vecini, actorii str\u0103ini fiind incapabili s\u0103 stabilizeze regiunea. Ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum se datoreaz\u0103 dezintegr\u0103rii institu\u021biilor statale \u00een urma revolu\u021biilor \u0219i r\u0103sp\u00e2ndirii <em>focului<\/em> generat de nemul\u021bumirile sectare. Apari\u021bia pe arena interna\u021bional\u0103 a Daesh (Statul Islamic) este datorat\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, celor dou\u0103 crize din zon\u0103: r\u0103zboiul civil din Siria, care a permis regruparea for\u021belor extremiste \u0219i stabilirea unui loc de comandament, \u0219i nefasta guvernare a administra\u021biei Nuri al-Maliki, \u00een Irak, care a emanat gruparea.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>SIIL reprezint\u0103 al treilea val al jihadismului global. <em>Primul val <\/em><\/strong>a fost condus de discipoli ai lui Sayyid Qutb, un egiptean islamist radical, cunoscut ca teoretician al jihadismului modern. Militan\u021bii au fost cei din genera\u021bia lui Zawahiri, actualul lider Al-Qaida, care au c\u0103utat o justificare religioas\u0103 a faptelor lor. Principala \u021bint\u0103 a terorismului primului val au fost <em>inamici de l\u00e2ng\u0103 noi<\/em>, adic\u0103 administra\u021biile seculare \u0219i pro-occidentale din Orient. Primul lor act major a fost asasinarea pre\u0219edintelui egiptean Anwar Sadat, \u00een 1981. <strong><em>Al doilea val<\/em><\/strong> a ap\u0103rut \u00een anii \u201890. Din 1979 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 1989, mul\u021bi militan\u021bi jihadi\u0219ti au luptat \u00een Afganistan \u00eempotriva ocupa\u021biei sovietice de unde a \u0219i ap\u0103rut noul lider al valului, Osama bin Laden. Bin Laden, pentru a g\u0103si sprijin \u00een ac\u021biunile sale, \u0219i-a c\u0103utat justificarea \u00een r\u0103spunsul pe care organiza\u021bia sa trebuia s\u0103-l dea Americii, r\u0103spuns considerat de terori\u0219ti ca o ac\u021biune defensiv\u0103, un jihad \u00eendreptat \u00eempotriva domina\u021biei SUA asupra statelor musulmane din Orientul Mijlociu. SIIL este o extensie a extremismului jihadist global, pornit din specificul Irakului \u0219i mai pu\u021bin din r\u0103zboiul civil din Siria, unde eronat i se a\u0219eaz\u0103 r\u0103d\u0103cinile grup\u0103rii. \u00cen timp ce Al-Qaida provine dintr-o alian\u021b\u0103 saudito-salafist\u0103 ultra-conservatoare \u0219i un jihadism egiptean radical, SIIL s-a n\u0103scut dintr-o alian\u021b\u0103 nereligioas\u0103 dintre Al-Qaida din Irak (AQI) \u0219i elemente ale regimului lui Saddam Hussein, \u00een special militari din servicii \u0219i armat\u0103 sau fo\u0219ti membri ai partidului Baath, o alian\u021b\u0103 care se dovede\u0219te letal\u0103. SIIL reflect\u0103 anii lui Saddam la c\u00e2rma Irakului, care au distrus societatea irakian\u0103, \u00eemp\u0103r\u021bind-o \u00eentre suni\u021bi \u0219i \u0219ii\u021bi. Au venit anii de r\u0103zboi, care s-au \u00eencheiat cu o administra\u021bie \u0219iit\u0103, responsabil\u0103 de \u00eenr\u0103ut\u0103\u021birea situa\u021biei sociale. Haosul din Siria, excluderea politic\u0103 a suni\u021bilor de c\u0103tre fostul premier Nuri Kamal al-Maliki au fost exploatate la maximum de membrii SIIL. La originea grup\u0103rii extremiste este gruparea AQI, a lui Abu Musab al-Zarqawi, omor\u00e2t de trupele americane \u00een 2006, \u00eentr-o ac\u021biune cu dron\u0103. \u00cenainte de 2006, odat\u0103 cu schimbarea regimului lui Saddam Hussein, organiza\u021bia terorist\u0103 AQI \u0219i-a creat o baz\u0103 de ac\u021biune \u00een Irak \u0219i a exploatat pr\u0103pastia creat\u0103 \u00een jurul rela\u021biei dintre suni\u021bi \u0219i \u0219ii\u021bi. Totul a \u00eenceput printr-un val de atentate \u00eempotriva \u0219ii\u021bilor, al-Zarqawi dorind s\u0103 pozi\u021bioneze organiza\u021bia ca fiind eliberatoarea suni\u021bilor din Orient, \u00een ciuda avertismentelor liderilor al-Qaida, bin Laden \u0219i Zawahiri. AQI s-a concentrat pe inamicul de acas\u0103, obiectiv preluat de SIIL, \u0219i nu pe cel al inamicului \u00eendep\u0103rtat: America, \u021binta lui Osama bin Laden \u0219i a organiza\u021biei sale. Bahdadi, la fel ca predecesorul s\u0103u Zarqawi, vede \u00een \u0219ii\u021bi o <em>coloan\u0103 a cincea de infideli<\/em> \u00een cadrul islamului. Lupta pentru Europa \u0219i America au trecut pe planul al doilea, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd libertatea va fi restabilit\u0103 acas\u0103. AQI s-a reorganizat, dup\u0103 moartea lui Zarqawi, \u00een \u00eenchisorile irakiene, unde terori\u0219tii operativi \u0219i insurgen\u021bi s-au conectat \u00een re\u021bele de lupt\u0103 \u0219i l-au proclamat pe Abu Bakr al-Baghdadi drept liderul lor. Odat\u0103 cu \u00eenceperea r\u0103zboiului civil din Siria, grupul s-a reorientat, prelu\u00e2nd o zon\u0103 din nordul Siriei \u00een jurul ora\u0219ului Raqa. Aceast\u0103 localitate, situat\u0103 strategic \u00een valea Eufratului, la mai pu\u021bin de 200 km de grani\u021ba sirian\u0103, a devenit baza militan\u021bilor SIIL \u00een 2012, c\u00e2nd primii combatan\u021bi ajung aici, \u00een sigura capital\u0103 provincial\u0103 care scap\u0103 \u00een \u00eentregime de sub controlul lui Bashar al-Assad. \u00cen Raqa, grupul a impus progresiv un regim brutal \u0219i extrem de organizat, care are toate atuurile unui stat. Organiza\u021bia are o armat\u0103 evaluat\u0103 la 30.000 de lupt\u0103tori (incluz\u00e2nd grupul central, format din 18.000 de membri, la care se adaug\u0103 celelalte grupuri afiliate).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">SIIL, o emana\u021bie a al-Qaida, nu a depus jur\u0103m\u00e2nt \u00een fa\u021ba liderului re\u021belei teroriste, Ayman al-Zawahiri, dar a vrut, \u00eentr-o vreme, s\u0103 fuzioneze cu aripa oficial\u0103 a al-Qaida \u00een Siria, Frontul al-Nosra. Acesta din urm\u0103 a refuzat, deschiz\u00e2nd calea unui r\u0103zboi fratricid. La v\u00e2rful ierarhiei SIIL se afl\u0103 saudi\u021bii \u0219i irakienii, militari irakieni din fostul regim al lui Saddam \u0219i \u0219efi locali de trib, iar la baza piramidei se afl\u0103 sirienii, egiptenii, europenii \u0219i cecenii. Evaluarea serviciilor de informa\u021bii americane arat\u0103 c\u0103 sunt \u00een jur de 15.000 de lupt\u0103tori str\u0103ini din 80 de \u021b\u0103ri (au intrat \u00een Siria \u00een jur de 1.000\/pe lun\u0103), marea majoritate din \u021b\u0103ri precum Tunisia sau Arabia Saudit\u0103, dar \u0219i din Rusia, China \u0219i \u021b\u0103rile occidentale europene. SIIL a reu\u0219it s\u0103 adune inclusiv b\u0103ie\u021bi \u0219i fete din SUA, din clasa de mijloc din Denver, Minneapolis sau din suburbiile metropolei Chicago. \u00cen concordan\u021b\u0103 cu surse credibile, Baghdadi se bazeaz\u0103 pe un Consiliu militar, format din 8-13 ofi\u021beri, care au servit \u00een armata lui Saddam. Generalul Abu Ali al-Anbani r\u0103spunde opera\u021bional de Siria, iar generalul Abu Muslim al-Turkmani are \u00een grij\u0103 Irakul. Ace\u0219ti generali, care au f\u0103cut parte din Garda Republican\u0103 a Irakului, au reu\u0219it s\u0103 transforme mercenarii lui Baghdadi \u00eentr-o for\u021b\u0103 militar\u0103 cu reguli stricte, care duc un r\u0103zboi total, dar al c\u0103ror comportament atroce este lipsit de cel mai elementar spirit umanitar.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Genocidul \u00eendreptat \u00eempotriva comunit\u0103\u021bilor Yazidis \u0219i Kurd\u0103 amintesc de atacul chimic din timpul lui Saddam asupra unor sate kurde. Odat\u0103 cu \u00eenregistrarea arderii de viu a pilotului iordanian, jihadi\u0219tii din gruparea Statul Islamic au trecut la un nou nivel de violen\u021b\u0103 \u0219i teroare. \u0218i nu e vorba de un incident izolat, ci de o politic\u0103 deliberat\u0103. Aceste acte brutale vizeaz\u0103 crearea unei imagini extrem de dur\u0103, plin\u0103 de cruzime. Brutalitatea \u0219i difuzarea ei au scopuri psihologice, strategice \u0219i ideologice. Presa mondial\u0103 se afl\u0103 \u00een fa\u021ba unei dileme, iar guvernele lumii se preg\u0103tesc s\u0103 pun\u0103 la punct contrastrategii. Brutalitatea vine, \u00een general, din educa\u021bia elitelor conduc\u0103toare ale organiza\u021biei. A treilea val de jihadism are \u00een componen\u021b\u0103 cadre rurale, f\u0103r\u0103 preg\u0103tire teologic\u0103 \u0219i educa\u021bie universitar\u0103. Ei nu se bazeaz\u0103 pe teologie pentru a-\u0219i justifica ac\u021biunile, de\u0219i au o poli\u021bie ideologic\u0103 similar\u0103 cu a talibanilor, ale c\u0103rei ac\u021biuni s-au f\u0103cut remarcate recent \u00een distrugerea artefactelor dintr-un muzeu din Mosul. \u00cen mod ironic, Baghdadi are un doctorat la Universitatea Islamic\u0103 din Bagdad, cu o tem\u0103 referitoare la istoria islamist\u0103, la cultura islamist\u0103 \u0219i la jurispruden\u021ba islamist\u0103, fiind implicat \u00een educa\u021bia religioas\u0103 mai mult dec\u00e2t Osama (inginer) sau Zawahiri (medic). El nu este \u00eenconjurat de ideologi \u0219i nu a emis niciun manifest care s\u0103 memn\u021bioneze viziunea sa asupra califatului pe care-l conduce sau a leadershipului pe care l-ar dori asupra jihadismului global. Sloganul lui Baghdadi este: <em>victoria prin fric\u0103 \u0219i terorism<\/em>. Pentru moment, Baghdadi a c\u00e2\u0219tigat prima repriz\u0103 cu al-Qaida lui Zawahiri, cel care l-a sus\u021binut pe liderul Frontului Nusra, Abu Mohammed al-Golani, \u00eentr-o lupt\u0103 pentru leadershipul jihadismului global. Brutalitatea organiza\u021biei a \u00eendep\u0103rtat \u00eens\u0103 orice cleric musulman de grupul jihadist SIIL. Salafi\u0219tii \u00eei aseamn\u0103 pe membri SIIL cu Kharijiti din timpul Profetului Mahommed (la \u00eenceput, sus\u021bin\u0103tori ai lui Ali, l-au p\u0103r\u0103sit \u00een 657, imput\u00e2ndu-i faptul c\u0103 a acceptat ca problema conducerii comunit\u0103\u021bii islamice s\u0103 fie obiectul unor tratative; pornind de la ideea egalit\u0103\u021bii tuturor credincio\u0219ilor, ei cred c\u0103 imamatul \u0219i califatul pot reveni oric\u0103rui credincios, indiferent de originea sa etnic\u0103 sau social\u0103, dac\u0103 este responsabil din punct de vedere moral \u0219i religios).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Care este solu\u021bia pentru combaterea SIIL? <\/strong>Nu este una u\u0219oar\u0103, pentru c\u0103, \u00een condi\u021biile actuale, un actor non-statal s-a transformat \u00eentr-un stat mai mult sau mai pu\u021bin organizat, care are o administra\u021bie ce guverneaz\u0103 teritoriile ocupate din Siria \u0219i Irak. Aceste teritorii sunt supervizate de 12 administratori care conduc consilii ce administreaz\u0103 problemele financiare, media \u0219i afacerile religioase.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen era post 9\/11, SUA au construit o infrastructur\u0103 de culegere a informa\u021biilor, de derulare de opera\u021biuni militare \u0219i o legisla\u021bie contraterorist\u0103 care au stat la baza constituirii de agen\u021bii specializate, \u00een valoare de un trilion de dolari, care au avut ca \u021bint\u0103 al-Qaida \u0219i afilia\u021bii ei. Conform unei investiga\u021bii a ziarului <em>The Washington Post<\/em>, din 2010, 263 de organiza\u021bii guvernamentale americane au fost create sau reorganizate pentru a r\u0103spunde nevoilor generate de un nou atac de genul celui din 11 septembrie de la World Trade Center. Aici se include Departamentul pentru Securitatea Teritoriului (Department of Homeland Security), Centrul Na\u021bional de Contraterorism \u0219i Administra\u021bia Securit\u0103\u021bii Transporturilor. Fiecare an a adus pe masa administra\u021biei peste 50.000 de rapoarte asupra activit\u0103\u021biilor clasificate drept teroriste. Toat\u0103 aceast\u0103 infrastructur\u0103 a f\u0103cut ca ac\u021biunile teroriste pe teritoriul SUA s\u0103 fie sporadice. Dar SIIL este cu totul altceva. G\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 c\u0103 militarii americani au folosit raidurile for\u021belor speciale \u0219i drone pentru capturarea liderilor Al-Qaida, inclusiv a lui Osama bin Laden (75% din liderii organiza\u021biei au fost dobor\u00e2\u021bi de rachetele lansate de aceste echipamente). Lichidarea liderilor SIIL, care este destul de complicat\u0103, dat\u0103 fiind localizarea acestora \u00een zone urbane, nu este o solu\u021bie, deoarece Statul Islamic \u0219i-ar continua existen\u021ba prin structurile create pentru ca acesta s\u0103 func\u021bioneze. Tacticile tradi\u021bionale de contraterorism, care presupun t\u0103ierea finan\u021b\u0103rilor jihadi\u0219tilor, propaganda \u0219i recrutarea nu mai func\u021bioneaz\u0103 \u00een cazul actual. Finan\u021barea se face din colectare de taxe \u0219i export de petrol pe pia\u021ba neagr\u0103 din Irak, Turcia, Iordania \u0219i Siria, incluz\u00e2nd aici \u0219i regimul de la Damasc. \u00centre 1 \u0219i 3 milioane de dolari pe zi, bani proveni\u021bi din aceast\u0103 pia\u021b\u0103 intr\u0103 \u00een vistieria Statului Islamic (gruparea are sonde \u00een Siria \u0219i Irak \u0219i vinde petrol neprelucrat). Petrolul este una din fa\u021betele finan\u021b\u0103rii, dar gruparea, odat\u0103 cu ocuparea ora\u0219ului Mosul, a jefuit banca central\u0103 \u0219i celelate b\u0103nci din zon\u0103, a v\u00e2ndut pe pia\u021ba de antichit\u0103\u021bi tot ce a g\u0103sit prin muzee (se pare c\u0103 distrugerea unui muzeu mascheaz\u0103 dispari\u021bia unor artefacte, unele statui fiind replici ale originalelor, conform unor anali\u0219ti din domeniul artelor!), au jefuit casele particularilor \u0219i au v\u00e2ndut bijuterii \u0219i ma\u0219ini, au stabilit taxe de tranzit pentru \u0219oselele pe care le controleaz\u0103 \u00een nordul Irakului \u0219i fac comer\u021b inclusiv cu bumbacul \u0219i gr\u00e2ul care se produce \u00een zona Raqa, <em>co\u0219ul cu p\u00e2ine<\/em> al Siriei. Propaganda al-Qaida a fost una religioas\u0103 pentru a recruta lupt\u0103tori, \u00een vreme ce aceea a SILL este nu numai religioas\u0103, ci una care \u00eendeamn\u0103 la aventur\u0103 \u0219i putere personal\u0103, totul \u00een sprijinul comunit\u0103\u021bii islamice.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Tradi\u021bionalelor tactici contrateroriste trebuie s\u0103 li se opun\u0103, \u00een condi\u021biile actuale, tactici ce deriv\u0103 din r\u0103zboiul de coali\u021bie, o combina\u021bie \u00eentre loviturile aeriene asupra punctelor vitale ale structurii Statului Islamic \u0219i utilizarea for\u021belor terestre. Cert este c\u0103 avem un r\u0103zboi care nu mai este similar cu cel dus cu ceva timp \u00eempotriva terorismului de tip Al-Qaida. De asemenea, reconcilierea politic\u0103 din Irak \u00eentre suni\u021bi \u0219i \u0219ii\u021bi este esn\u021bial\u0103 \u00een revenirea triburilor sunite la matca lor. Cooptarea fo\u0219tilor lideri politici \u0219i militari din vremea lui Saddam, care nu au avut de a face cu justi\u021bia, este important\u0103. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00een Siria nu se va ajunge la o \u00een\u021belegere regional\u0103 \u0219i interna\u021bional\u0103 pentru a pune cap\u0103t conflictului civil, SIIL va continua s\u0103-\u0219i \u00eent\u0103reasc\u0103 pozi\u021biile \u00een teritoriile ocupate. Odat\u0103 ma\u0219in\u0103ria militar\u0103 \u0219i administrativ\u0103 a lui Baghdadi dezasamblat\u0103, \u00een urma ei nu vor r\u0103m\u00e2ne teorii, idei sau o mo\u0219tenire ce va trebui urmat\u0103. \u00cen urma ei va r\u0103m\u00e2ne praful de\u0219ertului \u0219i suferin\u021ba celor care-\u0219i pl\u00e2ng mor\u021bii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen timpul nostru, Orientul Mijlociu pare a fi destinat s\u0103 testeze toate experimentele istorice simultan \u2013 imperiu, stat religios, domina\u021bie extern\u0103, r\u0103zboi sectar to\u021bi \u00eempotriva tuturor \u2013 \u00eenainte de a se ajunge (dac\u0103 se va ajunge) la un concept de ordine interna\u021bional\u0103. P\u00e2n\u0103 atunci, regiunea va fi, alternativ, c\u00e2nd cu Occidentul, c\u00e2nd \u00eempotriva acestuia, scria Henry Kissinger, \u00een capitolul dedicat islamismului \u0219i Orientului Mijlociu din lucrarea sa, Ordinea mondial\u0103 (Penguin Press\/New York\/2014, pag. 96). Din 1618 p\u00e2n\u0103 \u00een 1648, Europa a fost \u00een r\u0103zboi, un r\u0103zboi purtat sub pretext religios. Cauza principal\u0103 a fost lupta pentru hegemonie \u00een Europa, \u00een special ambi\u021bia Fran\u021bei, condus\u0103 de cardinalul Richelieu, de a se [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":3732,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,65,86,102,72,62,66,88],"tags":[],"class_list":["post-3734","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-blog-en","category-international-peace-security","category-issues","category-middle-east","category-regions","category-studies-and-analysis","category-terrorism"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3734"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3734"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3734\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3735,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3734\/revisions\/3735"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3732"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3734"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3734"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3734"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}