{"id":3739,"date":"2015-03-26T19:27:16","date_gmt":"2015-03-26T17:27:16","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=3739"},"modified":"2017-11-14T21:27:53","modified_gmt":"2017-11-14T19:27:53","slug":"autosalvare-ciorna-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/autosalvare-ciorna-4\/","title":{"rendered":"Axe strategice europene"},"content":{"rendered":"

\"stategic-eu\"<\/a>Acum aproximativ un deceniu, secretarul Ap\u0103r\u0103rii al SUA, Donald Rumsfeld, se adresa publicului occidental cu urm\u0103toarea declara\u0163ie, r\u0103spunz\u00e2nd la o \u00eentrebare a unui jurnalist danez despre reac\u0163ia unor state europene privind participarea la r\u0103zboiul din Irak: Voi v\u0103 g\u00e2ndi\u0163i la Europa ca fiind Fran\u0163a \u015fi Germania. Eu nu. Eu cred c\u0103 acesta este vechea Europ\u0103. Dac\u0103 te ui\u0163i la NATO, \u00een Europa, ca la un \u00eentreg, centrul de gravita\u0163ie se mut\u0103 spre est<\/em>. \u00cen est, Polonia \u015fi Rom\u00e2nia au sprijint, cu entuziasm, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, cu mijloacele militare de care au dispus, efortul militar american \u00een Irak \u015fi Afganistan. A fost sau a devenit subit important\u0103, \u00een 2003, \u00een viziunea strategilor, zona central\u0103 \u015fi est-european\u0103? Nu, a fost dintotdeauna, \u00eenc\u0103 de pe vremea Greciei antice, a Imperiului Roman, a Republicii Genoveze, a Imperiului Otoman sau a Imperiului Rus, c\u00e2nd controlul gurilor Dun\u0103rii, fluviul care traverseaz\u0103 continentul european \u015fi se vars\u0103 \u00een Marea Neagr\u0103, era \u015fi este extrem de important, fiind o poart\u0103 de intrare, grani\u0163\u0103 cu Orientul Mijlociu \u015fi cap\u0103tul Drumului M\u0103t\u0103sii ce aduce Asia Oriental\u0103 \u00een Europa. Este istoria Estului<\/em>, cum spunea George Friedman \u00een recenta sa carte, \u201eFlashpoints: The Emerging Crisis in Europe\u201d, format\u0103 dintr-o serie de evenimente violente?<\/em> Se pare c\u0103 da. A\u015fa cum l-a fascinat pe Napoleon, care a dorit s\u0103 devin\u0103 cuceritorul lui, Estul a fost \u00eentr-un continuu balans \u00eentre marile imperii, de la cel Rus la cel Habsburgic sau Britanic. Aici a fost \u201eleag\u0103nul\u201d Primului R\u0103zboi Mondial. Imperiul Otoman a dorit \u015fi a reu\u015fit expansiunea sa teritorial\u0103 spre estul \u015fi centrul Europei, marc\u00e2ndu-\u015fi prezen\u0163a peste timp prin comunit\u0103\u0163ile musulmane r\u0103sp\u00e2ndite \u00een special \u00een Balcani. \u0162\u0103rile din estul Europei au fost fie vasale ale imperiilor care au b\u00e2ntuit prin zon\u0103, fie au \u00eencheiat alian\u0163e \u00eentre ele (Mica Antant\u0103, \u00cen\u0163elegera Balcanic\u0103) ori au semnat parteneriate strategice (\u00een perioada post-R\u0103zboi Rece) cu puteri importante, intr\u00e2nd \u00een alian\u0163e militare \u015fi economice, precum NATO \u015fi UE. <\/strong><\/p>\n

Diverse axe au conturat evolu\u0163ia european\u0103 a unor state, ini\u0163ial sub puterea ocrotitoare a Fran\u0163ei \u015fi Marii Britanii, apoi a Americii, pe de o parte, \u015fi a URSS, de cealalt\u0103 parte, iar dup\u0103 \u00eencheierea R\u0103zboiului Rece, Estul a trecut, cu arme \u015fi bagaje, sub protec\u0163ia Americii. A fost necesar\u0103 o criz\u0103 economic\u0103 \u015fi financiar\u0103 pentru ca unitatea Europei s\u0103 se fisureze \u015fi multe din institu\u0163iile construite dup\u0103 cel de Al Doilea R\u0103zboi Mondial s\u0103 se clatine. Politicienii din aceste \u0163\u0103ri \u015fi-au \u00eemp\u0103r\u0163it op\u0163iunile \u015fi \u015fi-au impus candida\u0163ii. Istoria de azi continu\u0103 \u00eens\u0103 pe alte coordonate \u015fi cu al\u0163i candida\u0163i, \u00eens\u0103 important pentru o na\u0163iune este s\u0103 fie \u00eentotdeauna la mas\u0103 \u015fi nu \u00een meniul care se pune la dispozi\u0163ia mesenilor care iau decizii,<\/em> spunea, deun\u0103zi, un politician polonez. Aici, \u00een Carpa\u0163i, este nevoie de oameni hot\u0103r\u00e2\u0163i, care s\u0103 poarte stindardul reformator al pa\u015fopti\u015ftilor<\/em> \u015fi s\u0103 modernizeze politic \u015fi economic \u0163ara. Poate c\u0103 e nevoie de tehnocra\u0163i, condu\u015fi de politicieni adev\u0103ra\u0163i. Axele au evoluat pe baza \u00een\u0163elegerilor \u00eentre state, dar \u015fi pe baza rela\u0163iilor personale ale liderilor politici (vezi tandemurile Merkel-Hollande, Putin-Merkel, Putin-Viktor Orban, Putin-Berlusconi, Schroder-Putin). Vom vedea, \u00een continuare, care sunt cele mai importante.<\/p>\n

\u00cen istoria contemporan\u0103, Germania a jucat \u00eentotdeauna un rol central \u00een evolu\u0163ia evenimentelor \u00een estul Europei, prin alian\u0163e sau pur \u015fi simplu prin cuceriri militare \u00een timpul r\u0103zboielor care au r\u0103v\u0103\u015fit civiliza\u0163ia continental\u0103. Dup\u0103 70 de ani de neimplicare (sau de implicare mai pu\u0163in relevant\u0103) \u00een politica european\u0103 de securitate, Berlinul reunificat \u00eencearc\u0103 din nou o voce de lider. Ea \u00eencepe s\u0103 se fac\u0103 auzit\u0103 mai cu seam\u0103 odat\u0103 cu crearea axei Schroder-Chirac-Putin, \u00een 2003, \u015fi a refuzului administra\u0163iei de la Berlin de a se al\u0103tura coali\u0163iei anti-Saddam. Criza economico-financiar\u0103 \u015fi Pivotul Asia au sl\u0103bit for\u0163a Americii \u015fi au deta\u015fat Washingtonul de Europa, pentru moment. Cu toate acestea, rela\u0163iile militare ale Americii \u015fi \u00een special Parteneriatul pentru Pace, creat pentru aderarea estului la NATO, au sus\u0163inut puntea transatlantic\u0103, dovad\u0103 u\u015furin\u0163a cu care acum au loc manevrele militare de tipul celor din Marea Neagr\u0103, unde particip\u0103 gruparea naval\u0103 NATO Standing Maritime Group-2\/ SNMG-2 (un distrug\u0103tor \u015fi patru fregate din SUA, Turcia, Italia, Bulgaria \u015fi Rom\u00e2nia), sau exerci\u0163iile din Ucraina (vor fi 11 exerci\u0163ii \u00een 2015) precum Rapid Trident 2014 sau Saber Guardian, exerci\u0163iile din \u0162\u0103rile Baltice, codificate Steadfast Jazz sau exerci\u0163iul anual de manegement al crizei, Annual Crisis Management Exercise,<\/em> unde, al\u0103turi de Alia\u0163i, vor mai participa Australia, Japonia, Finlanda, Suedia \u015fi Ucraina. De asemenea, Coreea de Sud, Noua Zeeland\u0103 \u015fi Georgia vor fi observatori.<\/p>\n

Pe fondul crizei ucrainene, NATO a suplimentat prezen\u0163a militar\u0103 \u00een statele membre est-europene, trimi\u0163\u00e2nd trupe, avioane suplimentare \u015fi mai multe nave militare \u00een Marea Baltic\u0103 \u015fi \u00een Marea Neagr\u0103, unde efectueaz\u0103 diverse exerci\u0163ii pentru antrenarea for\u0163elor, dar \u015fi pentru a ob\u0163ine interoperabilitatea necesar\u0103 opera\u0163iilor comune (SUA au un singur tip de tanc Abrams<\/em>, Europa are 54 de tipuri, SUA are dou\u0103 tipuri de fregate, Europa are 18, SUA are o singur\u0103 specifica\u0163ie de elicopter MEDEVAC, Europa are 18, pentru a nu mai vorbi de diversitatea echipamentelor de comunica\u0163ii). Alian\u0163a Nord-Atlantic\u0103 a anun\u0163at, \u00een ianuarie, constituirea a dou\u0103 cartiere generale regionale, \u00een Rom\u00e2nia \u015fi Polonia, \u015fi \u00eenfiin\u0163area unor centre de comand\u0103 ale For\u0163ei de reac\u0163ie rapid\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia \u015fi Estonia. For\u0163a de reac\u0163ie rapid\u0103, creat\u0103 pe fondul ac\u0163iunilor Rusiei \u00een Ucraina, va avea o disponibilitate de interven\u0163ie de cel mult 48 de ore (e de sperat, totu\u015fi, ca mobilizarea for\u0163elor s\u0103 nu dureze 48 de ore, a\u015fa cum declara recent secretarul general al NATO). Puterea economic\u0103 \u015fi rolul pe care \u00eel joac\u0103 \u00een administrarea UE (impunerea pre\u015fedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Junker, \u00eempotriva dorin\u0163ei Londrei) face ca Germania s\u0103 preia, ast\u0103zi, \u00een Europa, rolul politic \u015fi economic pe care SUA l-au jucat \u00een perioada R\u0103zboiului Rece, mai pu\u0163in \u00een privin\u0163a laturii militare.<\/p>\n

Criza ucrainean\u0103 a devoalat c\u00e2teva adev\u0103ruri importante despre Europa. \u00cenaintea crizei, cancelariile din \u00eentreaga lume vedeau tandemul Fran\u0163a-Germania ca fiind, de fapt, \u00eens\u0103\u015fi Europa<\/em><\/strong>. \u00cen aceast\u0103 versiune, creat\u0103 dup\u0103 cel de Al Doilea R\u0103zboi Mondial, cele dou\u0103 mari rivale au fost aduse \u00eempreun\u0103 \u015fi, astfel, centrul de gravita\u0163ie al Europei s-a localizat \u00een Vest, pe axa Berlin-Paris. Ast\u0103zi, acesta s-a mutat spre Est, pe axa Berlin-Moscova. Ucraina, care \u015fi-a dorit, prin cet\u0103\u0163enii ei \u015fi nu prin fo\u015ftii lideri, s\u0103 scape de trecutul sovietic, a f\u0103cut o \u00eencercare, dejucat\u0103 de vecinul de la est, Federa\u0163ia Rus\u0103, de a se smulge din zona lor de influen\u0163\u0103. De fapt, nu plecarea lui Ianukovici \u015fi nici dorin\u0163a de a semna actele de asociere la UE au fost elementele de ini\u0163iere ale crizei. Dorin\u0163a Moscovei de a-\u015fi impune strategia neoimperialist\u0103 de refacere a fostului teritoriu al URSS sau cel pu\u0163in de creare a unui cordon de protec\u0163ie de-a lungul grani\u0163elor a fost elementul care a dus la activarea unui alt tip de r\u0103zboi \u00een acea zon\u0103, numit r\u0103zboi hibrid<\/strong>. Complexitatea lui este dat\u0103 de dezvolt\u0103rile tehnologice (Internet, propaganda media impresionant\u0103, crearea unei re\u0163ele media Sputnik<\/em>, dezvoltarea echipamentelor militare de comunica\u0163ii \u015fi a celor satelitare, dezvoltarea echipamentelor militare), pentru c\u0103 \u201eomule\u0163ii verzi\u201d au ap\u0103rut, pentru prima dat\u0103, sub forma pretin\u015filor solda\u0163i afgani<\/em><\/strong> (de fapt, solda\u0163i ru\u015fi din for\u0163ele speciale, \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een \u0163inut\u0103 militar\u0103 afgan\u0103), \u00een 1979, odat\u0103 cu debarcarea trupelor sovietice la Kabul. \u00cen acest context, un nou actor regional s-a profilat, Polonia (Var\u015fovia a negociat \u00eentre Victor Ianukovici \u015fi opozi\u0163ie, la \u00eenceputul crizei ucrainene), de care Berlinul va fi nevoit s\u0103 \u0163in\u0103 cont. Polonia a dezvoltat axe strategice cu Germania \u015fi Fran\u0163a (Grupul de la Weimar), dar \u015fi cu SUA. Polonia are o ax\u0103 de nord, care include \u0162\u0103rile Baltice, dar una cu \u0163\u0103rile Europei Centrale (Cehia, Ungaria \u015fi Slovacia, grupul de la Vi\u015fegrad). Var\u015fovia preg\u0103te\u015fte, \u00eempreun\u0103 cu Washington, o nou\u0103 ax\u0103, al c\u0103rei concept, menit s\u0103 unifice Marea Baltic\u0103 \u015fi Marea Neagr\u0103, \u00ee\u015fi are sorgintea \u00een g\u00e2ndirea mare\u015falului polonez Jozef Pilsudski. Acest concept are deja o derulare militar\u0103, urmeaz\u0103 doar legalizarea lui politic\u0103. Var\u015fovia a avut o evolu\u0163ie economic\u0103 remarcabil\u0103 \u015fi a \u015ftiut s\u0103-\u015fi acopere nevoile de securitate na\u0163ional\u0103 prin echiparea armatei cu tehnic\u0103 modern\u0103, precum avioane noi F-16 (echipate cu ultima genera\u0163ie de rachete JASSM \u2013 AGM-158 JASSM\/Joint Air-to-Surface Standoff Missile, care pot lovi sistemele de rachete antiaeriene ruse\u015fti S-300\/S-400) \u015fi cu tancuri moderne Leopard 2 A5. De asemenea, Polonia se preg\u0103te\u015fte pentru a achizi\u0163iona elicoptere de atac, \u00een valoare de 2,3 miliarde de euro, prin licita\u0163ie interna\u0163ional\u0103 la care particip\u0103 americanii de la Boeing, cu Ah-64D, consor\u0163iul european Airbus, cu EEC 665 Tiger, \u015fi anglo-italienii, cu AW-120 Mangusta. Este aceasta o preg\u0103tire de r\u0103zboi? Nu. Este descurajarea unui inamic care a folosit \u00eentotdeauna ruta militar\u0103 de nord <\/em>(ca direc\u0163ie militar\u0103 strategic\u0103) pentru a intra \u00een Europa Central\u0103. Planul de dotare al armatei poloneze se \u00eentinde pe zece ani \u015fi are o valoare de 30 de miliarde de euro. Criza din Ucraina a dezv\u0103luit c\u0103, \u00een Europa, exist\u0103 o alt\u0103 alian\u0163\u0103\/ax\u0103 care conduce, Rusia-Germania, \u015fi care decide cine este \u00een\u0103untru \u015fi cine afar\u0103, impun\u00e2nd condi\u0163iile.<\/em><\/strong> Ea exist\u0103 de pe vremea lui Kohl, c\u00e2nd s-a f\u0103cut reunificarea Germaniei \u015fi are ramifica\u0163ii \u00een toate domeniile, de la cel economico-politic p\u00e2n\u0103 la spionaj (vezi scandalul Snowden \u015fi rela\u0163iile \u00eentre serviciile de informa\u0163ii sovietice \u015fi cele nem\u0163e\u015fti, \u00eencepute \u00een vremea lui Andropov). S\u0103 ne aducem aminte c\u0103, \u00eencep\u00e2nd din 1989, trimi\u015fi ai lui Gorbaciov, \u00eendeosebi \u015feful KGB, Vladimir Kriucikov, au trecut la scoaterea din conservare a unei re\u0163ele \u2013 p\u00e2n\u0103 atunci pasive \u2013 de opozan\u0163i ai liderilor de partid \u015fi de stat, afla\u0163i la putere \u00een \u0163\u0103rile socialiste central \u015fi est-europene. O parte sunt \u00eenc\u0103 pe pozi\u0163ii, dar au venit noii lideri, manipula\u0163i de la Moscova, iar istoria continu\u0103.<\/p>\n

Ce axe are Rusia? Ea ac\u0163ioneaz\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, \u00een fosta zon\u0103 de influen\u0163\u0103 a Tratatului de la Var\u015fovia, dar are \u015fi axe \u00een UE. Una este Moscova-Budapesta-Belgrad \u015fi o alta Moscova-Atena-Sofia-Roma. Unde se situeaz\u0103 Rom\u00e2nia \u00een acest ansamblu? Dup\u0103 unii politicieni, pe o ax\u0103 Bucure\u015fti-Londra-Washington sau, dup\u0103 al\u0163ii, pe o ax\u0103 Bucure\u015fti-Berlin-Washington. Care este cea bun\u0103 din punct de vedere al evit\u0103rii instabilit\u0103\u0163ii regionale? \u00cen opinia mea, trebuie s\u0103 \u015ftim ce s\u0103 cerem Germaniei, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd al\u0103turi de SUA, astfel \u00eenc\u00e2t asocia\u0163ii lui Vladimir Putin s\u0103 nu \u00eencercuiasc\u0103 o Rom\u00e2nie lipsit\u0103 de sprijin<\/em>. Diplomatul Grigore Gafencu spunea c\u0103 trebuie s\u0103 st\u0103m al\u0103turi de anglo-saxoni, pentru c\u0103 ei au c\u00e2\u015ftigat \u00eentotdeauna r\u0103zboaiele<\/em>. O ax\u0103 real\u0103 Bucure\u015fti-Var\u015fovia, despre care mul\u0163i politicieni vorbesc, dar nu fac nimic \u00een acest sens, s-ar putea dovedi extrem de important\u0103, cum la fel de important\u0103 este o rela\u0163ie descris\u0103 de conceptul polonez Intermarium,<\/em> cuprinz\u00e2nd \u0163\u0103rile de la Marea Baltic\u0103 la Marea Neagr\u0103. \u00cen actualul context, exerci\u0163iile militare se vor desf\u0103\u015fura pe \u00eentreg flancul estic, de la Marea Baltic\u0103 la Marea Neagr\u0103. Rom\u00e2nia este supus\u0103 unei propagande asidue, unui \u015fantaj energetic sau, mai nou, sunt expolatate orgoliile unor lideri s\u0103tui de mustr\u0103rile Occidentului. La finele lunii februarie, la Bucure\u015fti, \u00een Cartierul Avia\u0163iei, la hotelul unui binecunoscut om din fotbal, a avut loc prima reuniune a admiratorilor lui Putin din Rom\u00e2nia (organizat\u0103 de site-ul russiatoday.ro<\/em>), la care a participat \u015fi Natalia Melentieva, so\u0163ia ideologului Aleksandr Dughin, dup\u0103 cum relateaz\u0103 singura agen\u0163ie care a participat Flux 24<\/em> (a mai fost \u015fi un jurnalist de la Le Figaro<\/em>). Oficial, a fost vorba de un simpozion, dedicat personalit\u0103\u0163ii \u015fi operei marelui filozof mistic rom\u00e2n, Jean P\u00e2rvulesco, mentorul lui Aleksandr Dughin, consilierul pre\u015fedintelui Dumei de Stat de la Moscova, considerat ideologul lui Putin. Aleksandr Dughin a binecuv\u00e2ntat de la Moscova reuniunea via Skype<\/em>. Practic, funda\u0163ia Jean P\u00e2rvulesco va fi mijlocul prin care adep\u0163ii lui Putin \u00ee\u015fi vor face cunoscute ideile \u00een Rom\u00e2nia \u015fi sus\u0163inerea pentru Eurasia, proiectul lui Dughin \u00eembr\u0103\u0163isat de Putin. Ce va urma, vom vedea. Atitudinea prietenoas\u0103 a premierului Viktor Orban fa\u0163\u0103 de Vladimir Putin nu este neobi\u015fnuit\u0103 \u00een UE, el fiind doar mult mai vizibil mediatic spre deosebire de colegii s\u0103i, slovac \u015fi ceh, de altfel la fel de prieteno\u015fi cu Aadministra\u0163ia de la Kremlin. Li se al\u0103tur\u0103 Grecia, condus\u0103 ast\u0103zi de un partid de st\u00e2nga cu simpatii pro-Putin, dar \u015fi Turcia, unde se va construi o nou\u0103 magistral\u0103 care va redirec\u0163iona aproximativ 40% din gazul rusesc care tranziteaz\u0103 Ucraina, cu destina\u0163ie final\u0103 Italia. \u015eeful Gazprom, Aleksei Miller, a anun\u0163at c\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 2019, conductele care trec ast\u0103zi prin Ucraina vor deveni inutile. Pentru asta, ru\u015fii sunt dispu\u015fi s\u0103 fac\u0103 reduceri consistente de pre\u0163 turcilor, a\u015fa cum apare \u00een raportul European Policy Center despre rela\u0163ia ruso-turc\u0103. Serbia este al\u0103turi de Rusia. Primele exerci\u0163ii comune \u00eentre for\u0163ele armate s\u00e2rbe \u015fi cele ruse au avut loc la 14 noiembrie 2014, la Nikinci, iar anul acesta, conform unor surse din Ministerul Ap\u0103r\u0103rii din Serbia vor avea loc altele. Rusia \u015fi Italia au o ax\u0103 a prieteniei dintre Vladimir Putin \u015fi liderul politic italian Berlusconi, rela\u0163ie preluat\u0103 de actualul prim-ministru Matteo Renzi, care se bucur\u0103 de simpatia \u015fi de stima lui Silvio Berlusconi. Rusia \u015fi Italia au convenit \u00eenfiin\u0163area unui fond de investi\u0163ii, \u00een valoare de un miliard de dolari, \u015fi cooperarea \u00een privin\u0163a crizei din Libia (s\u0103 fie trimise for\u0163e sub mandat ONU \u00een statul nord-african), \u00een urma discu\u0163iilor de la Kremlin dintre pre\u015fedintele Vladimir Putin \u015fi premierul italian. A fost Matteo Renzi un mesager? \u00cen mod sigur. \u00cenainte de a merge la Moscova, Renzi a discutat telefonic cu Merkel, Hollande, pre\u015fedintele american Barack Obama \u015fi premierul britanic David Cameron. Liderii au convenit c\u0103 sanc\u0163iunile \u00eempotriva Rusiei pot fi ridicate doar dac\u0103 Acordul de la Minsk este aplicat \u00een totalitate \u015fi va avea loc o stabilizare a armisti\u0163iului din Ucraina. Germania folose\u015fte diploma\u0163ia pentru a rezolva orice diferend, din aceast\u0103 cauz\u0103 se opune transferului de arme letale defensive c\u0103tre Ucraina. Ministrul german de Externe, Frantz Walter Stainmayer, spunea, la Conferin\u0163a pentru Securitate de la Munchen: Mesajul nostru c\u0103tre Rusia este foarte clar:<\/em> oricine schimb\u0103 \u00een mod arbitrar grani\u0163ele \u015fi violeaz\u0103 legile interna\u0163ionale trebuie s\u0103 se a\u015ftepte la un r\u0103spuns clar \u015fi comun al Europei. Aplicarea presiunilor politice, pe de o parte, inclusiv decizia UE de a impune sanc\u0163iuni, dar \u015fi deciziile luate de summitul NATO din Anglia, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd deschise u\u015fa dialogului \u015fi diverse alte canale de comunica\u0163ie, pe de alt\u0103 parte, sunt parte dintr-un pachet de politici responsabile<\/em>. Rezisten\u0163a Berlinului la aplicarea sanc\u0163iunilor \u00eempotriva Moscovei este mai degrab\u0103 o legend\u0103. Este adev\u0103rat \u00eens\u0103 c\u0103 unitatea UE este \u00een declin \u00een privin\u0163a sanc\u0163iunilor aplicate Rusiei. Interesul na\u0163ional al Ungariei \u015fi Bulgariei este peste cerin\u0163ele UE. Berlinul, \u00een schimb, \u00ee\u015fi \u00eendepline\u015fte responsabilit\u0103\u0163ile de securitate pe dou\u0103 paliere: dezvoltarea de ini\u0163iative \u015fi ac\u0163iuni, fiind \u015fi avocatul consensului \u015fi al unita\u0163ii \u00een UE \u015fi NATO. Aceasta este una din provoc\u0103rile cancelarului german pentru anul \u00een curs. Angela Merkel a jucat un rol extrem de important \u00een criza ucrainean\u0103. De fapt, ac\u0163iunea ei a f\u0103cut ca Germania s\u0103 joace pentru prima dat\u0103 rolul de lider european din 1945 \u00eencoace. Cancelarul, la fel ca omologul s\u0103u american, pre\u015fedintele Obama, a condamnat interven\u0163ia militar\u0103 \u00een Ucraina, unde Rusia are superioritate militar\u0103 incontestabil\u0103, \u00een schimb a acceptat un joc al sanc\u0163iunilor financiare, pe dou\u0103 paliere (\u00eempotriva apropia\u0163ilor lui Vladimir Putin \u015fi \u00eempotriva ac\u0163iunilor din Ucraina), pe termen lung \u00eempotriva flex\u0103rii mu\u015fchilor unei Rusii militarizate.<\/p>\n

Care ar fi diferen\u0163a de viziune \u00eentre SUA \u015fi Germania vizavi de Rusia? \u00cen timp ce SUA sunt interesate de reducerea la maximum a nefastei influen\u0163e ruse\u015fti \u00een orice regiune, Germania urm\u0103re\u015fte doar protejarea investi\u0163iilor germane \u00een spa\u0163iul ex-sovietic \u015fi men\u0163inerea unei rela\u0163ii privilegiate de business cu Kremlinul. Berlinul a m\u00e2r\u00e2it zdrav\u0103n fa\u0163\u0103 de sanc\u0163iunile economice la adresa Rusiei, pentru c\u0103 Volkswagen, Metro, Lufthansa, Adidas, HeidelbergCement ori Siemens, mari companii nem\u0163e\u015fti care opereaz\u0103 \u00een Rusia, aveau direct de pierdut. O \u00eentrebare se na\u015fte aici: m\u00e2na liber\u0103 acordat\u0103 ru\u015filor \u00een r\u0103s\u0103ritul Europei este o moned\u0103 de schimb prin consolidarea afacerilor firmelor nem\u0163e\u015fti \u00een Rusia? Greu de r\u0103spuns, acum, \u00een lipsa mai multor elemente. Cert este c\u0103 Germania a jucat un rol esen\u0163ial \u00een cele dou\u0103 acorduri de la Minsk, iar cancelarul Agela Merkel a depus toate eforturile necesare realiz\u0103rii \u015fi implement\u0103rii lui, chiar \u00een condi\u0163iile unei navete extrem de complicate pe ruta Washington-Munich-Moscova-Berlin-Minsk. \u00cen aceste condi\u0163ii, cum a ap\u0103rut teoria potrivit c\u0103reia Germania a p\u0103r\u0103sit Vestul \u015fi UE? A\u015f putea enumera c\u00e2teva motive care s\u0103 o demonteze:(1) politica extern\u0103 german\u0103 este apanajul elitelor de la Berlin \u015fi nu se face conform sondajelor de opine \u015fi a talk-show-urilor televizate;(2) \u00een Germania exist\u0103 un lobby extrem de puternic al oamenilor de afaceri germani pentru o rela\u0163ie bun\u0103 cu Rusia;(3) puterea Berlinului de a utiliza resurse financiare \u00een organizarea \u015fi implementarea politicii UE face din Germania o na\u0163iune indispensabil\u0103<\/em>. Criza ucrainean\u0103 nu s-a \u00eencheiat, iar pe termen scurt sunt destule probleme de rezolvat. Zgomotul armelor s-a oprit, dar pacea este departe de a se fi instalat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Acum aproximativ un deceniu, secretarul Ap\u0103r\u0103rii al SUA, Donald Rumsfeld, se adresa publicului occidental cu urm\u0103toarea declara\u0163ie, r\u0103spunz\u00e2nd la o \u00eentrebare a unui jurnalist danez despre reac\u0163ia unor state europene privind participarea la r\u0103zboiul din Irak: Voi v\u0103 g\u00e2ndi\u0163i la Europa ca fiind Fran\u0163a \u015fi Germania. Eu nu. Eu cred c\u0103 acesta este vechea Europ\u0103. Dac\u0103 te ui\u0163i la NATO, \u00een Europa, ca la un \u00eentreg, centrul de gravita\u0163ie se mut\u0103 spre est. \u00cen est, Polonia \u015fi Rom\u00e2nia au sprijint, cu entuziasm, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, cu mijloacele militare de care au dispus, efortul militar american \u00een Irak \u015fi Afganistan. A fost sau a devenit subit important\u0103, \u00een 2003, \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":3737,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[77,65,82,83,71,86,102,62,66],"tags":[],"class_list":["post-3739","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-antonia-colibasanu-en","category-blog-en","category-economics","category-energyenvironment","category-europerussia","category-international-peace-security","category-issues","category-regions","category-studies-and-analysis"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3739"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3739"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3739\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3740,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3739\/revisions\/3740"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3737"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3739"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3739"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3739"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}