{"id":3870,"date":"2015-07-19T17:53:30","date_gmt":"2015-07-19T14:53:30","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=3870"},"modified":"2017-11-14T21:27:49","modified_gmt":"2017-11-14T19:27:49","slug":"autosalvare-ciorna-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/autosalvare-ciorna-6\/","title":{"rendered":"De la Hrusciov la Putin"},"content":{"rendered":"

\"hrusciov-putin\"<\/a>\u00cen octombrie 2014, <\/strong>s-a desf\u0103\u015f<\/strong>urat, la Sankt Petersburg, \u00eent\u00e2lnirea Grupului Valdai,<\/strong> un forum anual care adun\u0103 politologi, istorici, oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 ru\u015f<\/strong>i <\/strong>\u015fi str\u0103ini, pe divers<\/strong>e teme de interes pentru Rusia. Anul trecut, tema a fost<\/strong> Istoria Rusiei \u015fi viitorul ei. Cu aceast\u0103 ocazie<\/strong>, unul dintre participan<\/strong>\u0163<\/strong>i, Stanislav Belkovski, a afirmat: C<\/em><\/strong>\u0103utarea ideii na\u0163ionale, \u00eenceput\u0103 odat\u0103 cu disolu\u0163<\/em><\/strong>ia URSS, s-a sf\u00e2r<\/em><\/strong>\u015f<\/em><\/strong>it pentru Rusia, <\/em><\/strong>\u00eentr-un final. Acum este evident c\u0103 aceast\u0103<\/em><\/strong> idee, de fapt, e <\/em><\/strong>\u00eentruchipat\u0103 de Vladimir Vladimirovici Putin<\/em><\/strong>. <\/strong>Rusia, \u00een perioada post-<\/strong>R\u0103zboi Rece<\/strong>,<\/strong> nu a mai avut conduc\u0103tori care s\u0103-i asigure cre\u015f<\/strong>terea influen<\/strong>\u0163<\/strong>ei globale <\/strong>\u015f<\/strong>i ob<\/em><\/strong>\u0163<\/em><\/strong>inerea<\/em><\/strong> unor noi teritorii sau cel pu<\/strong>\u0163<\/strong>in readucerea sub influen<\/strong>\u0163<\/strong>a Kremlinului a fostelor republici sovietice. Tranzi<\/strong>\u0163<\/strong>ia de la Hru<\/strong>\u015f<\/strong>ciov la Putin a trecut prin restalinizarea Rusiei \u00een perioada lui Brejnev, Andropov <\/strong>\u015f<\/strong>i Cernenko, prin glasnostul<\/em> lui Gorbaciov <\/strong>\u015f<\/strong>i liberalizarea lui El<\/strong>\u0163\u00ee<\/strong>n. <\/strong><\/p>\n

Raportul secret<\/em> al lui Hru\u015fciov, prezentat la Congresul al XX-lea al PCUS, \u00een care era criticat stalinismul, a constituit fundamentul glasnostului<\/em> gorbaciovian. De\u015fi incomplet, acesta a inaugurat era reform\u0103rii, a contra-reform\u0103rii \u015fi a dizolv\u0103rii comunismului. \u00cen perioada tulbure a sf\u00e2r\u015fitului secolului al XX-lea, tranzi\u0163ia de la Gorbaciov la El\u0163\u00een a dus la o aparent\u0103 democratizare a Rusiei. \u00cenainte de dezmembrarea Uniunii Sovietice, Boris El\u0163\u00een fusese ales \u00een func\u0163ia de pre\u015fedinte al Rusiei, \u00een iunie 1991, \u00een cadrul primelor alegeri directe preziden\u0163iale din istoria \u0163\u0103rii. \u00cen octombrie 1991, cu pu\u0163in timp \u00eenaintea proclam\u0103rii independen\u0163ei, El\u0163\u00een a declarat c\u0103 va ini\u0163ia un proces radical de reform\u0103 economic\u0103, orientat c\u0103tre economia de pia\u0163\u0103 \u2013 dup\u0103 modelul terapiei de \u015foc<\/em> poloneze \u2013, <\/em>care a \u00eenceput la c\u00e2teva zile de la pr\u0103bu\u015firea fostei Uniuni Sovietice, la 2 ianuarie 1992, c\u00e2nd pre\u015fedintele El\u0163\u00een a ordonat liberalizarea comer\u0163ului exterior, a pre\u0163urilor \u015fi a cursului monedei na\u0163ionale. Acesta a atras renun\u0163area la politica pre\u0163urilor controlate de stat (cu speran\u0163a c\u0103 magaziile golite de m\u0103rfuri se vor reumple), renun\u0163area la limit\u0103rile impuse comer\u0163ului particular \u015fi produc\u0163iei private, renun\u0163area la subven\u0163ionarea fermelor agricole \u015fi a \u00eentreprinderilor industriale de stat \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, deschiderea comer\u0163ului extern la importuri, pentru spargerea monopolurilor locale. Economia Rusiei s-a pr\u0103bu\u015fit \u00eentr-o criz\u0103 profund\u0103 \u015fi a fost grav lovit\u0103 de crash<\/em>-ul economic din 1998.<\/p>\n

Criza economic\u0103 ruseasc\u0103 a atins niveluri mai profunde dec\u00e2t cele din timpul Marii Crize Economice din 1929. Gravitatea acestei crize a fost asem\u0103nat\u0103, \u00een parte, cu aceea care a urmat Primului R\u0103zboi Mondial, dup\u0103 pr\u0103bu\u015firea \u0163arismului \u015fi R\u0103zboiul civil. A fost preg\u0103tit\u0103 Rusia de serviciul secret rusesc (KGB) pentru preluarea ei de c\u0103tre El\u0163\u00een? \u00cen timpul lui Gorbaciov, s-au desf\u0103\u015furat o serie de ac\u0163iuni ale KGB de preg\u0103tire a viitorului, printre care cea mai important\u0103 a fost mutarea fondurilor Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS) \u00een conturi din str\u0103in\u0103tate. Venirea lui El\u0163\u00een a f\u0103cut ca, prin liberalizarea economiei, marile averi economice ale URSS s\u0103 intre pe m\u00e2na celor care aveau conturi secrete (valoarea acestora a fost estimat\u0103 la 70 de miliarde de dolari). Administra\u0163ia de la Kremlin a dorit readucerea acestor fonduri \u00een vistieria statului \u015fi a angajat o firm\u0103 american\u0103 s\u0103 le g\u0103seasc\u0103 (care a g\u0103sit fondurile ascunse ale lui Marcos, fostul pre\u015fedinte filipinez, \u015fi ale lui Saddam Hussein, dup\u0103 invazia Kuweitului). KGB-ul s-a preg\u0103tit pentru un viitor incert al Rusiei pentru c\u0103 nu avea \u00eencredere \u00een politica lui Gorbaciov \u015fi pentru a evita situa\u0163ia din fostele \u0163\u0103ri comuniste, odat\u0103 cu pr\u0103bu\u015firea regimurilor dictatoriale.\u00a0 La 23 august 1990, Comitetul Central al PCUS a emis un decret cu m\u0103suri urgente de reorganizare a activit\u0103\u0163ilor economice \u015fi comerciale interna\u0163ionale ale partidului. Ac\u0163iunea s-a desf\u0103\u015furat sub \u00eendrumarea \u015fefului KGB Vladimir Kriucikov (cel care a condus rebeliunea \u00eempotriva lui Gorbaciov). Colonelul Leonid Veselovski, din Directoratul 1 (spionajul extern, directorat transformat ulterior \u00een serviciul de spionaj extern, SVR), s-a ocupat de aceste probleme, fiind transferat la Departamentul Administrativ al Comitetului Central (el a elaborat un memorandum pentru derularea activit\u0103\u0163ilor cu aceste fonduri, care a ajuns \u00een pres\u0103 prin mijlocirea lui Paul Klebnikov, editorul Forbes<\/em> Rusia, asasinat la Moscova, \u00een 2004). Din acest moment, finan\u0163\u0103rile companiilor ruse\u015fti externe, acoperite sau nu, cump\u0103rarea de ac\u0163iuni sau propriet\u0103\u0163i, investi\u0163iile diverse \u015fi manipularea fondurilor prev\u0103zute pentru sprijinirea partidelor sau mi\u015fc\u0103rilor comuniste s-au f\u0103cut numai prin grija KGB. Astfel, Veselovski a creat o economie capitalist\u0103 \u00een interiorul PCUS, care a pus la ad\u0103post un sistem responsabil de oligarhii de ast\u0103zi. \u00cen spatele acestui sistem, reorganizat odat\u0103 cu trecerea timpului, s-a aflat KGB \u015fi, acum, FSB, \u00eempreuna cu celelate servicii desprinse din serviciul condus de Iuri Andropov.<\/p>\n

Dup\u0103 o serie de fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri politice, prin care au fost schimba\u0163i mai mul\u0163i premieri (Victor Cernom\u00e2rdin, Serghei Kirienko, Evgheni Primakov), El\u0163\u00een s-a decis s\u0103-l pun\u0103 \u00een fruntea guvernului pe Vladimir Putin. Prima provocare a acestuia a fost al doilea r\u0103zboi din Cecenia, urmat\u0103 de recuperarea noilor oligarhi independen\u0163i, modernizarea armatei ruse \u015fi preluarea controlului asupra mass-media. Conflictul cecen a fost unul din subiectele forte ale campaniei electorale pentru alegerea noului pre\u015fedinte (El\u0163\u00een demisionase cu \u015fase luni \u00eenaintea finaliz\u0103rii mandatului, premierul prelu\u00e2nd pozi\u0163ia de pre\u015fedinte interimar). \u00cen februarie 2000, trupele ruse\u015fti intrau \u00een Grozn\u00eei, iar Putin proclama, cu o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenainte de alegeri, victoria \u00een r\u0103zboi. Federa\u0163ia Rus\u0103 \u00eencepea un nou ciclu de evolu\u0163ie \u015fi, odat\u0103 cu ea, estul Europei avea s\u0103 afle, 14 ani mai t\u00e2rziu, care sunt adev\u0103ratele inten\u0163ii ale noului pre\u015fedinte.<\/p>\n

Reac\u0163ia SUA la anexarea Crimeei \u015fi la sprijinul dat de Rusia separati\u015ftilor ucraineni, la \u00eenceputul anului 2014, a fost f\u0103r\u0103 precedent: nu statul rus a fost cel sanc\u0163ionat, au fost sanc\u0163iona\u0163i oficiali ru\u015fi cu \u00eenghe\u0163area averilor \u015fi conturilor din str\u0103in\u0103tate, dar \u015fi interzicerea intr\u0103rii pe teritoriul american. Nu au fost interzise rela\u0163iile economice, schimburile culturale sau de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, iar Flota a VI-a nu a fost alarmat\u0103. De ce aceast\u0103 reac\u0163ie? Pentru c\u0103 dup\u0103 14 ani de conducere a pre\u015fedintelui Vladimir Putin, sistemul creat pe baz\u0103 de supunere total\u0103<\/em> a f\u0103cut ca o m\u00e2n\u0103 de oficiali (siloviki<\/em>) s\u0103 controleze \u00eentrega structur\u0103 economico-finaciar\u0103 a Federa\u0163iei Ruse. Transparency International<\/em> estima c\u0103 suma total\u0103 anual\u0103 a corup\u0163iei \u00een Rusia este de 300 de miliarde de dolari, egal\u0103 cu PIB-ul Danemarcei sau de 37 de ori mai mare dec\u00e2t acorda Rusia, \u00een 2007, pentru proiecte na\u0163ionale prioritare \u00een educa\u0163ie, s\u0103n\u0103tate \u015fi agricultur\u0103. 110 milionari controleaz\u0103 35% din bun\u0103starea \u0163\u0103rii.\u00a0 Spre deosebire de reac\u0163ia Washingtonului, aceea a Bruxellesul a venit mai greu, lupta pentru o rela\u0163ie privilegiat\u0103 cu Moscova a unor \u0163\u0103ri europene produc\u00e2nd sincope. Sanc\u0163iunile s-au prelungit p\u00e2n\u0103 la finele lui 2015, \u00eens\u0103 rela\u0163iile bilaterale ale unor \u0163\u0103ri ale UE cu Moscova vor r\u0103m\u00e2ne un subiect important \u00een cancelariile europene.<\/p>\n

O alt\u0103 tem\u0103 de discu\u0163ie, \u00een afara sanc\u0163iunilor economice, r\u0103m\u00e2ne pe tapet: sprijinul militar pentru Ucraina. De jur \u00eemprejurul acesteia se desf\u0103\u015foar\u0103 exerci\u0163ii militare cu mii de militari din \u0163\u0103rile NATO sau din Rusia. Atmosfera geostrategic\u0103 este toxic\u0103, iar aceste exerci\u0163ii pot avea un final predictibil, pronun\u0163at \u00eengrijor\u0103tor, numai \u00een flancul estic. Dezbaterea privind trimiterea de arme defensive \u00een Ucraina are un efect pozitiv asupra diploma\u0163iei transatlantice. \u00cen ianuarie 2015, Angela Merkel, Fran\u00e7ois Hollande, Petro Poro\u015fenko \u015fi Vladimir Putin au anulat, una dup\u0103 alta, \u00eent\u00e2lnirile prev\u0103zute pentru realizarea unui acord de \u00eencetare a focului \u00een estul Ucrainei. Odat\u0103 ce Washigtonul a \u00eenceput dezbaterea efectiv\u0103 asupra posibilit\u0103\u0163ii de a trimite echipamente militare \u00een Ucraina, liderii men\u0163iona\u0163i au g\u0103sit timp pentru a evalua Acordul de la Minsk. \u00centrebarea a r\u0103mas: este necesar\u0103 \u00eenarmarea Ucrainei?<\/p>\n

\u00cen ceea ce m\u0103 prive\u015fte, r\u0103spunsul este da,<\/em> dac\u0103 se dore\u015fte ca acordul s\u0103 devin\u0103 unul efectiv. C\u00e2\u015ftigul teritorial al separati\u015ftilor este greu digerat la Kiev, \u00een Parlament, unde sunt prezen\u0163i na\u0163ionali\u015ftii, dar \u015fi \u00een prima linie, unde sunt mili\u0163iile na\u0163ionaliste.\u00a0 Pentru a-i descuraja pe separati\u015fti s\u0103 desf\u0103\u015foare noi scenarii \u00een sudul \u0163\u0103rii este nevoie de o barier\u0103 militar\u0103 eficient\u0103. De fapt, liderii celor dou\u0103 republici autoproclamate, Done\u0163 \u015fi Lugansk, au declarat c\u0103 vor mai mult din teritoriul Ucrainei, iar Rusia este gata s\u0103-i sprijine cu tehnic\u0103 militar\u0103 de ultim\u0103 genera\u0163ie. Strategia pre\u015fedintelui Vladimir Putin se schimb\u0103 permanent, dar obiectivul r\u0103m\u00e2ne acela\u015fi: de a aduce \u00een zona de influen\u0163\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, fostele republici sovietice. Dac\u0103 strategia de \u00eencercuire (containment<\/em>) din timpul R\u0103zboiului Rece a fost elementul esen\u0163ial \u00een a preveni un r\u0103zboi, ea se prezint\u0103 acum ca una din c\u0103ile care se al\u0103tur\u0103 celei diplomatice pentru a opri r\u0103sp\u00e2ndirea conflictului \u00een estul Ucrainei. Ucraina trebuie sprijinit\u0103 politic, economic \u015fi militar pentru c\u0103 o continuare a provoc\u0103rilor ridicate de criza din est \u00eenseamn\u0103 instabilitate \u00een Europa. Retragerea Rusiei din Europa de Est a creat nemul\u0163umire \u00een r\u00e2ndurile militarilor ru\u015fi, care au \u00eencercat s\u0103-l elimine pe Gorbaciov. Aceast\u0103 frustrare exist\u0103 \u015fi ast\u0103zi, fiind confirmat\u0103 de manifestul preziden\u0163ial al lui Putin, din 1999, care amintea: Rusia a fost <\/em>\u015fi va r\u0103m\u00e2ne o mare putere. Rusia este \u00een mijlocul unei<\/em>a din<\/em> cele mai dificile perioade din istoria sa. Pentru prima dat\u0103 \u00een<\/em> ultimii 200-300 de ani, este \u00een fa<\/em>\u0163<\/em>a amenin<\/em>\u0163\u0103rii cu trecerea \u00een e\u015f<\/em>alonul doi sau chiar trei al puterilor globale<\/em>.<\/p>\n

Ce ofer\u0103 pre\u015fedintele Vladimir Putin? O Rusie ca o putere providen<\/em>\u0163ial\u0103<\/em>, cu o misiune <\/em>\u015f<\/em>i o identitate distincte, excep<\/em>\u0163<\/em>ionalism <\/em>\u015f<\/em>i profesionalism.<\/em> Liderii ru\u015fi au \u00een\u0163eles c\u0103 nu exist\u0103 o amenin\u0163are ca NATO s\u0103 invadeze Rusia, ceea ce se putea \u00eent\u00e2mpla, \u00een perioada R\u0103zboiului Rece, dar au condamnat permanent extinderea NATO \u015fi a UE spre Est. Astfel, scutul antirachet\u0103 sau armele conven\u0163ionale de precizie au devenit un laitmotiv pentru a demonstra dezechilibrarea balan\u0163ei nucleare \u00een flancul estic al Europei \u015fi pentru a justifica m\u0103surile militare luate (\u00een special, dezvoltarea rachetelor balistice de croazier\u0103 Iskander-K, prin \u00eenc\u0103lcarea tratatului din 1987 referitor la utilizarea \u015fi dezvoltarea acestui tip de rachet\u0103), \u00een Kaliningrad \u015fi \u00een Crimeea.\u00a0 Dimitri Gorenburg, expert \u00een probleme militare ruse\u015fti la CNA Corporation,<\/em> scria: Politica extern\u0103 a Rusiei apare ca baz\u00e2ndu-se pe frica de protestele populare \u015f<\/em>i opozi<\/em>\u0163<\/em>ia fa<\/em>\u0163\u0103 de hegemonia SUA, am\u00e2ndou\u0103 fiind percepute ca o amenin\u0163<\/em>are la regimul Putin<\/em>. Exerci\u0163iile militare care se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een paralel cu cele ale NATO nu fac altceva, de fapt, dec\u00e2t s\u0103 conving\u0103 \u0163\u0103rile din flancul estic de puterea armatei ruse \u015fi de flexibilitatea for\u0163elor sale prin dimensiunea impresionant\u0103 a teatrelor de opera\u0163ii \u00een care se desf\u0103\u015foar\u0103, s\u0103 amenin\u0163e dispunerea elementelor NATO din flancul estic prin capacit\u0103\u0163ile militare pe care le posed\u0103 (\u00een acela\u015fi timp, analizeaz\u0103 \u00een teren c\u00e2t de reale sunt aceste capabilit\u0103\u0163i), dar \u015fi s\u0103 distrag\u0103 aten\u0163ia de la amenin\u0163\u0103rile care se profileaz\u0103 la periferia sudic\u0103 a Rusiei, inclusiv resurgen\u0163a etnic\u0103 \u00een nordul Caucazului. Num\u0103rul militarilor conteaz\u0103 mai pu\u0163in, pentru c\u0103 \u00een 2014 au fost disloca\u0163i pentru exerci\u0163iile de la grani\u0163a cu Ucraina 120.000 de militari, iar acum sunt 40.000 \u015fi vor cre\u015fte la 80.000. Aceste exerci\u0163ii se desf\u0103\u015foar\u0103 acolo unde sunt conturate interesele politice ale Rusiei: Arctica, Marea Nordului, Kaliningrad sau Crimea. De asemenea, Rusia prepozi\u0163ioneaz\u0103 for\u0163ele din triada nuclear\u0103 (avioanele strategice \u00een Crimeea, rachetele Iskander-M \u015fi Iskander-K, \u00een Kaliningrad, submarine nucleare \u00een Marea Nordului). Imediat dup\u0103 anexarea Crimeei, \u00een martie 2014, pre\u015fedintele Putin a declarat c\u0103 Rusia va ap\u0103ra drepturile etnicilor ru\u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate<\/em>, oriunde s-ar afla<\/em>. \u00cen aprilie 2014, pre\u015fedintele rus s-a referit la o suprafa\u0163\u0103 mare din teritoriul Ucrainei, care era cunoscut\u0103, pe vremea \u0163arilor, ca fiind Noua Rusie. Ar putea fi unul din obiectivele Kremlinului sudul Ucrainei \u2013 controlul \u00eentregului \u0163\u0103rm de nord al M\u0103rii Negre \u015fi conectarea terestr\u0103 a Crimeei cu Rusia? Da. De asemenea, procesul de integrare a zonelor de conflict \u00eenghe\u0163at continu\u0103. Fostele teritorii georgiene Abhazia \u015fi Osetia de Sud, unde sunt plasate dou\u0103 baze militare ruse\u015fti, au semnat tratate de integrare \u00een Federa\u0163ia Rus\u0103.<\/p>\n

\u00cens\u0103 toate aceste mi\u015fc\u0103ri ale Rusiei au costuri: sanc\u0163iunile la adresa oficialilor de top de la Kremlin, sanc\u0163iuni la livrarea de echipamente militare comandate \u015fi pl\u0103tite (navele Mistral<\/em>), eliminarea din grupul de elit\u0103 al \u0163\u0103rilor industrializate G8 (acum, G7), eliminarea unui partener de afaceri foarte important din industria militar\u0103 (Ucraina, spre exemplu, producea peste 200 de motoare anual pentru elicopterele Mi). La acestea se adaug\u0103 cu sc\u0103derea pre\u0163ului petrolului, ceea ce a \u00eempins economia rus\u0103 \u00een recesiune. Ce ofer\u0103 pre\u015fedintele Putin \u00een schimb? Trei obiective strategice: modernizarea for\u0163elor armate, dezvoltarea unei strategii de preluare a zonei arctice \u015fi prepozi\u0163ionarea de echipamente militare \u00een zone cu conflicte \u00eenghe\u0163ate. Conflictele din Georgia \u015fi Ucraina au devoalat faptul c\u0103 Putin dore\u015fte p\u0103strarea zonei de influen\u0163\u0103 a Federa\u0163iei Ruse prin efort militar. R\u0103zboiul hibrid, declan\u015fat \u00eempotriva Estului european, este elementul central al strategiei putiniste ale c\u0103rei componente au fost bine dislocate \u00een Crimeea \u015fi mai pu\u0163in \u00een estul Ucrainei. Estul este mai pu\u0163in sigur \u015fi datorit\u0103 lipsei bazelor NATO, a\u015fezate dup\u0103 vechea strategie a R\u0103zboiului Rece. Redislocarea lor, chiar \u015fi \u00een num\u0103r redus, prepozi\u0163ionarea de tehnic\u0103 militar\u0103, realizarea centrelor de comand\u0103 de brigad\u0103 \u015fi divizie, m\u0103surile de supraveghere aerian\u0103 \u015fi naval\u0103, exerci\u0163iile comune sub comanda NATO fac ca Estul s\u0103-\u015fi recapete discret suflul stabilit\u0103\u0163ii \u015fi siguran\u0163a. Retragerea Rusiei din Tratatul For\u0163elor Conven\u0163ionale din Europa l-a f\u0103cut pe generalul Philip Breedlove, comandantul trupelor NATO din Europa, s\u0103 declare, \u00een fa\u0163a Congresului SUA: Noi nu vrem un r\u0103zboi de propor\u0163ii \u00een Ucraina. Trebuie s\u0103 g\u0103sim o solu\u0163<\/em>i<\/em>e diplomatic\u0103 \u015fi politic\u0103. Dar este clar c\u0103<\/em> lucrurile nu merg mai bine, ci<\/em> din ce \u00een ce mai r\u0103u<\/em>, \u00een fiecare zi<\/em>. Deocamdat\u0103, cancelarul Angela Merkel l-a convins pe pre\u015fedintele Barack Obama s\u0103 am\u00e2ne ajutorul militar (instructori \u015fi echipamente defensive) pe care inten\u0163iona s\u0103-l acorde Ucrainei, \u00eens\u0103 exerci\u0163iile militare ordonate de Putin complic\u0103 pozi\u0163ia Germaniei \u00een fa\u0163a SUA \u015fi a alia\u0163ilor din Est, iar solu\u0163ia propus\u0103 de Pentagon \u015fi de republicani cap\u0103t\u0103 un contur din ce \u00een ce mai clar.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen octombrie 2014, s-a desf\u0103\u015furat, la Sankt Petersburg, \u00eent\u00e2lnirea Grupului Valdai, un forum anual care adun\u0103 politologi, istorici, oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 ru\u015fi \u015fi str\u0103ini, pe diverse teme de interes pentru Rusia. Anul trecut, tema a fost Istoria Rusiei \u015fi viitorul ei. Cu aceast\u0103 ocazie, unul dintre participan\u0163i, Stanislav Belkovski, a afirmat: C\u0103utarea ideii na\u0163ionale, \u00eenceput\u0103 odat\u0103 cu disolu\u0163ia URSS, s-a sf\u00e2r\u015fit pentru Rusia, \u00eentr-un final. Acum este evident c\u0103 aceast\u0103 idee, de fapt, e \u00eentruchipat\u0103 de Vladimir Vladimirovici Putin. Rusia, \u00een perioada post-R\u0103zboi Rece, nu a mai avut conduc\u0103tori care s\u0103-i asigure cre\u015fterea influen\u0163ei globale \u015fi ob\u0163inerea unor noi teritorii sau cel pu\u0163in readucerea sub influen\u0163a Kremlinului a fostelor republici […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":3868,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,65,79,71,86,102,62,66],"tags":[],"class_list":["post-3870","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-blog-en","category-defense-homeland-security","category-europerussia","category-international-peace-security","category-issues","category-regions","category-studies-and-analysis"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3870"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3870"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3870\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3871,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3870\/revisions\/3871"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3868"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3870"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3870"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3870"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}