{"id":3894,"date":"2015-07-24T15:19:43","date_gmt":"2015-07-24T12:19:43","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=3894"},"modified":"2017-11-14T21:27:46","modified_gmt":"2017-11-14T19:27:46","slug":"marele-razboi-al-zilelor-noastre","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/marele-razboi-al-zilelor-noastre\/","title":{"rendered":"Marele r\u0103zboi al zilelor noastre"},"content":{"rendered":"

\"marele-razboi-zile\"<\/a>Dr Richard Haass, membru al primului e\u0219alon al politicii externe a SUA, consilier al pre\u0219edintelui SUA \u0219i oficial al Departamentului de Stat, pr\u0219edintele influentului think-tank Consiliul pentru Rela\u021bii Externe (Council on Foreign Relations\/New York) declara \u00eentr-un interviu recent la BBC c\u0103: S-a instalat o nou\u0103 er\u0103 a dezordini-mult mai haotic\u0103 \u0219i mult mai periculoas\u0103 dec\u00e2t oricare alta \u00eentr-o genera\u021bie<\/em>. Forumul de la Davos desf\u0103\u0219urat sub egida temei Noul context global<\/em>, desf\u0103\u0219urat \u00een ianuarie 2015, a avut pe agend\u0103 10 provoc\u0103ri care afecteaz\u0103 lumea de ast\u0103zi: mediul \u0219i s\u0103r\u0103cia resurselor, calificarea for\u021bei de munc\u0103 \u0219i capitalul uman, agricultura \u0219i securitatea alimentar\u0103, investi\u021biile \u0219i comer\u021bul interna\u021bional, paritatea sexelor, investi\u021biile pe termen lung \u00een infrastructur\u0103 \u0219i dezvoltare, viitorul Internetului, extinderea global\u0103 a criminalit\u0103\u021bii \u0219i corup\u021biei, incluziunea social\u0103, dezvoltarea economiei. La acestea se adaug\u0103 imigra\u021bia, terorismul \u0219i revigorarea imperialismului rus trei provoc\u0103ri cu care Europa, \u0219i nu numai, are de a face. Lumea se schimb\u0103 \u0219i ne \u00eendrept\u0103m spre o Nou\u0103 Ordine Global\u0103 trec\u00e2nd printr-o dezordine general\u0103 care afecteaz\u0103 de la individ p\u00e2n\u0103 la structura administrativ\u0103 pe to\u021bi \u0219i pe toate.<\/p>\n

Directorul Comunit\u0103\u021bii de Informa\u021bii a SUA \u0219i situa\u021bia global\u0103 actual\u0103<\/strong><\/p>\n

Anul 2014 a fost cel mai negru an \u00een privin\u021ba consecin\u021belor activit\u0103\u021bii teroriste peste 13000 de atacuri \u0219i peste 31000 de mor\u021bi. \u00centr-o discu\u021bie la Consiliul pentru Rela\u021bii Externe cu prilejul Lec\u021biilor Kenneth A. Moskow Memorial pe margine securit\u0103\u021bii na\u021bionale \u0219i a contraterorismului James Clapper, Directorul Comunit\u0103\u021bii de Informa\u021bii\/DNI (\u0219eful cupolei de informa\u021bii americane\/ Director of National Intelligence) a relevat faptul c\u0103 principala problem\u0103 a comunit\u0103\u021bii de informa\u021bii de ast\u0103zi este fenomenul terorist generat de Statul Islamic. \u00cengrijor\u0103tor este num\u0103rul celor care pleac\u0103 \u00een Siria, din Europa (3400 de lupt\u0103tori) dar \u0219i din America (150 de lupt\u0103tori), pentru a se al\u0103ture grupului ISIS care la ora actual\u0103 are peste 20000 de lupt\u0103tori str\u0103ini. Directorul DNI a vorbit \u0219i despre o ameni\u021bare mai pu\u021bin vizibil\u0103 cea a grupului Korasan (denumirea este dat\u0103 dup\u0103 o regiune din Pakistan), grup afiliat al-Qaida \u0219i care a reu\u0219it s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 un loc \u00een Siria de unde preg\u0103te\u0219te atentate \u00eempotriva Occidentului dar \u0219i a SUA. Prezen\u021ba lui Assad la putere \u00een Siria \u0219i declan\u0219area r\u0103zboiului civil s-a constituit \u00eentr-un magnet pentru islami\u0219ti fundamentali\u0219ti din \u00eentreag lume. Conform declara\u021biei lui Richard Hass pre\u0219edintele Consiliului pentru Rela\u021bii Externe dat\u0103 al BBC, SUA a gre\u0219it \u00een momentul \u00een care Assad a folosit gaze toxice \u00eempotriva popula\u021biei siriene \u0219i nu a utilizat for\u021ba armat\u0103 pentru a-l elimina pe acesta. Acum problema elimin\u0103ri lui Assad a trecut pe locul doi pe agenda serviciilor de informa\u021bii, dup\u0103 aceea a elimin\u0103rii grupului terorist ISIS. Clapper spunea: serviciile sunt cele care lucreaz\u0103 \u00een sala ma\u0219inilor intoduc\u00e2nd c\u0103rbunii \u00een tender iar sus pe puntea navei sunt politicieni care decid dac\u0103 ac\u021biunile <\/em>(n.a. A.G. – eliminarea lui Assad \u0219i a ISIS) se fac \u00eempreun\u0103 sau pe r\u00e2nd<\/em>.\u00a0 De asemenea Directorul a comentat faptul c\u0103 decizia luat\u0103 de pre\u0219edintele Statului Major al Trupelor de Uscat al SUA, Ray Odierno, de a \u00eencepe recrutarea veteranilor \u0219i preg\u0103tirea for\u021belor Armatei Libere Siriene este o decizie care va asigura o for\u021b\u0103 militar\u0103 preg\u0103tit\u0103, cu impact \u00een opera\u021biuni, preg\u0103tit\u0103 s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 \u00een lupta cu armata regulat\u0103 a lui Assad.<\/p>\n

Probleme pe agenda serviciilor de informa\u021bii americane<\/strong><\/p>\n

Una din problemele grave din Orientul Mijlociu face referin\u021b\u0103 la refugia\u021bii sirieni a c\u0103ror num\u0103r a dep\u0103\u0219it 11 milioane de suflete \u0219i care s-au r\u0103sp\u00e2ndit \u00een \u021b\u0103rile din \u00eenprejurimi Liban, Iordania \u0219i Turcia sau au traversat Mediterana spre Europa. O alt\u0103 problem\u0103 men\u021bionat\u0103 este acea a luptei pentru domina\u021bia \u00een Orientului Mijlociu. Pe primul loc este dorin\u021ba dar \u0219i ac\u021biunile Iranului pentru aceasta de unde a rezultat sprijinul acordat de Teheran mili\u021biilor \u0219iite at\u00e2t \u00een Irak c\u00e2t \u0219i \u00een Siria \u0219i \u00een Yemen (Houthis). Negocierile SUA cu Teheranul asupra programului nuclear au deveni distincte fa\u021b\u0103 de rela\u021bia pe care iranienii o au \u00een sprijinirea \u0219ii\u021bilor din regiune dar \u0219i a guvernului Assad \u0219i a organiza\u021biei Hezbolah. Referitor la criza din Ucraina \u0219i la preluarea ilegal\u0103 a Crimeei, Clapper a men\u021bionat c\u0103 ru\u0219ii au f\u0103cut mai mult dec\u0103t s\u0103 asigure separti\u0219tilor arme ei au desf\u0103\u0219urat unit\u0103\u021bi care au \u00eempiedicat for\u021bele ucrainiene s\u0103 recucereasc\u0103 teritoriile ocupate de separti\u0219ti din estul \u021b\u0103rii. O \u00eentrebarea, care st\u0103 pe buzele est europenilor a fost pus\u0103 de moderatorului interviului Frances Fragos Townsend (Executive Vice President of Worldwide Government, Legal, and Business Affairs, MacAndrews & Forbes Holdings Inc.) \u0219i suna cam a\u0219a: Sunt specili\u0219ti care sus\u021bin existen\u021ba unei continu\u0103ri a agresiunii ruse \u00een fostele state din Europa de Est-Letonia \u0219i Estonia. C\u00e2t de \u00eengrijorat sunte\u021bi \u0219i cum crede\u021bi c\u0103 va evolua situa\u021bia<\/em>? Directorul Clapper a r\u0103spuns: Ce \u00eel motiveaz\u0103 pe Putin este viziunea sa despre lume \u0219i eu cred c\u0103 el t\u00e2nje\u0219te dup\u0103 vremea c\u00e2nd Rusia era un Imperiu. Acesta este modul lui de a privi lucrurile \u0219i astfel pe 22 februarie anul trecut c\u00e2nd Ianukovici a fugit \u00een mod intempestiv din Ucraina cred c\u0103 Putin a v\u0103zut o oportunitate pe care o a\u0219tepta pentru a prelua Crimeea care dup\u0103 cum \u0219tii a fost \u00een mintea lui o mare nedreptate(n.a. A.G. – la adresa Federa\u021biei Ruse)… Aceasta a fost o alt\u0103 ocazie similar\u0103 cu cea din Georgia. Problema num\u0103rul unu pe agenda politicii externe a Rusiei este s\u0103 controleze spa\u021biul fostului URSS. Eu cred c\u0103 exist\u0103 o diferen\u021b\u0103 \u00een mintea lor cu privire la statele Baltice pentru c\u0103 spre deosebire de Ucraina ele sunt membre NATO.\u00a0 Avem apoi articolul 5 care eu personal cred c\u0103 serve\u0219te ca un argument de descurajare. Nu sunt prea multe de spus, cred c\u0103 ru\u0219ii vor continua s\u0103 fac\u0103 opera\u021biuni soft-power de tipul spionaj, opera\u021biuni de dezinformare, propagand\u0103 pro ruseasc\u0103, exemplul cel mai bun fiind Moldova \u0219i Transnistria<\/em>. La finalul discu\u021bie Directorul James Clapper a caracterizat situa\u021bia de ast\u0103zi cu aceste cuvinte: \u00a0Sunt \u00een func\u021bii din sistemul de informa\u021bii de peste 50 de ani \u0219i nu-mi amintesc o perioad\u0103 \u00een care s\u0103 fi fost asalta\u021bi de crize \u0219i provoc\u0103ri de-a lungul \u0219i de-a latul globului, crize \u0219i provocari ca cele de ast\u0103zi<\/em>. C\u00e2t adev\u0103r exist\u0103 \u00een cele spuse de Clapper vedem singuri ast\u0103zi \u00een Europa de est unde schimb\u0103rile provocate de Federa\u021bia Rus\u0103 sunt \u00een contradic\u021bie cu normele interna\u021bionale. Tratatele nu se mai respect\u0103, grani\u021bele se schimb\u0103 prin for\u021b\u0103, negocierile nu \u021bin de cald<\/em>, f\u0103r\u00e2mi\u021barea unit\u0103\u021bii structurilor precum cea a UE, lipsa de voin\u021b\u0103 politic\u0103 comun\u0103, apari\u021bia unui tsunami imigra\u021bionist, ura de ras\u0103 etc aceasta este numai o parte a imaginii unei Europe b\u00e2ntuite de dorin\u021bele revan\u0219arde de tot felul. \u0218i peste toate acestea mai apar diver\u0219i tr\u0103d\u0103tori (cazul Snowden) care schimb\u0103 ierarhia rela\u021biilor interstatale \u0219i faciliteaz\u0103 unor grupuri teroriste \u0219i unor indivizi solu\u021bii de evitare a captur\u0103rii lor.<\/p>\n

Cazul Snowden \u0219i Statul Islamic<\/strong><\/p>\n

Fostul num\u0103r 2 din CIA Michael Morell, fost unul dintre oficialii Agen\u021biei \u00een timpul devoal\u0103rii documentelor clasificate de c\u0103tre fostul angajat al NSA \u00een 2013, men\u021biona \u00eentr-o recent\u0103 carte c\u0103 dezv\u0103luirile lui Snowden au permis unor lideri terori\u0219ti s\u0103 scape de supravegherea electronic\u0103 a NSA \u0219i au jucat un rol important \u00een dezvoltarea grupului terorist Statul Islamic. De asemenea dezv\u0103luirile acestuia au dezv\u0103luit unor \u021b\u0103ri precum Rusia \u0219i China modul \u00een care SUA monitorizeaz\u0103 comunica\u021bii de-a lungul globului \u0219i le-au dat acces la tehnologiile de ultim\u0103 genera\u021bie. \u00cen s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de la dezv\u0103luiri, organiza\u021biile teroriste de-a lungul globului au \u00eenceput s\u0103-\u0219i modifice modul de ac\u021biune \u00een spritul celor declarate de Snowden. Comunica\u021bii s-au redus, tacticile s-au schimbat<\/em>-scrie Morell. Printre aceste dezv\u0103luiri la loc de frunte st\u0103 descrierea programului prin care Agen\u021bia NSA colecteaz\u0103 emilurile \u0219i le transfer\u0103 cu ajutorul echipamentelor \u00een serv\u0103rele din SUA. Spre exemplu Statul Islamic \u0219i-a schimbat sistemul de comunica\u021bii trec\u00e2nd pe platforme sigure \u0219i utiliz\u00e2nd criptarea sau evit\u00e2nd comunica\u021biile electronice. ISIS a fost unul din grupurile teroriste care a \u00eenv\u00e2\u021bat de la Snowden \u0219i este clar c\u0103 ac\u021biunile lui au avut un rol \u00een ridicarea ISIS. Pagubele provocate<\/em>– scria Morell- sunt semnificative \u0219i continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103<\/em>. \u00cen societatea de informa\u021bii american\u0103 sunt \u00eens\u0103 opinii diferite referitoare la acest fapt. Cert este c\u0103 grupul nu a cucerit teritorii dec\u00e2t dup\u0103 un an de la dezv\u0103luiri, oficiali din sectorul de informa\u021bii, care au avut acces la informa\u021biile despre tacticile ISIS utilizate pe teritoriul Irakului,\u00a0 declar\u00e2nd pentru The Daily Beast, c\u0103 acest grup derivat din al-Qaida \u00een Irak (AQI) a folosit noi metode pentru a evita detectarea<\/em>. AQI a fost \u021binta NSA \u00een perioada 2007-2008 atunci c\u00e2nd \u021binta primar\u0103 au fost telefoanele celulare ale mebrilor grupului. Exist\u0103 varianta c\u0103 lec\u021biile primite \u00een acele timpuri s\u0103-i fi f\u0103cut pe membrii grupului precau\u021bi \u00een utilizarea telefoanelor \u0219i a mail-urilor mai ales c\u0103 lideri acestuia sunt fo\u0219ti ofi\u021bei inclusiv de informa\u021bii din armata lui Saddam Husseini. Avertismentul transmis de Snowden s-a ad\u0103ugat lec\u021biilor anterioare primite de terori\u0219ti \u0219i a f\u0103cut ca poza \u00eentregului peisaj al intercept\u0103rilor s\u0103 devin\u0103 cuprinz\u0103toare. Prima dezv\u0103luire a lui Snowden a fost referitoare la Actul de supraveghere a informa\u021biilor externe sec\u021biunea 702 prin care SUA are autoritatea legal\u0103 de a colecta emailurile de la str\u0103ini afla\u021bi \u00een supraveghere. Dezv\u0103luirea numea companiile care au leg\u0103turi cu NSA \u0219i pe care, ulterior, terori\u0219ii nu le-au mai folosit. Snowden a fost angajatul CIA din 2006-2009, \u00eenainte de a lucra pentru NSA. \u00centr-o discu\u021bie cu Directorul CIA, Jhon Brennan, la mijlocul lui 2013 imediat dup\u0103 apari\u021bia primului articol \u00een The Washington Post, Morel a eviden\u021biat dou\u0103 teme de discu\u021bie: sunt materiale ale CIA \u00een documentele sustrase de Snowden de la NSA \u0219i dac\u0103 acesta a sustras documente pe perioada c\u00e2t a fost angajatul CIA. Morel a scris c\u0103 dup\u0103 investiga\u021bia efectuat\u0103 la NSA ve\u0219tile nu au fost bune<\/em>: pe l\u00e2ng\u0103 documente cu grad de risc ridicat au fost sustrase materiale secrete at\u00e2t de la NSA c\u00e2t \u0219i de la CIA<\/em>. La prima tem\u0103 de discu\u021bie Morel nu a comentat foarte mult l\u0103s\u00e2nd lucrurile \u00een coad\u0103 de pe\u0219te<\/em>. Ceea ce \u0219tim este c\u0103 \u00eentre NAS \u0219i CIA exist\u0103 cooperare \u0219i chiar participare la opera\u021biuni \u00een comun. Privitor la a doua \u00eentrebare Morel a spus: Nu am autorizarea s\u0103 transmit r\u0103spunsul care mi-a fost spus, din cauza implica\u021biilor referitoare la securitatea na\u021bional\u0103 a dezv\u0103luirii acestor informa\u021bii<\/em>.<\/p>\n

Concluzie<\/strong><\/p>\n

Richard Hass scria \u00een 2008: Principala caracteristic\u0103 a rela\u021biilor interna\u021bionale \u00een sec XXI este nonpolaritatea – \u00een nici un caz o lume dominat\u0103 de unul dou\u0103 sau mai multe state- o lume dominat\u0103 de o puzderie de actori care-\u0219i exercit\u0103 o serie variat\u0103 de puteri. Aceasta reprezint\u0103 o schimbare tectonic\u0103 de paradigm\u0103 fa\u021b\u0103 de trecut. Secolul XX a fost \u00een mod distinc multipolar. Dup\u0103 50 de ani\u00a0 dou\u0103 r\u0103zboaie \u0219i multe alte conflicte un sistem bipolar a rezultat pe arena interna\u021bional\u0103. La finalul R\u0103zboiului Rece URSS s-a dizolvat bipolaritatea s-a transformat \u00een unipolaritate un sistem interna\u021bional dominat de o putere SUA. Dar ast\u0103zi puterea este difuz\u0103 \u0219i la finele unipolarit\u0103\u021bii o serie de \u00eentreb\u0103ri ies la iveal\u0103. C\u00e2t de mult difer\u0103 nonpolaritatea fa\u021b\u0103 de alte forme de ordine interna\u021bional\u0103? Cum se materializeaz\u0103 ea? Care sunt consecin\u021bele ei ?Cum va r\u0103spunde SUA?<\/em> S\u0103 mai ad\u0103ug\u0103m dou\u0103: Am ajuns aici pe ce drum vom merge?;Cum va ar\u0103ta Noua Ordine Mondial\u0103?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dr Richard Haass, membru al primului e\u0219alon al politicii externe a SUA, consilier al pre\u0219edintelui SUA \u0219i oficial al Departamentului de Stat, pr\u0219edintele influentului think-tank Consiliul pentru Rela\u021bii Externe (Council on Foreign Relations\/New York) declara \u00eentr-un interviu recent la BBC c\u0103: S-a instalat o nou\u0103 er\u0103 a dezordini-mult mai haotic\u0103 \u0219i mult mai periculoas\u0103 dec\u00e2t oricare alta \u00eentr-o genera\u021bie. Forumul de la Davos desf\u0103\u0219urat sub egida temei Noul context global, desf\u0103\u0219urat \u00een ianuarie 2015, a avut pe agend\u0103 10 provoc\u0103ri care afecteaz\u0103 lumea de ast\u0103zi: mediul \u0219i s\u0103r\u0103cia resurselor, calificarea for\u021bei de munc\u0103 \u0219i capitalul uman, agricultura \u0219i securitatea alimentar\u0103, investi\u021biile \u0219i comer\u021bul interna\u021bional, paritatea sexelor, investi\u021biile pe termen lung […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":3895,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,65,86,102,66],"tags":[],"class_list":["post-3894","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-blog-en","category-international-peace-security","category-issues","category-studies-and-analysis"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3894"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3894"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3894\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3896,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3894\/revisions\/3896"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3895"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3894"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3894"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3894"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}