{"id":3981,"date":"2015-10-25T11:28:47","date_gmt":"2015-10-25T09:28:47","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/en\/?p=3981"},"modified":"2017-11-14T21:27:42","modified_gmt":"2017-11-14T19:27:42","slug":"criza-europeana-a-imigratiei-reactia-siriana-a-kremlinului-si-razboiul-multipolar-din-siria","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/criza-europeana-a-imigratiei-reactia-siriana-a-kremlinului-si-razboiul-multipolar-din-siria\/","title":{"rendered":"Criza european\u0103 a imigra\u021biei, reac\u021bia sirian\u0103 a Kremlinului \u0219i r\u0103zboiul multipolar din Siria"},"content":{"rendered":"

\"migranti-siria\"<\/a>Europa este blocat\u0103 f\u0103r\u0103 solu\u021bie \u00een ciocnirea civiliza\u021biilor. SUA a ezitat s\u0103 intervin\u0103 \u00een Siria \u00een schimb Rusia a devenit vioara \u00eent\u00e2i \u00een geopolitica interna\u021bional\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i clameaz\u0103 dreptul de mare putere global\u0103 ac\u021bion\u00e2nd militar \u00een vecin\u0103tatea estic\u0103 \u0219i sudic\u0103 UE. Siria a devenit terenul unei confrut\u0103ri ruso-americane pentru preluarea controlului asupra Orientului Mijlociu. Fiecare are de partea sa propria coali\u021bie.<\/p>\n

Criza refugia\u021bilor b\u00e2ntuie cancelariile din Europa Central\u0103 \u0219i de Est. Declara\u021biile oficialilor au sc\u0103pat de sub control. Pozi\u021bile na\u021bionale fa\u021b\u0103 de criz\u0103 se schimb\u0103 de la o zi la alta. Negocierile din spatele u\u0219ilor fac ca cei care erau \u00eempotriv\u0103 s\u0103 devin\u0103 pentru. Occidentul este \u00eentr-o situa\u021bie delicat\u0103 provocat\u0103 de zecile de imigran\u021bi care-\u0219i caut\u0103 ad\u0103post \u00een marile ora\u0219e vest europene. Grani\u021bele se ap\u0103r\u0103 cu garduri de s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103 \u0219i cu armata. Criza vrem nu vrem se apropie de grani\u021ba na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei. Patru ani \u015fi jum\u0103tate de inac\u0163iune a Occidentului \u00een fa\u0163a unei tragedii umane de propor\u0163ii uria\u015fe precum cea din Siria nu puteau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 f\u0103r\u0103 pedeaps\u0103<\/em>. Occidentul a e\u0219uat \u00een rela\u021bia cu Siria \u0219i Libia \u0219i a intrat \u00een faza decontului. Ce vom face?<\/p>\n

Robert Kaplan sus\u0163ine \u00een cartea sa R\u0103zbunarea Geografiei: Ce ne spune harta despre conflictele viitoare \u015fi lupta \u00eempotriva destinului<\/em>

[1]<\/a>, \u00a0c\u0103, pentru a \u00een\u0163elege evenimentele curente \u2013 conflictele religioase, r\u0103zboaiele, instabilitatea politic\u0103 \u2013, e de ajuns s\u0103 arunc\u0103m o privire asupra h\u0103r\u0163ii. Harta, este de p\u0103rere Kaplan, ne ofer\u0103 primele indicii pentru a discerne o logic\u0103 istoric\u0103 legat\u0103 de ce are s\u0103 urmeze. Cu ajutorul h\u0103r\u021bii Kaplan explic\u0103 situa\u0163ii actuale diverse, precum: De ce Teheranul manifest\u0103 influen\u0163\u0103 de la Marea Mediteran\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een Afghanistan \u015fi c\u0103 actualul regim iranian va c\u0103dea fiindc\u0103 nu este sincronizat cu istoria iranian\u0103; De unde vin cinismul \u015fi paranoia Rusiei \u015fi ale lui Putin; De ce puterea Chinei este de necontestat, cum de ar putea deveni China superputerea Asiei \u015fi de ce are de \u00eenfruntat totodat\u0103 mi\u015fc\u0103rile sociale interne; De ce vede Balcanii (de Vest) ca pe o trecere de la civiliza\u0163ia Europei Centrale spre s\u0103r\u0103cia \u015fi violen\u0163a Orientului Mijlociu, pe o ax\u0103 a conflictelor care \u00eencepe \u00een Bosnia \u015fi \u0163ine p\u00e2n\u0103 la Bagdad.<\/p>\n

Dilema Europei la valul de imigran\u021bi?<\/strong><\/p>\n

Num\u0103rul actual al refugia\u021bilor este descurajator pentru o Europ\u0103 a c\u0103rei normalitate nu a fost clintit\u0103 de peste 70 de ani, de la finele celui de-al II-lea R\u0103zboi Mondial. \u00cen primele 8 luni ale anului 2015, \u00een jur de 400 de mii de refugia\u021bi au intrat \u00een Europa \u00een mare parte prin Italia \u0219i acum prin Turcia, Grecia, Macedonia, Serbia \u0219i Ungaria. Un fapt este clar imigra\u021bia nu este nou\u0103, noi sunt volumele mari de oameni la care s-a ajuns<\/strong>. Organiza\u021bia Interna\u021bional\u0103 pentru Migra\u021bie din Geneva a estimat c\u0103 peste 2500 de imigran\u021bi au pierit \u00een valurile Mediteranei \u00een aceste 8 luni ale lui 2015.\u00a0 Actuala migra\u021bie ridic\u0103 o dilem\u0103 morl\u0103 pentru Europa pe care filozofii<\/em> o denumesc alegerea tragic\u0103<\/em>. Dezastrul acestei treceri \u00een b\u0103rci pesc\u0103re\u0219ti vechi sau de cauciuc a Mediteranei treze\u0219te sentimente care nu pot fi ignorate. Imaginile video \u0219i pozele fac parte dintr-o manipulare subtil\u0103 a unei media subjugat\u0103 uneori unor for\u021be anti-europene sau mai bine zis a unui fel special de manipulare denumit\u0103 de generalii ru\u0219i Maskirovka. Durerea acestor s\u0103rmani este mare \u0219i acesta este adevarul, dar manipulare duce spre demolarea valorilor democratice ale unei Europe neconsolidate \u0219i m\u0103cinat\u0103 de interese na\u021bionaliste. Astfel de imagini tragice aduc cu ele provoc\u0103ri descurajatoare pentru o Europ\u0103 \u00een recesiune care lupt\u0103 cu un nivel ridicat de \u0219omaj, cu posibile atacuri teroriste, cu istabilitatea politic\u0103 \u0219i economic\u0103 a unei \u021b\u0103ri membre ale zonei euro \u0219i a spa\u021biului Schengen precum Grecia. <\/em>Ce a stimulat aceast\u0103 imigra\u021bie \u00een prim\u0103 faz\u0103? Xenofobia. Am avut peste 200 de atacuri ale caselor azilan\u021bilor din Germania \u00een acest an, atacuri descrise de Cancelarul Angela Merkel ca pe un lucru care nu-i aduce nimic bun Germaniei.<\/em> Turcia a \u00eentredeschis doar pu\u0163in u\u0219a de la taberele de refugia\u0163i ar\u0103t\u00e2nd lumii \u00eentreaga sl\u0103biciune, ipocrizia \u015fi la\u015fitatea. Liderii europeni care au tolerat\u00a0 disperarea unei na\u0163iuni \u0219i care au asistat t\u0103cu\u0163i ani \u00een \u015fir la atrocit\u0103\u021bile produse de guvernul sirian \u0219i de terori\u0219tii Statului Islamic nu mai \u0219tiu cum s\u0103 procedeze \u00eemp\u00e2r\u021bind felii<\/em> din grupurile de refugia\u021bi \u00eentre statele membre peste voin\u021ba acestora. Uniunea European\u0103 pare K.O. \u00een fa\u0163a crizei imigran\u0163ilor. Este nevoie de o reg\u00e2ndire a \u00eentregii legisla\u021bii comunitare inclusiv a Tratatului de la Lisabona, care s\u0103 readuc\u0103 \u00een pozi\u021bia de actor global o Europ\u0103 dezbinat\u0103 \u0219i lipsit\u0103 de cooeren\u021b\u0103. Aici poate Rom\u00e2nia ar avea un cuv\u00e2nt de spus. \u201eCotele obligatorii\u201d \u00eemi aduc aminte de planul Valev un proiect de organizare economic\u0103 a \u021b\u0103rilor comuniste est-europene care prevedea specializarea respectivelor economii pe anumite ramuri de produc\u021bie, Rom\u00e2niei revenindu-i rolul de \u021bar\u0103 preponderent agricol\u0103. Planul nu a fost adoptat, fiind puternic contestat de Rom\u00e2nia. Acum Rom\u00e2nia s-a al\u0103turat Grupului de la Vi\u0219egrad. A f\u0103cut bine sau nu? Polonia a renun\u021bat subit la opozi\u021bia fa\u021b\u0103 de planul Comisiei Europene privind distribu\u021bia migran\u021bilor. O fi negociat ceva special Var\u0219ovia?<\/p>\n

\u00centreb\u0103ri f\u0103r\u0103 r\u0103spuns<\/strong><\/p>\n

\u00centr-o lume plin\u0103 de tragedii ce fel de alegeri va trebui s\u0103 fac\u0103 o societate umanitar\u0103 ca s\u0103-i asiste pe ace\u0219ti nevoia\u0219i? Sunt ace\u0219tia obliga\u021bi s\u0103-i accepte pe to\u021bi care vor s\u0103 vin\u0103 la ei indiferent de efecte? \u00a0Cine stabile\u0219te defini\u021bia refugiatului, a azilantului \u0219i a migrantului? Conven\u021biile? Migra\u021bia la ora actual\u0103 trebuie \u00een\u021beleas\u0103 ca un fenomen r\u0103sp\u00e2ndit cu consecin\u021be incalculabile. Mai mult de un miliard din cele \u0219apte miliarde de oameni tr\u0103iesc cu mai pu\u021bin de 1,25 USD\/zi. Risc\u00e2ndu-\u0219i via\u021ba sirieni, libieni, afgani sau irakieni pl\u0103tesc trafican\u021bii pentru a-i duce spre o lume a speran\u021bei. Exist\u0103 o psihoz\u0103 a refugia\u021bilor printre statele Uniunii Europene. Rom\u00e2nia nu face excep\u021bie. Media exacerbeaz\u0103 aceast\u0103 criz\u0103 prin reportaje de la fa\u021ba locului \u0219i prin povestirile unor refugia\u021bi. C\u00e2\u021bi dintre sirieni fug din calea ISIS \u0219i c\u00e2\u021bi din calea lui Assad? ISIS a omor\u00e2t peste 1800 de sirieni \u00een condi\u021bii atroce dar \u0219i guvernul de la Damasc a omort sirieni, peste 11000 de suflete \u00een bombardamente sau prin utilizarea de gaze toxice. Din 23 de milioane de sirieni jum\u0103tate au p\u0103r\u0103sit \u021bara \u0219i se afl\u0103 \u00een zona limitrof\u0103 sau au luat calea pribegiei spre Europa. \u00cen schimb raportul Eurostat arat\u0103 c\u0103 patru din cinci refugia\u021bi care intr\u0103 \u00een Europa mint c\u0103 vin din Siria.<\/strong> Din cei 213.000 de migran\u021bi sosi\u021bi \u00eencep\u00e2nd cu luna aprilie 2015 conform raportului oficial 27.000 vin din Afghanistan 17.700 sunt albanezi, iar 13.900 provin din Irak. Dintre refugia\u021bi numai 20% sunt sirieni adic\u0103 44000. \u0218i \u00eenc\u0103 un lucru pe care ar trebui s\u0103-l spunem: atunci c\u00e2nd o popula\u021bie se refugiaz\u0103 din calea r\u0103zboiului, dac\u0103 situa\u021bia este foarte grav\u0103, o face cu c\u0103\u021bel \u0219i cu purcel<\/em>. Cu alte cuvinte, nu pleac\u0103 doar b\u0103rba\u021bii, pentru c\u0103 ar fi o tic\u0103lo\u0219ie extrem\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i abandoneze so\u021bia, mama, sora sau copiii \u00een m\u00e2inile du\u0219manulu. Or refugia\u021bii no\u0219tri sunt \u00eentr-o majoritate cov\u00e2r\u0219itoare b\u0103rba\u021bi, iar acest lucru ar trebui s\u0103 ne pun\u0103 pe g\u00e2nduri(!?). Unde le sunt familiile? Le-au abandonat sau nu sunt at\u00e2t de refugia\u021bi pe c\u00e2t s-ar dori s\u0103 se cread\u0103? Cum se comport\u0103 ace\u0219ti migran\u021bi? Din relat\u0103rile de pres\u0103 sau din cele de pe re\u021belel de socializare au o agend\u0103 proprie, se deplaseaz\u0103 pe unde vor \u00een statele europene \u0219i fac ce vor. Crede\u021bi c\u0103 ace\u0219ti oameni vin \u00een Europa s\u0103 se adapteze la specificul local? Nu! Ei vin s\u0103-\u0219i impun\u0103 cultura, \u00eentr-un plan al islamiz\u0103rii Europei care e de mult timp pe masa unor lideri arabi (fo\u0219ti sau actuali)! \u0218i fac scandal dac\u0103 nu li se va permite acest lucru. Nu sunt rasist \u0219i nici nu-mi doresc s\u0103 fiu doar m\u0103 \u00eentreb: care este de fapt realitatea acestei migra\u021bii intempestive? Poate c\u0103 incapacitatea de a oferi locuri de munc\u0103 unei popula\u021bii cuprinse \u00eentre18 \u0219i 35 de ani, \u00een mod sigur r\u0103zboiul, face din ace\u0219ti o mas\u0103 de manevr\u0103 teribil\u0103. Unguri au ridicat garduri de s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103 \u0219i au sf\u00e2r\u0219it prin a-i prelua pe imigran\u021bi cu ma\u0219ina de la grani\u021ba cu Serbia \u0219i a-i duce la grani\u021ba cu Austria \u00eenv\u00e2\u021b\u00e2nd aceast\u0103 procedur\u0103 de la vecinii s\u00e2rbi care-i preiau de la grani\u021ba cu Macedonia \u0219i-i duc la grani\u021ba cu Ungaria. Acesta este noul standard aplicat la ora actual\u0103 \u00een Balcani cel care \u00eenlocui\u0219te(!?) reglement\u0103rile Dublin II. Toate acestea ridic\u0103 unele \u00eentreb\u0103ri despre soliditatea proiectul european incluz\u00e2nd dou\u0103 tratate fundamentale Tratatul de la Roma din 1957 \u0219i Tratatul de la Maastricht din 1992 (aici includem \u0219i alte documente precum Directiva privind libera circula\u021bie din 2004, Conven\u021bia Schengen din1990, Tratatul de la Amsterdam din 1997 \u0219i Reglement\u0103rile de la Dublin din 2014). Documentele enumerate mai sus garanteaz\u0103\u00a0 circula\u021bia for\u021bei de munc\u0103 \u0219i a cet\u0103\u021benilor europeni pe continent, au desfiin\u021ba grani\u021bele ceea ce a fost considerat\u0103 ca o mare realizare a Comisiei Europene, \u0219i au creat un sistem reglementat de \u00eenregistrare a solicit\u0103rilor de azil \u00een prima \u021bar\u0103 \u00een care s-a intrat \u00een zona UE. Ce constat\u0103m? C\u0103 toat\u0103 aceast\u0103 arhitectur\u0103 de legi nu lucreaz\u0103 \u00een fa\u021ba puhoiului de refugia\u021bi care asalteaz\u0103 Europa \u0219i conform celor declarate de fostul premier portughez\u00a0 Ant\u00f3nio Guterres, actualmente \u00cenaltul Comisar ONU pentru refugia\u021bi, amenin\u021b\u0103 sistemul de ajutor umanitar pe care Europa l-a construit cu mare greutate<\/em>. Statele membre UE au \u00eenceput s\u0103 ia m\u0103suri de reinstalare a controlului la grani\u021b\u0103. Politicieni de extrem\u0103 drept\u0103 critic\u0103 politicile de imigrare europene \u0219i cer reanalizarea lor. Nu am trait cu at\u00e2tea garduri de s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103 \u00eentre state nici pe vremea cumplitului R\u0103zboi Rece. Lideri europeni \u00een\u021beleg faptul c\u0103 actuala situa\u021bie implic\u0103 provoc\u0103ri morale \u0219i pozi\u021bii politice sensibile. \u00cen primul r\u00e2nd ei pot spune \u0219i face numai ceea ce este benefic \u00een rezolvarea situa\u021biei. De aceea ni se pare c\u0103 avem o problem\u0103 cu pozi\u021bia Cancelarului Merkel de ast\u0103zi. Putea face altceva dec\u00e2t ce a f\u0103cut p\u00e2n\u0103 acuma?<\/strong> Guvernul german a fost unul care a acceptat de-a lungul timpului s\u0103 acorde ajutorul umanitar necesar refugia\u021bilor (sunt peste 7 milioane de musulmai reziden\u021bi \u00een Germania). Problema este c\u0103 aceste solu\u021bii de rezolvare a situa\u021biei pot duce la rezultate viitoare complicate. Ne aducem aminte de marea migra\u021bie a cubanezilor \u00een SUA a\u0219a numita Mariel boatlift<\/strong> (cubanezii au emigrat \u00eencep\u00e2nd cu 15 aprilie \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 31 octombrie 1980 c\u00e2nd cele dou\u0103 state Cuba \u0219i SUA au \u00eencheiat un acord de oprire a exodului refugia\u021bilor) atunci c\u00e2nd 125000 de cubanezi (Fidel Castro a scos din \u00eenchisori \u0219i din spitalele de psihiatrie zeci de cubanezi pe care i-a suit \u00een b\u0103rcile de refugia\u021bi) au trecut marea \u00een Florida stimula\u021bi \u0219i de ajutorul umanitar promis de pre\u0219edintele Jimmy Carter. Ce a urmat? Jimmy Carter a pierdut alegerile preziden\u021biale \u00een favoarea lui Ronald Regan.<\/p>\n

Ce remarc\u0103m \u00een aceast\u0103 migra\u021bie? Refugia\u021bi caut\u0103 cele mai bune solu\u021bii \u00een \u021b\u0103rile care au o politic\u0103 umanitar\u0103 favorabil\u0103 lor, precum Germania \u0219i Suedia. \u00cen al doilea r\u00e2nd migra\u021bia la nivele ridicate duce la probleme mari pentru partidele politice \u00een propriile \u021b\u0103ri. Astfel \u00een anii 90 Social Democra\u021bii din Germania au pl\u0103ti un pre\u021b mare fiind sanc\u021biona\u021bi de aleg\u0103tori pentru c\u0103 au sus\u021binut reformele propuse de Cre\u0219tin Democra\u021bii din Germania ca r\u0103spuns la o cre\u0219tere haotic\u0103 a num\u0103rului de azilan\u021bi. 10 ani mai t\u00e2rziu guvernul Laburist din Marea Britanie a suferit de pe urma aprob\u0103rii accesului nelimitat la pia\u021ba muncii pentru \u021b\u0103rile din Estul \u0219i Centru Europei care aderaser\u0103 la UE \u00een 2004 (au estimat o cerere de 13000 de migran\u021bi \u0219i au constatat c\u0103 au primit 750000). Deci dac\u0103 votan\u021bii vor considera c\u0103 politicienii nu fac ceea ce trebuie pentru oprirea acestui val atunci cei favoriza\u021bi vor fi na\u021bionali\u0219ti \u0219i cei care vor diminuarea politicilor umanitare \u00een propriile \u021b\u0103ri. \u00a0\u00cen al patrulea r\u00e2nd ajutor financiar acordat de UE celor trei state din jurul Siriei (Turcia, Iordania \u0219i Liban) a fost mai mult simbolic (41% din 1,3 miliarde solicitate de factorii responsabili ai ONU- ajutorul a sc\u0103zut la 13$ pe lun\u0103\/persoan\u0103 iar 184 de clinici de\u021binute de Organiza\u021bia Mondial\u0103 pentru S\u0103n\u0103tate \u00een Irak au fost \u00eenchise l\u0103s\u00e2nd 3 milioane de irakieni f\u0103r\u0103 asisten\u021b\u0103 medical\u0103). \u00cen al cincilea r\u00e2nd ac\u021biunile \u00eempotriva grupurilor de trafica\u021bi trebuie reanalizate \u0219i coordonate cu mare eficien\u021b\u0103 pentru lichidarea acestora \u00eenainte ca mare parte a profiturilor din aceast\u0103 ac\u021biune s\u0103 ajung\u0103 \u00een m\u00e2nile celor care coordoneaz\u0103 ordinea public\u0103. \u00cen al \u0219aselea r\u00e2nd este necesar\u0103 realizarea unor zone de primire \u0219i triere a migran\u021bilor pe continentul African eventual \u00een Nigeria (un hotspot<\/em> pilot va fi construit la Agadez sub egida Organiza\u021biei Interna\u021bionale pentru Migra\u021bie) loc de unde ar urma ca ace\u0219ti \u00een func\u021bie de situa\u021bia lor s\u0103 fie transfer\u021bi \u00een alte \u021b\u0103ri din zona european\u0103. Pentru Europa se duc negocieri cu Albania \u0219i Bosnia. Abu Mahmoud fost medic \u00een ora\u0219ul Aleppo \u0219i aflat pe lista Interpolului a devenit num\u0103rul unu \u00een traficul de sirieni spre Europa el \u00eensu\u0219i fiind un astfel de refugiat \u00een Turcia.\u00a0 \u00cen opinia sa numarul mare de refugiati ajun\u0219i \u00een ultimele luni \u00een Europa se datoreaz\u0103 politicii guvernului grec de a-\u0219i deschide grani\u021bele. Conform spuselor acestuia pentru publica\u021bia britanic\u0103 The Telegraph: Este mai greu sa ajungi \u00een Grecia, \u00eens\u0103 dup\u0103 ce ai ajuns aici este u\u0219or s\u0103 traversezi Europa pentru c\u0103 grani\u021ba este deschis\u0103<\/em>. Abu Mahmoud a vorbit \u0219i despre pre\u021burile practicate: s\u0103 ajungi \u00een Grecia cost\u0103 1.100 de dolari de refugiat, \u00een Germania poate ajunge la 2000 de euro, iar Suedia \u0219i Norvegia, la 3000-4000 de euro-<\/em>conform cotidianului The Telegraph. Trimisul special al AGERPRES la Atena, Ionu\u021b Mare\u0219, spunea: Pia\u021ba Victoria din capitala elen\u0103 Atena a devenit din luna august locul unde imigran\u021bii din Orientul Mijlociu, \u00een majoritate cov\u00e2r\u0219itoare fugi\u021bi din Afganistan, despre care spun c\u0103 este zon\u0103 de r\u0103zboi, se str\u00e2ng \u0219i a\u0219teapt\u0103 \u00een aer liber c\u00e2teva zile, \u00een special pentru a primi bani de la rudele din \u021bar\u0103 sau din diaspora \u0219i a-\u0219i putea continua drumul lung spre Europa Occidental\u0103<\/em>.<\/p>\n

De unde a \u00eenceput criza refugia\u021bilor?<\/strong><\/p>\n

De la r\u0103zboiul civil din Siria. \u00cen cei patru ani de r\u0103zboi lucrurile au devenit din ce \u00een ce mai complicate iar Siria a devenit epicentrul unui R\u0103zboi Rece ruso-american, o variant\u0103 modern\u0103 a celui \u00eencheiat \u00een 1990. Eforturile opozi\u021biei siriene \u00een frunte cu Armata Sirian\u0103 Liber\u0103 au fost de\u0219arte c\u00e2\u0219tig\u0103torul \u00een Siria fiind Statul Islamic \u0219i Bashar al-Assad, allawitului de la Damasc (ramur\u0103 a \u015fii\u0163ilor), dictator de religie minoritar\u0103 \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u00een care aproximativ 73% din locuitori sunt sunni\u0163i (15% \u0219ii\u021bi \u0219i 12% alte etnii). Haosul actual din Orientul Mijlociu este o consecin\u021b\u0103 a luptei religioase dintre suni\u021bi \u0219i \u0219ii\u021bi de-a lungul istorie, o consecin\u021b\u0103 a \u00eemp\u0103r\u021birii Orientului Mijlociu \u00een state artficiale (Acordul Sykes\u2013Picot din 1916 o \u00een\u021belegere secret\u0103 \u00eentre guvernele Angliei \u0219i Fran\u021bei, cu aprobarea Imperiului Rus care venea s\u0103 defineasc\u0103 sferele de influen\u021b\u0103 \u0219i control privind teritoriile care urmau s\u0103 fie extirpate din trupul \u201eOmului bolnav\u201d, sintagma care reprezenta Imperiul Otoman \u00een timpul Primului r\u0103zboi mondial), o consecin\u021b\u0103 a re\u00eemp\u0103r\u021birii sferelor de influen\u021b\u0103 \u00eentre Turcia, Arabia Saudit\u0103 \u0219i Iran, o consecin\u021b\u0103 a inexisten\u021bei unui stat kurd indedependent a c\u0103rui popula\u021bie este r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een Siria, Turcia, Irak \u0219i Iran (\u00een jur de 26 milioane). A\u0219a a ap\u0103rut Statul Islamic ca urmare a unei guvern\u0103ri lipsit\u0103 de toleran\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de suni\u021bi la Bagdad, a unei Turcii care este procupat\u0103 s\u0103-i zdrobeasc\u0103 pe kurzi (\u00een fond cei mai curajo\u015fi \u015fi mai dedica\u0163i lupt\u0103tori anti-ISIS din toat\u0103 regiunea), \u00eentr-un r\u0103zboi de gueril\u0103 urban\u0103 \u00een care armata turc\u0103 este lipsit\u0103 de experien\u021b\u0103, mai repede dec\u0103t s\u0103 stabilizeze situa\u021bia din Siria. Dup\u0103 negocieri extrem de lungi SUA \u0219i Turcia au \u00eencheiat un acord privind utilizarea bazei de la Incirlik \u0219i formarea unei zone tampon de securitate \u00een nordul Siriei, zon\u0103 eliberat\u0103 de ISIS, unde se are \u00een vederea construc\u0163iei ulterioar\u0103 a unor tabere de refugia\u0163i care s\u0103 scad\u0103 presiunea imigra\u021biei asupra Turciei (\u00een tabere \u00een Turcia se aflau \u00eenaintea actualei migra\u021bii peste 2 milioane de sirieni \u0219i irakieni). \u00cen acest contex cel\u0103lalt juc\u0103tor important din regiune, Iranul, ar ac\u021biona \u00eempotriva ISIS cu hot\u0103r\u00e2re, dar ce te faci dac\u0103 acest fapt ar trezi sensibilit\u0103\u0163ile lumii sunnite, \u00een special ale Arabiei Saudite \u0219i \u00een mod sigur ar compromite \u00eenc\u0103 labilul acord agreat cu marile puteri pe dosarul nuclear iranian.<\/p>\n

Orientul Mijlociu este locul unde fiecare joac\u0103 propriile c\u0103r\u021bi iar Washingtonul \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u021bin\u0103 balan\u021ba de putere care la ora actual\u0103 se \u00eenclin\u0103 spre Rusia<\/strong>. De ce? Pentru c\u0103 ru\u0219ii sunt cu armata \u00een Siria iar administra\u021bia Obama mai are un singur an de guvernare dedicat conform cutumelor americane viitoarelor alegeri preziden\u021biale dar \u0219i problemelor interne. Rusia a speculat sl\u0103biciunile \u015fi lentoarea decizional\u0103 a Occidentului \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 puncteze strategic \u00een Siria, urm\u00e2nd probabil s\u0103 fie prima care va desf\u0103\u015fura opera\u0163iuni militare efective \u00eempotriva inamicilor lui Assad (opozi\u021bia sirian\u0103 \u0219i probabil ISIS) de pe teritoriul Siriei. \u0218i s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 Moscova a declan\u0219at criz\u0103 Ucrainian\u0103 \u0219i tot Moscova \u00eel vrea pe Assad la conducerea Siriei. Una din consecin\u021bele acestora dou\u0103 este \u0219i criza migran\u021bilor.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>Prezen\u021ba Rusiei \u00een Siria<\/strong> – \u201eRussian boots on the ground\u201d (armata rus\u0103 a pus cizma<\/em> \u00een teritoriul Siriei)<\/p>\n

Al doilea front al Noului R\u0103zboi Rece<\/strong> se deschide \u00een Vecin\u0103tatea Sudic\u0103 a UE \u0219i se al\u0103tur\u0103 celui deschis \u00een Vecin\u0103tatea Estic\u0103 \u00een Ucraina. Aceast\u0103 situa\u0163ia este totu\u015fi diferit\u0103 fa\u0163\u0103 de cea din primul R\u0103zboi Rece, pentru c\u0103 de data aceasta nu este vorba de un r\u0103zboi bazat pe ideologii, ca \u00een deceniile trecute, ci mai degrab\u0103 este bazat pe o competi\u0163ie Occident-Rusia pentru adjudecarea suprema\u0163iei \u015fi influen\u0163ei \u00een Siria (de tipul \u201ecine rezolv\u0103 primul problema \u00een Siria va avea cuv\u00e2ntul cel mai greu dup\u0103 aceea\u201d) \u0219i implicit \u00een Orientul Mijlociu. Spre deosebire de Occident care dore\u0219te combaterea terori\u0219ilor din Statul Islamic, ru\u0219ii vor combaterea, la fel ca \u0219i Assad, a tuturor opozan\u021bilor regimului de la Damasc inclusiv a Armatei Libere Siriene \u0219i\u00a0 a forma\u021biunilor de opozi\u021bie ce graviteaz\u0103 \u00een jurul acesteia pe care le consider\u0103 terori\u0219ti la fel ca \u0219i pe ISIS.<\/em> Colaborarea politic\u0103 a Rusiei cu Siria a debutat \u00een 1971 prin crearea primei baze militare sovietice din Marea Mediteran\u0103, \u00een portul sirian Tartus. \u00cen acela\u0219i timp flota sovietic\u0103 mai crea puncte de sprijin naval importante \u00een Egipt, Ethiopia \u0219i Vietnam. \u00cen 1977 baza de sprijin din Alexandria \u0219i cea de la\u00a0 Mersa Matruh au fost evacuate \u0219i tehnica mutat\u0103 \u00een portul Tartus transformat \u00een Punctul de sprijin tehnico-material\/ Divizia nr. 720, un loc unde se repar\u0103 \u0219i se realimenteaz\u0103 navele aflate \u00een misiune \u00een Mediteran\u0103. Facilitatea condus\u0103 de personal rusesc g\u0103zduie\u0219te actualmente nava atelier din clasa Amur, PM-138 utilizat\u0103 la \u00eentre\u021binerea navelor ruse\u0219ti. Portul Tartus poate primi patru nave militare de dimensiuni medii \u00een zona portuar\u0103 destinat\u0103 opera\u021biunilor navale ruse\u0219ti \u00een schimb nu poate g\u0103zdui nave de peste 129 metri lungime precum fregatele din clasa\u00a0 Neustrashimi sau distrug\u0103toarele din clasa Udaloi de 163 de metri, cu at\u00e2t mai pu\u021bin cruci\u0219\u0103toarele din clasa Slava(186,4 metri), Kirov(252 metri) sau Kuzne\u021bov (305 metri). Baza naval\u0103 Tartus face parte acum din Comandamentul Flotei M\u0103rii Negre \u0219i const\u0103, la ora actual\u0103, din dou\u0103 docuri flotante, un depozit de materiale \u0219i alte facilit\u0103\u021bi necesare efectu\u0103rii \u00eentre\u021binerilor \u0219i caz\u0103rii personalului. De c\u00e2nd Rusia a scutit de la plata datoriei financiare<\/em> Siria (aproximativ 3\/4 din datoria de 13,4 miliarde USD adic\u0103 9,6 miliarde USD) Moscova a devenit singurul furnizor de armament al Damascului \u00eencep\u00e2nd cu anul 2006, acest la r\u00e2ndul lui a aprobat ca prezen\u021ba rus\u0103 \u00een Tartus s\u0103 fie consolidat\u0103. \u00cen 2008 odat\u0103 cu r\u0103zboiul din Georgia \u0219i r\u0103cirea rela\u021biilor dintre Federa\u021bia Rus\u0103 \u0219i Occident pre\u0219edintele Assad a aprobat conversia \u00eentr-o baz\u0103 naval\u0103 permanent\u0103 rusesc\u0103 a portului Tratus accept\u00e2nd \u0219i accesul navelor cu gabarit mai mare. Portul Latakia a fost construit cu sprijinul Arabiei Saudite \u00een 1951 c\u00e2nd s-au alocat 5 milioane de USD pentru amenajarea facilit\u0103\u021bilor portuare. \u00cen 1973 \u00een largul acestui port a avut loc prima confruntare dintre marina israelian\u0103 \u0219i cea sirian\u0103 cu prilejul r\u0103zboiului de Yom Kippur. A fost o bat\u0103lie nav\u0103 de dimensiuni mici dar care a folosit pentru prima dat\u0103 rachete nav\u0103-nav\u0103, nave sovietice din clasa Osa dotate cu rachete anti-nav\u0103 \u0219i echipamente care asigurau m\u0103suri de r\u0103zboi electronic.<\/p>\n

Cooperarea Rusia Iran \u00een Siria<\/strong><\/p>\n

Cre\u0219terea prezen\u021bei trupelor ruse\u0219ti \u0219i iraniene \u00een Siria este rezultatul \u00eent\u00e2lnirii dintre liderul militar iranian generalul Qasem Soleimani cu pre\u0219edintele Vladimir Putin \u0219i ministrul Ap\u0103r\u0103rii generalul Sergei Shoygu la Moscova, \u00een august 2015 a\u0219a cum au anun\u021bat surse ale Fox News. Rezultatul se vede ast\u0103zi \u00een ridicarea construc\u021biilor militare din zona portului Latakia\/Siria. Conduc\u0103torul for\u021belor iraniene Quds a trimis \u00een zilele de \u00eenceput ale lunii august numeroase contingente de militari iranieni \u00een Siria. Toate aceste au ca scop protec\u021bia lui Assad fa\u021b\u0103 de grup\u0103rile militare de opozi\u021bie \u0219i fa\u021b\u0103 de ISIS. \u00cen acela\u0219i timp dronele \u0219i avioanele de v\u00e2n\u0103toare ruse\u0219ti survoleaz\u0103 nordul Siriei unde se afl\u0103 zonele ocupate de opozi\u021bia sirian\u0103. Transportoarele blidate de tipul BTR-82A aduse recent \u00een Siria, sunt aparent deja implicate \u00een luptele \u00eempotriva opozi\u021biei siriene. Un nou turn de control al zborului a fost construit pe aeroportul Bassel al Assad din Latakia unde au mai fost efectuate lucr\u0103ri de m\u0103rire a pistelor de avia\u021bie pentru a putea primi avioanele cargo ale armatei ruse dar \u0219i noi piste pentru elicoptere. Au fost aduse \u0219i echipamente de protec\u021bie anti-aerian\u0103 de tipul Pantsir-S1 (codificarea NATO fiind SA-22 Greyhound) un sistem de rachete cu raz\u0103 scurt\u0103 \u0219i medie de ac\u021biune utilizat \u00eempotriva avioanelor de v\u00e2n\u0103toare, a elicopterelor de atac, a muni\u021biei de precizie, a rachetelor de croazier\u0103 dar \u0219i \u00eempotriva UAV-urilor. De asemenea o serie de trasporturi efectuate de avioanele ruse\u0219ti Antonov 120-Condor au adus diferite echipamente militare de comunica\u021bii \u0219i arme pentru infanterie, logistic\u0103 \u0219i militari ru\u0219i la Latakia. Solda\u021bii ru\u0219i destina\u021bi ac\u021biunilor din zon\u0103 fac parte din Brigada Marin\u0103 810 <\/strong>sta\u021bionat\u0103 \u00een Crimeea \u0219i care au ca misiune protec\u021bia instala\u021biilor militare ruse\u0219ti dislocate \u00een zon\u0103. Dou\u0103 nave de debarcare una din clasa Aligator \u0219i una din clasa Ropucha (din Brigada 197 a Flotei M\u0103rii Negre) au ajuns \u00een portul Latakia cu trupe \u0219i echipamente militare. Alte 22 de nave militare de toate tipurile se \u00eendrept\u0103 c\u0103tre Siria. Ru\u0219i au prepozi\u021bionat, de asemenea, 10 tancuri T-90 \u00een jurul aeroportului de la Latakia pentru a-\u0219i proteja trupele (\u00een jur de 200 de militari) dar \u0219i pistele care sunt \u00een reconstruc\u021bie. Rusia a \u00eenceput s\u0103 conduc\u0103 opera\u021biuni aeriene \u00een Siria pornind la supravegherea anumitor zone cu drone (28 de drone sunt dislocate la Latakia). De asemenea, au fost dislocate \u00een Latakia (surs\u0103 New York Times), al\u0103turi de 18 elicoptere de atac 12 de avioane Su-24 Fencer (avion de bombardament \u0219i atac la sol) , 20 de avioane Su-25 (suport aerian al trupelor de uscat similar lui A-10 Thunderbolt de la americani) avioane Su-34, avioane SU-30 SM Flankers \u0219i patru avioane de realimentare \u00een zbor Il 78.<\/p>\n

\u00cen mai 2015 generalul iranian Soleimani a fost \u00een Siria pentru a preg\u0103ti preluarea centrului de comand\u0103 al armatei siriene. Ofi\u021berii sirieni au devenit ajutoare \u00een camera opera\u021bional\u0103<\/em> a propriei armate. Assad a pierdut mult teritoriu \u00een ultimele luni iar at\u00e2t ru\u0219ii c\u00e2t \u0219i iranieni (pentru care Siria este punte de leg\u0103tur\u0103 cu Hezbolahul din Liban) nu tolereaz\u0103 o astfel de situa\u021bie. Rebelii Jabhat al-Nusra au preluat controlul provinciei Idlib iar aceasta este grani\u021b\u0103 cu zona Latakia fiind a doua provincie dup\u0103 Raqqa care iese de sub controlul Damascului. Assad are nevoie de ajutoare \u0219i la grani\u021ba cu Libanul unde a cerut sprijinul forma\u021biunilor Hezbollah pentru a zdrobii rezisten\u021ba Frontului Nusra (Jabhat al-Nusra) \u0219i al ISIS \u00een Qalamoun.<\/p>\n

Nu \u0219tim dac\u0103 combina\u021bia ruso-iranian\u0103 va fi victorioas\u0103 \u00een p\u0103strarea lui Assad dar \u00een mod sigur ISIS nu va ceda iar r\u0103zboiul civil va mai dura cel pu\u021bin un an. Rusia are dou\u0103 obiective \u00een Siria: s\u0103 controleze singura baz\u0103 naval\u0103 ruseasc\u0103 din Mediteran\u0103 \u0219i prin aceast\u0103 s\u0103 proiecteze puterea naval\u0103 \u00een Vecin\u0103tatea Sudic\u0103 a Europei.<\/strong> Drept urmare o confruntare cu ISIS este mai pu\u021bin probabil\u0103 momentan \u00een schimb este sigur\u0103 o confrutare cu opozi\u021bia sirian\u0103 \u00eenarmat\u0103 \u0219i preg\u0103tit\u0103 de SUA.<\/p>\n

Dezescaladarea<\/strong> (deconfliction <\/strong>termen folosit de Pentagon<\/em>) conflictului SUA-Rusia<\/strong><\/p>\n

S\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 oficiali din Pentagon \u0219i din Ministerul Ap\u0103r\u0103ri al Rusiei au \u00eenceput discu\u021bii preliminare pentru dezescaladarea ( deconfliction)<\/strong> situa\u021bie din Siria. SUA \u0219i Rusia au \u00eencetat rela\u021biile militare bilaterale \u00een martie 2014. Pe 18 septembrie secretarul Ap\u0103r\u0103rii Ash Charter \u0219i ministru Ap\u0103r\u0103rii rus\u00a0 Sergei Shoigu au avut o convorbire telefonic\u0103 de 50 de minute pe tema dezescalad\u0103rii militare \u00een Siriei \u0219i a combaterii ISIS. Nivelul discu\u021biilor \u00eentre cele dou\u0103 p\u0103r\u021bi r\u0103m\u0103ne \u00eenc\u0103 neclar. Nu \u0219tim propunerile EUCOM sau CENTCOM referitor la situa\u021bie \u0219i se fac astfel numai specula\u021bii. Cert este c\u0103 for\u021bele ruse\u0219ti sunt la 160 de km de teritoriul ISIS de l\u00e2ng\u0103 Aleppo unde SUA deruleaz\u0103 opera\u021biunile militare. SUA folose\u0219te spa\u021biul aerian sirian pentru lovituri \u00eempotriva ISIS. \u00cen acela\u0219i spa\u021biu aerian zboar\u0103 avionele cargo ruse\u0219ti dar \u0219i cele de v\u00e2n\u0103toare, exist\u00e2nd astfel pericolul din R\u0103zboiul Rece de a se \u00eent\u00e2lni \u00een c\u00e2mpul de lupt\u0103 avioane inamice. Am\u00e2ndou\u0103 \u021b\u0103rile afirm\u0103 c\u0103 sprijin\u0103 lupta \u00eempotriva ISIS dar prezen\u021ba ru\u0219ilor clar impiedic\u0103 ac\u021biunile avia\u021biei americane. Josh Earnest, purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al Casei albe declara c\u0103 sprijinul Rusiei c\u0103tre Assad nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 destabilizeze \u0219i s\u0103 fie contraproductiv<\/em>. \u00cen schimb purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al Departamentului de Stat, John Kirby, declara c\u0103 obiectivul Rusiei \u00een Siria r\u0103m\u00e2ne neclar<\/em>.\u00a0 Casa Alb\u0103 \u00eencerc\u0103 s\u0103 discute despre situa\u021bia actual\u0103 cu Kremlinul.<\/p>\n

Rela\u021bia SUA Rusia<\/strong><\/p>\n

Marile puteri occidentale au crezut c\u0103 se pot eschiva \u00een fa\u0163a unui r\u0103zboi civil devastator purtat \u00een Siria dar \u015fi a consecin\u021bei acestuia ascensiunea Statului Islamic. Erorile strategice se r\u0103zbun\u0103, factura colectiv\u0103 cresc\u00e2nd de la o zi la alta. Rusia vrea din nou la masa decizional\u0103 a politicii globale al\u0103turi de SUA. Ultima discu\u021bie dintre pre\u0219edintele Obama \u0219i pre\u0219edintele Putin a avut loc acum mai bine de un an la Beijing \u0219i a durat nu mai mult de 15 minute. Cei doi au mai avut \u00eent\u00e2lniri reci,<\/em> f\u0103r\u0103 o planificare prealabil\u0103 \u0219i o discu\u021bie telefonic\u0103 odat\u0103 cu escaladarea crizei ucrainiene. Urmeaz\u0103 ca luna acesta cei doi s\u0103 se afle \u00een acela\u0219i ora\u0219, New York, la sesiunea de toamn\u0103 a ONU \u00een timp ce situa\u021bia din Siria escaladeaz\u0103 spre o zon\u0103 incert\u0103. Recentele desf\u0103\u0219ur\u0103ri de echipamente \u00een Siria au adus \u00een aten\u021bie un conflict care a dominat administra\u021bia Obama de c\u00e2nd Putin s-a re\u00e2ntors la pre\u0219edin\u021bia Rusiei: angajarea constructiv\u0103 a Rusie sau izolarea ei. O \u00eent\u00e2lnire oficial\u0103 \u00eentre cei doi ar fi de fapt o recunoa\u0219tere a politicii pre\u0219edintelui Putin \u0219i nu g\u0103sirea unei solu\u021bii la cele dou\u0103 crize. Ce se va \u00eent\u00e2mpla vom vedea \u00een cur\u00e2nd.\u00a0 Rusia \u00eel sus\u021bine pe Assad \u0219i declar\u0103 c\u0103 este singura for\u021b\u0103 capabil\u0103 s\u0103 distrug\u0103 ISIS, iar SUA cere de doi ani plecarea de la guvernare a acestuia sus\u021bin\u00e2nd opozi\u021bia care lupt\u0103 at\u00e2t \u00eempotriva lui Assad c\u00e2t \u0219i a ISIS. La Dushanbe\/ Tajikistan, la o conferin\u021b\u0103 regional\u0103 privind problemele de securitate, pre\u0219edintele Vladimir Putin declara: noi sprijinim guvernul sirian \u00een lupta sa \u00eempotriva unei agresiuni teroriste\u00a0 \u0219i \u00eei oferim \u0219i \u00eei vom oferi echipamente \u0219i asisten\u021b\u0103 militar\u0103 \u0219i chem\u0103m \u0219i alte \u021b\u0103ri s\u0103 ni se al\u0103ture<\/em>\u00a0 ad\u00e2ug\u00e2nd c\u0103 f\u0103r\u0103 un rol activ jucat de autorit\u0103\u021bile politice \u0219i militare siriene, f\u0103r\u0103 ca armata sirian\u0103 s\u0103 lupte \u00eempotriva ISIS \u00een teren este imposibil s\u0103 elimini terori\u0219tii din \u021bar\u0103 \u0219i din regiune<\/em>. Media rus\u0103 este preg\u0103tit\u0103 pentru transmiterea unui interviu cu Assad. Cert este c\u0103 administra\u021bia Obama a fost surprins\u0103 de mutarea f\u0103cut\u0103 de Kremlin \u00een Siria, secretarul de Stat al SUA, \u00a0John Kerry, vorbind de trei ori \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2na precedent\u0103 cu omologul s\u0103u rus Sergei Lavrov despre inutilitatea deschideri unui nou front militar \u00een Siria. Discu\u021biile despre o \u00eent\u00e2lnire Obama-Putin la ONU sunt at\u00e2t pro c\u00e2t \u0219i contra. Pre\u0219edintele Obama a ac\u021bionat cu fermitate pentru izolarea pre\u0219edintelui Putin \u00een cazul viol\u0103rii suveranit\u0103\u021bii Ucrainei ori o \u00eent\u00e2lnire acum ar a putea fi interpretat\u0103 ca o sl\u0103biciune. Pre\u0219edintele Obama nu a\u0219teapt\u0103 nimic pozitiv de la pre\u0219edintele Putin. \u00cent\u00e2lnirea cu cel mai puternic om din Rusia l-ar ar\u0103ta pe pre\u0219edintele Obama ca un om slab<\/em>-spunea fostul ambasador american \u00een Ucraina John Herbst, actualmente la Consiliul Atlantic din Washington. Un analist militar rus Aleksandr Golts, a scris \u00een Moscow Time, c\u0103 sper\u0103 \u00een formarea unei coali\u021bii care s\u0103 elibereze Rusia din izolarea interna\u021bional\u0103 cauzat\u0103 de anexarea Crimeei \u0219i de r\u0103zboiul din estul \u0219i sudul Ucrainei f\u0103c\u00e2nd ca s\u0103 se vorbeasc\u0103, din nou, cu respect, despre Rusia<\/em>. Obama \u0219i cu Putin nu s-au mai \u00eent\u00e2lnit \u00eentr-o discu\u021bie din 2009, Putin caracteriz\u00e2ndu-l pe Obama ca un om slab iar Obama caracteriz\u00e2ndu-l la r\u00e2ndul s\u0103u pe Putin ca un om violent<\/em>, conform celor declarate de consilierii celor doi sau de anali\u0219tii acredita\u021bi \u00een cele dou\u0103 capitale. Obama a anulat \u00eent\u00e2lnirea din 2013 atunci c\u00e2nd tr\u0103d\u0103torul Edward J Snowden a primit azil \u00een Rusia. Dup\u0103 anexarea Crimeei pre\u0219edintele Obama a luat decizia de a sta deoparte fa\u021b\u0103 de pre\u0219edintele Putin. Cei doi au avut \u00eent\u00e2lniri numai \u00een cadrul unor summituri regionale \u0219i au discutat 15 minute la s\u0103rb\u0103torirea zilei Victorie \u00een Fran\u021ba \u00een 2014. Ultima convorbire a fost una telefonic\u0103 \u00een iuli 2015 c\u00e2nd Rusia s-a al\u0103tura Chinei \u0219i SUA pentru realizarea acordului nuclear cu Iranul.\u00a0 \u00a0\u0218i totu\u0219i oficiali americani \u00ee\u0219i amintesc de \u00eent\u00e2lnirea din mai 2015 \u00eentre secretarul de Stat, John Kerry, un sus\u021bin\u0103tor al relu\u0103rii discu\u021biilor cu Rusia, \u0219i pre\u0219edintele Putin la Sochi av\u00e2nd ca tem\u0103 principal\u0103 situa\u021bia acordului nuclear cu Iranul. \u00cen schimb oficiali de la Departamentul de Stat \u0219i de la Casa Alb\u0103 sunt \u00eengrijora\u021bi de faptul c\u0103 o eventual\u0103 \u00eent\u00e2lnire la New York l-ar propulsa pe pre\u0219edintele Putin \u00een pozi\u021bia de juc\u0103tor important pe arena interna\u021bional\u0103. De c\u00e2nd Rusia a indicat acest lucru americani nu au dat un r\u0103spuns uit\u00e2ndu-se cu luare aminte la evolu\u021biile din Siria.<\/p>\n

Generalul \u00een retragere David Petraeus a recomandat Statelor Unite, \u00eentr-o audiere \u00een Comisia pentru Serviciu Armat din cadrul Senatului, s\u0103 instituie zone sigure pentru sunni\u0163i \u00een Siria \u015fi s\u0103 trimit\u0103 trupe terestre \u00een Irak pentru a opri expansiunea Statului islamic (SI). Siria “este un Cernob\u00eel geopolitic – r\u0103sp\u00e2ndind instabilitate \u015fi extremism \u00een regiune \u015fi \u00een restul lumii<\/em>“, a declarat Petraeus \u00een fa\u021ba Comisiei, referindu-se la accidentul nuclear care a avut loc \u00een 1986 \u00een fosta Uniune Sovietic\u0103. “La fel ca o catastrof\u0103 nuclear\u0103, repercusiunile a ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Siria amenin\u0163\u0103 s\u0103 fie prezente zeci de ani, iar cu c\u00e2t se permite ca acest lucru s\u0103 continue cu at\u00e2t mai grave vor fi pagubele<\/em>“, a subliniat el.<\/p>\n

Dialog Moscova Tel Aviv pe marginea situa\u021biei din Siria<\/strong><\/p>\n

Pre\u015fedintele rus Vladimir Putin l-a primit la Kremlin pe premierul israelian Beniamin Netaniahu. Pe agenda discu\u0163iilor: conflictul din Siria \u015fi prezen\u0163a militar\u0103 tot mai mare a Rusiei \u00een \u0163ara lui Bashar al-Assad. \u00cen contextul acestei vizite un fapt rar \u00eent\u00e2lnit \u00een cursul vizitelor diplomatice a fost datorat prezen\u021bei \u00een delega\u021bia oficial\u0103 a premierului Netaniahu a \u015fefului statului-major, generalului locotenent Gadi Eisenkot \u015fi a \u015fefului serviciilor de informa\u0163ii militare israeliene, generalul maior Herzl Halevi. \u00centrebarea care se ridic\u0103 este: Desf\u0103\u015furarea de trupe ruse\u015fti \u00een Siria provoac\u0103 nelini\u015fte \u00een Israel?. Pe lista scurt\u0103 a Rusiei pentru Orientul Mijlociu este pe prima pozi\u021bie Israelul. Premierul Benjamin Netanyahu a zburat la Moscova pentru o \u00eent\u00e2lnire de 3 ore cu pre\u0219edintele Vladimir Putin. Conferin\u021ba de pres\u0103 care a urmat \u00eent\u00e2lnirii a fost una tensionat\u0103 \u00een care premierul israelian a argumentat \u00eengrijorarea administra\u021biei de la Tel Aviv prin faptul c\u0103 Siria \u0219i Iranul vor s\u0103 deschid\u0103 un al doilea fron \u00eempotriva Israelului pe linia delimitat\u0103 de \u00een\u0103l\u021bimile Golan cu ajutorul Hezbollah, prin \u00eenarmarea acestora cu arme iraniene. Pozi\u021bia lui Putin a fost s\u0103 sugereze c\u0103 armele primite de Hezbollah nu provin din Siria \u0219i nici din Rusia. Rela\u021bia Rusia Israel este una complex\u0103 \u0219i fluid\u0103 ambele p\u0103r\u021bi av\u00e2nd fa\u021b\u0103 de cealalt\u0103 o serie de revendic\u0103ri \u0219i o istorie ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een trecut (prezen\u021ba Rusiei \u00een Siria \u0219i Iran \u0219i rela\u021biile Israelului cu fostele state sovietice). Rusia \u0219i Israelul \u0219i-au schimbat favoruri \u00een 2008 c\u00e2nd cu trei zile \u00eenaintea interven\u021biei ruse\u0219ti \u00een Georgia Israelul a blocat toate v\u00e2nz\u0103rile de armament c\u0103tre Tibilisi iar la o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 dup\u0103 r\u0103zboiul de cinci zile pre\u0219edintele Bashar al Assad, care s-a deplasat la Moscova \u0219i nu a reu\u0219it s\u0103 semneze un acord important pentru livrare de armament rusesc c\u0103tre Siria. Ce vrea Rusia de la Israel? S\u0103 opreasc\u0103 sprijinul militar acordat Ucrainei \u0219i s\u0103 reia transferul de tehnologie pentru dronele ruse\u0219ti. Ce vrea Israelul? Coordonare militar\u0103 \u0219i informa\u021bii referitoare la armele furnizate c\u0103tre Hezbollah. Dup\u0103 vizit\u0103 Israelul a anu\u021bat c\u0103-\u0219i va coordona ac\u021biunile militare \u00een Siria cu guvernul rus pentru a prevenii un conflict \u00eentre for\u021bele ruse\u0219ti \u0219i cele israeliene. Premierul Benjamin Netanyahu a declarat c\u0103 el \u0219i pre\u0219editele rus Vladimir Putin au agreat un mecanism care previne eventualele evinimente militare nedorite<\/em>.\u00a0 Potrivit presei israeliene, o prezen\u0163\u0103 militar\u0103 terestr\u0103 \u015fi aerian\u0103 ruseasc\u0103 tot mai mare ar putea limita marja de manevr\u0103 a avia\u0163iei israeliene. Cotidianul Haaretz, afirm\u0103 c\u0103 \u201cprin aceast\u0103 vizit\u0103 la Kremlin, Netaniahu arat\u0103 c\u0103 nu mai are \u00eencredere nici \u00een capacitate nici \u00een dorin\u0163a Washingtonului de a proteja interesele securitare israeliene<\/em>\u201d. Urmeaz\u0103 pe 9 noiembrie \u00eent\u00e2lnirea dintre premierul israelian \u015fi \u015feful Casei Albe Barack Obama. Premierul Netaniahu \u0219tie c\u0103 nu se poate oricum opune acestei desf\u0103\u015fur\u0103ri de for\u021be militare ruse\u0219ti \u00een Siria \u0219i mai \u015ftie c\u0103 o poten\u0163iala putere care i-ar lua locul lui al-Assad ar fi \u015fi mai rea pentru Israel dec\u00e2t cea actual\u0103. Pe scurt, Netaniahu \u015fi Putin ar fi cam pe acea\u015fi linie. \u00cengrijorarea israelienilor vine din faptul c\u0103 angajamentul ru\u015filor duce automat la consolidarea puterii regionale a Iranului \u015fi a mi\u015fc\u0103rii \u015fiite libaneze Hezbolah, care este inamicul num\u0103rul unu al statului evreu.<\/p>\n

Limitele interven\u021biei militare a lui Putin<\/strong><\/p>\n

Limitele interven\u021biei militare ale lui Putin depind de obiectivele pe care \u0219i le-a propus.<\/p>\n

Dac\u0103 Putin \u0219i-a propus s\u0103 l\u0103rgeasc\u0103 lumea rus\u0103<\/em> atunci poten\u021biale victime pot fi Belarusul \u0219i Kazakhstanul<\/strong>. Este relativ u\u0219or s\u0103 st\u00e2rneasc\u0103 haos \u00een aceste \u021b\u0103ri care au deja leg\u0103turi str\u00e2nse cu Rusia de limb\u0103 de comunitate \u0219i a c\u0103ror regimuri autoritarea sunt nepopulare. Pre\u0219edintele Alexander Lukashenko \u0219i-a exprimat recent temerile c\u0103 anexarea Crimeei de c\u0103tre Moscova este just\u0103, amintind c\u0103 o larg\u0103 parte din teritoriile ruse\u0219i au apar\u021binut Kazakhstanului \u0219i Mongoliei iar conform logicii lui Valdimir Putin ar trebui returnate.<\/p>\n

Dac\u0103 obiectivul lui Putin este ca \u021b\u0103rile de la periferia UE s\u0103 nu scape din sfera de influen\u021b\u0103 a Rusiei atunci Georgia \u0219i Moldova sunt \u00een mare pericol<\/strong>. Aceste \u021b\u0103ri spre deosebire de de alte state post-sovietice au conflicte \u00eenghe\u021bate care justific\u0103 interven\u021bia militar\u0103 rus\u0103. Armenia \u0219i Azerbajianul se afl\u0103 \u00een aceia\u0219i pozi\u021bie. Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE \u00een iunie 2015 dar pre\u0219edintele Putin a cerut Chi\u0219in\u0103ului s\u0103 am\u00eene asocierea \u0219i s\u0103 participe la reuniunile CIS (Comunitatea Statelor Independente).<\/p>\n

Dac\u0103 pre\u0219edintele Putin vrea s\u0103 umileasc\u0103 occidentul s\u0103 distrug\u0103 credibilitatea NATO \u0219i s\u0103 recreeze URSS atunci \u021a\u0103rile Baltice pot fi puse sub amenin\u021barea unui atac rus<\/strong>. \u00centr-o discu\u021bie telefonic\u0103 de anul acesta dintre pre\u0219edintele Putin \u0219i pre\u0219edintele ucrainian\u00a0 Petro Poroshenko primul i-a replicat celui de-al doilea c\u0103 poate trimite trupele nu numai la Kiev dar \u0219i la Riga, Tallin, Vilnius, Var\u0219ovia sau Bucure\u0219ti.<\/p>\n

Fiind un lider autoritar decizia acestuia nu este influen\u021bat\u0103 de reguli interne dar nu este influen\u021bat\u0103 nici de reguli interna\u021bionale pe care nu le-a respectat odat\u0103 cu anexarea Crimeei. \u00cenc\u0103 nu este clar c\u0103 pre\u0219edintele Putin vrea s\u0103 \u00eenfrunte alian\u021ba NATO. \u00cen timpul vizitei sale \u00een Estonia, pre\u0219edintele SUA, Barack Obama, a declarat c\u0103 NATO va proteja \u021a\u0103rile Baltice. Din p\u0103cate acum \u00een Europa sunt dislocate numai 2 brig\u0103zi ale trupelor de uscat americane circa 30000 de militari fa\u021b\u0103 de 300000 c\u00e2\u021bi erau disloca\u021bi \u00een timpul R\u0103zboiului Rece. Generalul \u00a0Philip M. Breedlove a subliniat faptul c\u0103 un atac hibrid asupra unei \u021b\u0103ri NATO, similar cu cel din Crimeea va invoca automat art.5 al Tratatului de la Washington. De aceea este important ca NATO s\u0103-\u0219i creze structuri avansate de comandament \u0219i loca\u021bii de prepozi\u021bionare a tehnicii militare. Este de asemenea important ca \u021b\u0103rile din aceast\u0103 regiune estic\u0103 s\u0103 aib\u0103 abilitatea s\u0103 se \u00eempotriveasc\u0103 unui atac hibrid.<\/p>\n

Tot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Siria ne conduce la concluzia c\u0103 acolo avem un r\u0103zboi multipolar<\/strong>. Fiecare combatant cu fiecare, singurul inamic comun fiind ISIS. Siria este pentru acest moment centru de gravitate al lumii, acolo unde se fac \u0219i se desfac alian\u021bele globale. Balan\u021ba de putere global\u0103 se dezechilibreaz\u0103 iar lipsa de ac\u021biune a Occidentului a creat o marje mare de manevr\u0103 Moscovei. Ce va urma? Pentru Rusia: securizarea grani\u021bei Pacificului \u0219i detensionarea rela\u021biilor cu Japonia; consolidarea militar\u0103 la grani\u021ba cu Ucraina; consolidarea dispozitivului militar din Siria. Pentru Europa o lung\u0103 poveste a gestion\u0103rii refugia\u021bilor, necesitatea unor ac\u021biuni ferme de consolidare a institu\u021biilor Europene \u0219i numai \u00een ultimul r\u00e2nd, din p\u0103cate o cre\u0219tere a proprie capacit\u0103\u021b<\/p>\n

[1]<\/a> Robert D. Kaplan – R\u0103zbunarea geografiei. Ce ne spune harta despre conflictele viitoare \u0219i lupta \u00eempotriva destinului<\/em>. Bucure\u015fti 2014, Editura Litera.<\/p>\n

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Europa este blocat\u0103 f\u0103r\u0103 solu\u021bie \u00een ciocnirea civiliza\u021biilor. SUA a ezitat s\u0103 intervin\u0103 \u00een Siria \u00een schimb Rusia a devenit vioara \u00eent\u00e2i \u00een geopolitica interna\u021bional\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i clameaz\u0103 dreptul de mare putere global\u0103 ac\u021bion\u00e2nd militar \u00een vecin\u0103tatea estic\u0103 \u0219i sudic\u0103 UE. Siria a devenit terenul unei confrut\u0103ri ruso-americane pentru preluarea controlului asupra Orientului Mijlociu. Fiecare are de partea sa propria coali\u021bie. Criza refugia\u021bilor b\u00e2ntuie cancelariile din Europa Central\u0103 \u0219i de Est. Declara\u021biile oficialilor au sc\u0103pat de sub control. Pozi\u021bile na\u021bionale fa\u021b\u0103 de criz\u0103 se schimb\u0103 de la o zi la alta. Negocierile din spatele u\u0219ilor fac ca cei care erau \u00eempotriv\u0103 s\u0103 devin\u0103 pentru. Occidentul este \u00eentr-o situa\u021bie delicat\u0103 provocat\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":3978,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,65,81,71,86,102,72,62,66],"tags":[],"class_list":["post-3981","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-blog-en","category-democracy-human-rights","category-europerussia","category-international-peace-security","category-issues","category-middle-east","category-regions","category-studies-and-analysis"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3981"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3981"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3981\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4487,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3981\/revisions\/4487"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3978"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3981"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3981"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3981"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}