{"id":4006,"date":"2015-10-25T12:17:21","date_gmt":"2015-10-25T10:17:21","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/en\/?p=4006"},"modified":"2017-11-14T21:27:41","modified_gmt":"2017-11-14T19:27:41","slug":"presedintele-vladimir-putin-intre-siria-si-formula-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/presedintele-vladimir-putin-intre-siria-si-formula-1\/","title":{"rendered":"Pre\u0219edintele Vladimir Putin \u00eentre Siria \u0219i Formula 1"},"content":{"rendered":"

\"putin-formula1\"<\/a>Pentru Rusia interven\u021biile \u00een Orientul Mijlociu, \u00eencep\u00e2nd cu R\u0103zboiul Ruso-Turc, \u00eentre 1768-1774 c\u00e2nd flota rus\u0103 a asediat de dou\u0103 ori Beirutul, a fost o cale de a-\u0219i revendica puterea global\u0103. Duminic\u0103, sur\u00e2z\u0103tor, pe podiumul de la Soci al circuitului de F1, la premierea c\u00e2\u0219tig\u0103torilor Marelui Premiu al Rusiei, \u00eentre Hamilton \u0219i Vetel, pre\u0219edintele Federa\u021biei Ruse ridic\u0103 cupa dedicat\u0103 primului loc \u0219i o \u00eem\u00e2neaz\u0103 c\u00e2\u0219tig\u0103torului.<\/p>\n

Tot \u00eenainte tovar\u0103\u0219i!<\/strong><\/p>\n

Se intoneaz\u0103 imnul na\u021bional al Marii Britanii (pentru pilotul Luis Hamilton) urmat de cel al Germaniei (pentru firma Mercedes a c\u0103rei monopost s-a clasat pe primul loc). Pre\u0219edintele Federa\u021biei Ruse este \u00een pozi\u021bie de drep\u021bi (!?) ascult\u00e2nd cele dou\u0103 imnuri (probabil datorit\u0103 forma\u021biei de ofi\u021ber). Este oare Rusia din nou \u00een Europa? Se pare c\u0103 da. Cine sunt garan\u021bii? R\u0103spunsul \u00eel are deocamdat\u0103 drept garant pe Jean Claude Junker, pre\u0219edintele Comisiei Europene, care \u00eentr-o conferin\u0163\u0103 de pres\u0103 \u00een ora\u015ful german Passau la grani\u021ba cu Austria, citat de site-ul TheLocal.se, declara: “\u015etiu din conversa\u0163iile mele cu Putin c\u0103 el nu accept\u0103 fraze ca cele de atunci c\u00e2nd pre\u015fedintele american Barack Obama a spus c\u0103 Rusia este o putere regional\u0103. Ce \u00eenseamn\u0103 acest lucru? Nu po\u0163i s\u0103 vorbe\u015fti despre Rusia a\u015fa<\/em>“. \u0218i chiar a continuat cu hot\u0103r\u00e2re \u00een acest sens: “Trebuie s\u0103 facem eforturi c\u0103tre o rela\u0163ie practic\u0103 cu Rusia. Nu este sexi, dar a\u015fa trebuie s\u0103 facem, nu putem continua a\u015fa<\/em>“. Pre\u015fedintele Comisie Europene a f\u0103cut aceste declara\u0163ii \u00een contextul \u00een care UE \u015fi Statele Unite au impus sanc\u0163iuni Rusiei din cauza interven\u0163iei acesteia \u00een Ucraina \u0219i a anex\u0103rii ilegale a Crimeei, iar Obama a avut o \u00eent\u00e2lnire glacial\u0103 cu pre\u015fedintele rus Vladimir Putin la Adunarea General\u0103 a ONU, \u00een septembrie. Sanc\u0163iunile aplicate Federa\u021biei Ruse au restric\u0163ionat accesul Rusiei la credite bancare occidentale, la tehnologie industrial\u0103 \u015fi \u00een sectoarele ap\u0103r\u0103rii \u015fi energetic \u0219i de asemenea au impus restric\u0163ii \u00een eliberarea vizelor \u015fi au blocat averile a zeci de oficiali ru\u015fi de rang \u00eenalt. Ca r\u0103spuns, Moscova a impus embargouri asupra celor mai multe importuri de alimente \u015fi b\u0103uturi occidentale. Este o directie care ne duce \u00eentr-o incertitudine de neimaginat. \u00cencotro o s-o lu\u0103m?<\/p>\n

CV domnului Junker<\/strong><\/p>\n

Apropo, c\u00e2t este adev\u0103r \u0219i c\u00e2t\u0103 fabula\u021bie \u00een ceea ce ziarul Der Spiegel scria despre CV-ul pre\u0219edintelui Comisiei Europene odat\u0103 cu propunerea acestuia la conducerea Comisiei? Nu \u0219tim. \u0218tim \u00eens\u0103 cu certitudine c\u0103 a demisionat din func\u021bia de premier al Luxemburg \u00een urma unui scandal privind modul de operare al serviciilor secrete din ducat, \u00een urma unei stenograme care devoala o discu\u021bie \u00eentre Junker \u0219i \u0219eful de atunci al Serviciul de Informa\u021bii al statului Luxemburg \/ Service de Renseignement de l’\u00c9tat du Luxembourg (SREL), Marco Mille, care pur \u0219i simplu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00eenregistrase<\/em>, cu un microfon montat \u00eentr-un ceas de m\u00e2n\u0103, discu\u021bia pe care cei doi au avut-o, f\u0103r\u0103 s\u0103-i comunice acest fapt premierului. SREL, conform investiga\u021biilor comisiei parlamentare luxemburgheze conduse de verzi <\/em>(Partidul Green), a f\u0103cut \u00eenregistr\u0103ri ilegale, a \u021binut peste 13000 de dosare secrete asupra anumitor cet\u0103\u021beni luxemburghezi \u0219i a condus opera\u021biuni contra-teroriste f\u0103r\u0103 acoperire pentru a ajuta un oligarh rus s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 10 milioane de dolari unui spion spaniol(!?). Domnul Junker nu a fost acuzat niciodat\u0103 de nicio crim\u0103<\/em> \u00een conexiune cu scandalul datorat opera\u021biunilor Agen\u021biei de informa\u021bii luxemburgheze. De fapt pre\u0219edintele Comisiei Europene declara la momentul respectiv: Serviciile de informa\u021bii nu sunt prioritatetea mea. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t cred c\u0103 Luxemburgul nu va avea un prim ministru pentru care SREL s\u0103 constituie o prioritate<\/em>. Cu alte cuvinte<\/strong> fostul prim ministru din Luxemburg ne spune c\u0103 securitatea na\u021bional\u0103 a ducatului nu este o prioritate<\/strong> (!?). Este curios pentru un om politic (de excep\u021bie) care \u00eentre 1995 \u0219i 2013 a fost primul ministrul al Luxemburgului (18 ani fiind cel mai logeviv prim ministru european) \u0219i \u00een acela\u0219i timp pre\u0219edintele Euro-Grupului p\u00e2n\u0103 \u00een 2013, o reuniune a mini\u0219trilor de finan\u021be din statele care au adoptat moneda euro. Juncker a fost \u0219i ministru de finan\u021be luxemburghez \u00eentre 1989-1995.<\/p>\n

Grand Prix-ul de Formula 1<\/strong><\/p>\n

\u0218i \u00eenc\u0103 o \u0219tire care a sc\u0103pat presei noastre prins\u0103 \u00een balcanismul cotidian. La Grand Prix de la Soci (F1 este \u00eentodeauna o competi\u021bie la care casele regale din Golf se \u00eenghesuie s\u0103 participe indiferent de locul de desf\u0103\u0219urare) o \u00eent\u00e2lnire \u00eentre pre\u0219edintele rus Vladimir Putin \u0219i prin\u021bul mo\u0219tenitor al Arabiei Saudite \u0219i ministrul al Ap\u0103r\u0103rii, Mohammed bin Salman \u00eenso\u021bit de de Comandantul Suprem al For\u021belor Armate ale Emiratelor Arabe \u0219eicul Mohammed bin Zayed al-Nuhayyan. Datele despre discu\u021bie sunt pu\u021bine iar contextul \u00een care s-a desf\u0103\u0219urat se spune, pe surse, c\u0103 a fost tensionat. Odat\u0103 ce Rusia sprijin\u0103 guvernul Assad s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 \u0219i Iranul s\u0103-\u0219i consolideze pozi\u021bia \u00een Levant, \u021b\u0103rile din Golf se situeaz\u0103 pe pozi\u021bii opuse. Probabil c\u0103 pre\u0219edintele Vladimir Putin a citit \u00een documentarele primite de la serviciile de informa\u021bii faptul ca saudi\u021bii au jucat un rol important \u00een sprijinirea lupt\u0103torilor afgani, \u00eempotriva for\u021belor sovietice, prin asigurarea de rachete Stinger sol-aer \u00een anii 1980 sau \u00een sprijinul militan\u021bilor ceceni \u00een anii1990 sau poate mai recent prin fatwa emis\u0103 de 52 de clerici musulmani pentru a lupta \u00eempotriva trupelor ruse din Siria. Acesta poate fi pre\u021bul apropierii de Iran al Kremlinului: o rela\u021bie rece cu Golful.<\/p>\n

Ce a l\u0103sat drept mo\u0219tenire Ecaterina cea Mare liderilor ru\u0219i?<\/strong><\/p>\n

Interesele lui Vladimir Putin \u00een Siria sunt mai multe \u0219i mai complexe dec\u00e2t cele de acum dou\u0103 secole \u0219i jum\u0103tate. Kremlinul alege s\u0103 \u00ee\u0219i prezinte incursiunea militar\u0103 \u00een Siria ca pe una care are ca \u021bint\u0103 ap\u0103rarea ordinii de drept din Siria adic\u0103 ordinea stabilit\u0103 de regimul totalitar al lui Bassar al-Assad. Pre\u0219edintele Vladimir Putin se vede urma\u0219ul\u00a0 \u00eemp\u0103ra\u021bilor bizantini \u0219i ap\u0103r\u0103tori ai Cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii Ortodoxe iar Moscova devine treptat Noul Ierusalim. \u00cen 1768 \u00a0\u021barina Ecaterina cea Mare a pornit la r\u0103zboi \u00eempotriva Imperiului Otoman. Flota rus\u0103 a \u00eenceput asaltul coastelor Mediteranei. Prin victoria de la Chesme Rusia \u0219i-a instaurat pentru prima dat\u0103 \u00een istorie domina\u021bia naval\u0103 \u00een estul Mediteranei, domina\u021bie pe care ast\u0103zi o ap\u0103r\u0103 cu fervoare de\u0219i la 1774 s-au retras dup\u0103 ce sultanii turci au oferit la schimb Crimeea. \u00cen aceste noi condi\u021bii prin\u021bului Potemkin numit amiral al flotei ruse a \u00eenfiin\u021bat \u00een Crimeea flota M\u0103rii Negre. Ru\u0219ii, fie c\u0103 au fost condu\u0219i de \u021bari, fie de bolsevici, au fost \u00eentodeauna fascina\u021bi de o extindere teritorial\u0103 \u00een Orientul Mijlociu (inclusiv o ie\u0219ire la m\u0103rile calde) sau cel pu\u021bin de o influen\u021b\u0103 politico-militar\u0103. O oportunitate a fost la mijlocul Primului R\u0103zboi Mondial \u00een 1916 c\u00e2nd o \u00een\u021belegere secret\u0103 \u00eentre francezi \u0219i englezi realizat\u0103 cu acordul tacit al Imperiului Rus ar fi f\u0103cut ca Rusia s\u0103 preia Constantinopolul. Acordul Sykes-Picot a \u00eemp\u0103r\u021bit Imperiul Otoman \u00een zone de ocupa\u021bie bazate pe interesele geo-politice franceze \u0219i britanice \u0219i a f\u0103cut abstrac\u021bie de componenta etnic\u0103, etosul \u0219i aspira\u021biile na\u021bionale \u0219i religioase ale locuitorilor.<\/p>\n

Astfel:<\/p>\n

– Marea Britanie urma s\u0103 preia controlul asupra teritoriilor pe care – \u00een linii mari – se g\u0103sesc ast\u0103zi Iordania, sudul Irakului \u0219i o mic\u0103 zon\u0103 \u00een Palestina, \u00een jurul portului \u0219i golfului Haifa, pentru a-\u0219i asigura accesul la Marea Mediteran\u0103.<\/p>\n

– Fran\u021ba, la r\u00e2ndul ei, urma s\u0103 preia controlul asupra teritoriilor din sud-estul Turciei, nordul Irakului, Siria \u0219i Libanul.<\/p>\n

– Rusia ar fi urmat s\u0103 primeasc\u0103 Constantinopolul, Str\u00e2mtorile Turce\u0219ti \u0219i partea r\u0103mas\u0103 otoman\u0103 a Armeniei, (al c\u0103rei popor aspira la independen\u021b\u0103 \u0219i la unirea tuturor regiunilor \u00een care locuia, sprijinit formal, mai ales, de c\u0103tre francezi)

[1]<\/a>.<\/p>\n

Ru\u0219ii au pornit<\/em> \u00een 1917 Revolu\u021bia bol\u0219evic\u0103 \u0219i au ie\u0219it din \u00een\u021belegerile stabilite pentru \u00eemp\u0103r\u021birea Imperiului Otoman dar nu au renun\u021bat niciun moment la o pozi\u021bie de influen\u021b\u0103 \u00een Orientul Mijlociu.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>Ce a urmat?<\/strong><\/p>\n

Despo\u021bii prezen\u021bi \u00een Nordul Africii \u0219i \u00een Orientul Mijlociu le-au permis sovieticilor s\u0103-\u0219i satisfac\u0103 aceast\u0103 poft\u0103. Muammar el-Gaddafi \u00een Libia, Saddam Hussein \u00een Irak \u0219i Hafez al-Assad \u00een Siria au fost partenerii URSS de-a lungul timpului p\u00e2n\u0103 la r\u0103sturnarea lor de la putere. Militarii sovietici au intervenit \u00een Orient \u00een timpul r\u0103zboiului israelo-egiptean dintre 1967-1970 \u00een sprijinul Egiptului.<\/p>\n

SUA vesus Rusia<\/strong><\/p>\n

Retragerea SUA din Irak \u0219i indecizia Washingtonului asupra Siriei a creat un vacum de autoritate gesostrategic\u0103 pe care Rusia h\u0103r\u021buit\u0103 de sanc\u021biunile economice a c\u0103utat s\u0103-l umple \u00een vederea unui eventual schimb: Siria contra Crimeea(!?). Problema este c\u0103 o cooperarea cu Teheranul merge bine pentru Moscova urm\u0103toarea \u021bint\u0103 declarat\u0103 de ministrul de Externe rus Serghei Lavrov la ONU fiind Irakul. Noi nu suntem invita\u021bi \u0219i nu am fost solicita\u021bi. Noi suntem oameni politico\u0219i- spunea Serghei Lavrov referitor la o posibil\u0103 implicare \u00een Irak. Dar faptele sunt cele care ne demonstreaz\u0103 c\u0103 pe 26 septembrie ru\u0219i au constituit un comandament special de coordonare al ac\u021biunilor militare la Bagdad. Occidentalii sunt \u00een impas \u00een Siria \u00een fa\u021ba strategiei Moscovei \u015fi caut\u0103 solu\u0163ii pentru a reveni \u00een joc. Ele ar fi \u00een num\u0103r de dou\u0103: (1) Occidentul s\u0103 nu fac\u0103 numic \u0219i s\u0103 se roage(!)<\/em> ca Siria s\u0103 devin\u0103 un nou Afganistan pentru ru\u0219i \u0219i (2) Occidentul s\u0103 joace dup\u0103 regulile sale \u0219i s\u0103-\u0219i asigure un loc la masa negocierilor viitorului Siriei. Acum interven\u021bia militar\u0103 a Rusiei a creat mai mult sau mai pu\u021bin o zon\u0103 de interdic\u021bie aerian\u0103 deasupra Siriei unde suprema\u021bia occidental\u0103 a coali\u021biei de 60 de state era de necontestat. Problema Turciei este aceasta: nu exist\u0103 mi\u015fc\u0103ri mai pu\u0163in riscante. Prin urmare este constr\u00e2ns\u0103, dac\u0103 nu chiar paralizat\u0103 de situa\u021bia actual\u0103. Pozi\u0163ia sa seam\u0103n\u0103 cu a Israelului: prive\u015fte, a\u015fteapt\u0103 \u015fi sper\u0103 c\u0103 nu va fi nevoie s\u0103 ac\u0163ioneze. Cel mai r\u0103u deznod\u0103m\u00e2nt pentru Turcia este crearea unei republici kurde independente \u00een Siria \u015fi Irak. Turcia este \u00een impas \u0219i datorit\u0103 unei (probabile!?) \u00een\u021belegeri secrete a ru\u0219ilor cu kurzii care doresc un stat cel pu\u021bin o autonomie administrativ\u0103 \u00een provincia din nordul Siriei cu popula\u021bie majoritar\u0103 kurd\u0103 \u0219i din aceast\u0103 cauz\u0103 amenin\u021b\u0103 Europa cu un nou val de refugia\u021bi de\u0219i UE a promis un ajutor finaciar substan\u021bial Ankarei. America nu poate proteja rebelii preg\u0103ti\u021bi s\u0103 \u00eenfrunte trupele guvernamentale siriene \u0219i este clar c\u0103 ace\u0219tia nu vor primi rachete sol-aer pentru a dobor\u00e2 avioanele ruse\u0219ti (rachetele pot c\u0103dea \u00een m\u00e2inile grup\u0103rilor teroriste \u0219i pot fi folosite \u00eempotriva avioanelor de pasageri). \u00cen acela\u0219i timp Casa Alb\u0103 nu dore\u0219te implementarea unei zone de interdic\u021bie a zborului deasupra Siriei. \u00cen schimb SUA continu\u0103 aprovizionarea rebelilor cu rachete antitanc tip TOW (au fost trimise 550 de buc\u0103\u021bi) a c\u0103ror efect asupra blindatelor (fabricate \u00een Rusia) armatei preziden\u021biale siriene a fost devastator (CIA solicit\u0103 rebelilor care folosesc rachetele TOW s\u0103 trimit\u0103 lansatorul gol \u00eenapoi \u00een Turcia \u0219i s\u0103 efectueze c\u00e2te o \u00eenregistrare video la fiecare lansare – conform declara\u021biei lui Charles Lister un expert \u00een problema sirian\u0103 de la un think tank – Brookings Doha Center – din Qatar). Obiectivul americanilor \u00een Siria este clar: eliminarea Statului Islamic, un grup terorist cu fonduri de milioane de dolari la dispozi\u021bie. De asemenea americani cred c\u0103 eliminarea din ecua\u021bia guvernamental\u0103 a lui Assad este de fapt precursorul \u00eenfr\u00e2ngerii mi\u0219c\u0103rii Statului Islamic, a c\u0103rei apari\u021bie este \u00een parte datorat\u0103 nemul\u021bumirii fa\u021b\u0103 de guvernarea Alawit\u0103<\/strong>. \u0218i \u00een aceste condi\u021bii ru\u0219ii \u00eencearc\u0103 s\u0103-l \u021bin\u0103 la putere pe Assad prin for\u021ba militar\u0103.<\/p>\n

Programe diferite de sprijinire a opozan\u021bilor lui Assad<\/strong><\/p>\n

Programul CIA de a antrena \u0219i finan\u021ba 10000 de rebeli sirieni, care s\u0103 lupte \u00eempotriva regimului Assad, este separat de programul Pentagonului pentru preg\u0103tire \u0219i antrenarea de comandan\u021bi (\u00een jur de 80) din r\u00e2ndul rebelilor \u00een vederea derul\u0103rii de opera\u021biuni militare \u00eempotriva ISIS nu \u00eempotriva lui Assad. Dup\u0103 c\u00e2teva rateuri rebelii preg\u0103ti\u021bi \u00een programul CIA au \u00eenceput s\u0103 pun\u0103 mari probleme regimului Assad (numai 4 rachete au c\u0103zut \u00een m\u00e2inile grup\u0103rilor teroriste afiliate al-Qaeda). \u00cen acest timp dou\u0103 mi\u0219c\u0103ri au surprins e\u0219icherul militar turc \u0219i nu numai: retragerea bateriilor de rachete Patriot dislocate la Gaziantep la \u00a0Comandamentul Brig\u0103zii Mecanizate 5, dup\u0103 ce pe 8 octombrie Turcia a solicitat NATO s\u0103 nu le retrag\u0103 din cauza pericolului iminent al unui atac cu rachete siriene (sistemele de rachete siriene h\u0103r\u021buiesc avioanele turce\u0219ti F-16 care patruleaz\u0103 la grani\u021ba cu Siria) \u0219i retragerea pentru prima dat\u0103 dup\u0103 2007 a unui portavion militar american care patrula constant \u00een Golful Persic (USS Theodore Roosevelt cu 5000 de militari \u0219i 65 de avioane de lupt\u0103 la bord). Cele dou\u0103 evenimente creaz\u0103 temeri nu numai la Ankara dar \u0219i \u00een comunitatea militar\u0103, unii exper\u021bi americani exprim\u00e2ndu-\u0219i preocuparea fa\u021b\u0103 de rechemarea portavionului \u00eentr-un moment \u00een care Rusia \u00ee\u0219i \u00eent\u0103re\u0219te prezen\u021ba \u00een Orientul Mijlociu. Rusia r\u0103m\u00e2ne o carte necunoscut\u0103 \u00een regiune, iar lipsa unui portavion american se observ\u0103.<\/strong> \u00cen schimb chinezii au adus \u00een Mediteran\u0103, \u00een portul Tartus, pe 25 septembrie, portavionul Lioaning-CV-16 (f\u0103r\u0103 contingentul de avioane \u0219i elicoptere care vor ajunge la mijlocul lui noiembrie via Iran sau aduse de avioanele militare cargo ruse\u0219ti) \u00eenso\u021bit de un distrug\u0103tor cu rachete ghidate (a trecut prin str\u00e2mtoarea Suez la o zi dup\u0103 \u00eent\u00e2lnirea dintre pre\u0219edintele Vladimir Putin \u0219i primul ministru Beniamin Netaniahu). La bordul portavionului va fi dislocat\u0103 o escadril\u0103 de avioane Flying Shark J-15 dintre care unele vor fi mutate pe pista aeroportului din Latakia dar \u0219i elicoptere anti-submarin Z18F. 1000 de infanteri\u0219ti marini se vor al\u0103tura partenerilor ru\u0219i \u0219i iranieni pentru a lupta \u00een sprijinul guvernului Assad. Sursele din contraterorismul israelian spun c\u0103 militari ru\u0219i sunt instrui\u021bi s\u0103 scoat\u0103 din lupt\u0103 terori\u0219tii ceceni iar militari chinezi sunt instrui\u021bi s\u0103 scoat\u0103 din lupt\u0103 militan\u021bii uighuri.<\/p>\n

Un nou NATO, de data asta din Asia<\/strong><\/p>\n

O nou\u0103 structur\u0103 militar\u0103 se organizeaz\u0103 pe scheletul Organiza\u021biei de Cooperare de la Shanghai, structur\u0103 care se vrea un NATO asiatic, deocamdat\u0103 \u00een plin\u0103 formare \u0219i evolu\u021bie militar\u0103. <\/strong>Cine sunt particiapan\u021bii: ru\u0219i, chinezi \u0219i iranieni al\u0103turi de proxi libanezi Hezbollah. \u00cen 1996 Rusia, China, Kazakstan, Tajikistan \u0219i Kyrgyzstan au semnat Tratatul pentru ad\u00e2ncirea \u00eencrederii militare \u00een regiunile de frontier\u0103<\/em> la Shanghai. Apoi \u00een 1997 acelea\u0219i state au semnat Tratatul pentru reducerea for\u021belor militare \u00een regiunile frontierelor<\/em>. \u00cen 2001 la summit-ul anual de la Shanghai cei cinci au acceptat \u0219i Uzbekistanul \u0219i astfel s-a creat Organiza\u021bia de Cooperare de la Shanghai (SCO). Structura organiza\u021bia este similar\u0103 cu cea a NATO \u0219i a UE dar at\u00e2t timp c\u00e2t cele dou\u0103 state China \u0219i Rusia nu-\u0219i pot armoniza divergen\u021bele cu privire la extinderea organiza\u021biei \u00eentr-o perspectiv\u0103 pe termen scurt \u0219i mediu SCO nu poate fi considerat\u0103 o contra pondere real\u0103 la NATO.\u00a0 SCO are pe l\u00e2ng\u0103 cei 6 membri \u0219i patru \u021b\u0103ri cu statut de observatori: India, Pakistanul, Mongolia \u0219i Iranul. S\u0103 nu uit\u0103m scopul acestei organiza\u021bii: de a facilita securitatea regional\u0103, cooperarea \u00een politic\u0103, economie, comer\u021b, pe plan militar, \u0219tii\u021bifico-tehnic, cultural \u0219i educa\u021bional, ca \u0219i \u00een energie, transporturi, turism \u0219i protec\u021bia mediului. SCO a devenit un bloc energetico-finaciar-militar din centrul Asiei care reune\u0219te interesele sino-ruse<\/strong>. La o prim\u0103 evaluare observ\u0103m c\u0103 Rusia \u0219i Iranul sunt dou\u0103 state cu cele mai mari rezerve de gaze naturale iar un posibil cartel de tipul OPEC va genera o schimbare global\u0103 a balan\u021bei pe pia\u021ba hidrocarburilor. Moscova \u0219i Teheranul vor dicta pre\u021bul gazului \u0219i \u00eel vor folosi ca o arm\u0103 energetic\u0103 (un precedent a fost criza gazului provocat\u0103 de Rusia \u00een 2006). Rusia se mi\u0219c\u0103 repede demonstr\u00e2nd c\u0103 al\u0103turi de China axa Moscova-Beijing dispune de strategii geopolitice bine fundamentate.<\/p>\n

Ceva despre Rusia<\/strong><\/p>\n

La fel ca \u00een celelalte dou\u0103 conflicte din Georgia \u00een 2008 \u015fi din Ucraina \u00een 2014, occidentalii evit\u0103 o replic\u0103 militar\u0103, chiar \u0219i prin proxi cu utilizarea de echipamente militare occidentale, singurul r\u0103spuns de altfel capabil s\u0103 stopeze imediat opera\u0163iunile ruse. Sanc\u021biunile sunt eficient pe termen mediu \u0219i lung, acum abia par a-\u0219i contura unele rezultate. Oficiali europeni precum Jean-Claude Juncker, pre\u015fedintele Comisiei Europene, sus\u0163in c\u0103 trebuie s\u0103 ne comport\u0103m cu indulgen\u0163\u0103 cu Rusia lui Putin, care la peste un an de la anexarea Crimeii provoac\u0103 din nou Occidentul \u015ftiind c\u0103, \u00een afar\u0103 de discursuri \u015fi, poate, amenin\u0163\u0103ri \u0219i sanc\u021biuni, nu i se opune cu adev\u0103rat nimeni. Rusia a torpilat planurile americane \u015fi dorin\u0163a Turciei \u0219i a Arabiei Saudite de solu\u021bionare a situa\u021biei din Siriei. Moscova a adus la masa interna\u021bional\u0103 noi alian\u021be militare secrete cu Teheranul dar \u0219i un soi de Gentleman’s Agreement care favorizeaz\u0103 izolarea americanilor cu Arabia Saudit\u0103 \u0219i Emiratele Arabe Unite dou\u0103 \u021b\u0103ri sunite extrem de influente \u00een lumea musulman\u0103. C\u00e2t de eficient sunt acestea \u00een viitorul apropiat vom vedea.<\/p>\n

Final de articol<\/strong><\/p>\n

We have no dog in that fight<\/strong> (este un proverb american care se traduce prin noi nu avem un interes \u00een problema respectiv\u0103)<\/strong> spunea fostul Secretar de Stat al SUA, James Baker, despre r\u0103zboiul din fosta Iugoslavie. El este cel care a asamblat motiva\u021bia unei interven\u021bii americane pentru a opri carnagiul din Balcani. Lucrurile din Siria par similare cu cele din fosta Iugoslavie care au dus la finalul conflictului la c\u00e2teva sute de mii de mor\u021bi \u0219i dislocarea a jum\u0103tate din popula\u021bia Bosniei. Dou\u0103 administra\u021bii americane, Bush \u0219i Clinton, s-au confruntat cu o situa\u021bie critic\u0103. Nelini\u0219tea c\u0103 situa\u021bia se putea transforma \u00eentr-un nou Vietnam a f\u0103cut ca deciziile luate la Washington s\u0103 fie ambigui iar politicile doar conturate, p\u00e2n\u0103 \u00een momentul \u00een care administra\u021bia Clinton a \u00een\u021beles dimensiunea strategic\u0103 a conflictului \u0219i cu ajutorul for\u021bei militare \u0219i a diploma\u021biei ofensive a terminat r\u0103zboiul \u00een Bosnia. Cinci ani de r\u0103zboi \u00een Siria cu peste 250000 de mor\u021bi \u0219i 4 milioane de refugia\u021bi \u00een zon\u0103 dar \u0219i \u00een Europa, administra\u021bia Obama se afl\u0103 la un punct de inflexiune similar cu cel din Bosnia. For\u021bat\u0103 de evenimente \u0219i de provocare lui Vladimir Putin administra\u021bia de la Washington trebuie s\u0103 recunoasc\u0103 e\u0219ecul politicii din Siria. Liderul \u0219i consilierii de la Casa Alb\u0103 se conving pe zi ce trece c\u0103 renun\u021barea la folosirea for\u021bei \u0219i utilizarea diploma\u021bie contra unui regim totalitar care a utilizat gaze toxice \u00eempotriva propriului popor nu va aduce \u00eenchierea ostilit\u0103\u021bilor. Problema esen\u021bial\u0103 \u00een Siria este cum s\u0103 rezolvi dou\u0103 amenin\u021b\u0103ri simultate: ISIS \u0219i Assad. Pre\u0219edintele Putin a implorat Adunarea General\u0103 a ONU prin urm\u0103toarea fraz\u0103: Noi ne g\u00e2ndim c\u0103 este o gre\u0219al\u0103 enorm\u0103 s\u0103 refuz\u0103m cooperarea cu guvernul sirian \u0219i cu for\u021bele sale armate care lupt\u0103 cu terorismul<\/em>. Marea gre\u0219al\u0103 este s\u0103 ne al\u0103tur\u0103m acestei abord\u0103ri a lui Vladimir Putin. Pentagonul a \u00eenv\u0103\u021bat de dou\u0103 ori \u00een Irak (succesul repurtat de generalul Petreus \u00een lupta \u00eempotriva insurgen\u021bei irakiene) c\u0103 actori colaterali au numai succese limitate \u00eempotriva lupt\u0103torilor suni\u021bilor. Succesul final \u00eempotriva ISIS va veni numai atunci c\u00e2nd o mas\u0103 critic\u0103 de suni\u021bi se va crea.<\/strong><\/p>\n

PS: Exist\u0103 un drum mai bun c\u0103tre un r\u0103spuns pozitiv al crizei siriene: un plan de pace care s\u0103 fie realizat \u00een consultare cu toate for\u021bele implicate \u00een conflict, \u00een consultare cu puterile din zon\u0103, un plan \u00een care s\u0103 se decid\u0103 dac\u0103 Siria va fi un stat unitar sau o federa\u021bie, cum s\u0103 fie scris\u0103 constitu\u021bia sau cine s\u0103 conduc\u0103 serviciile secrete, cum s\u0103 se desf\u0103\u0219oare alegerile \u0219i ce protec\u021bie vor avea minorit\u0103\u021bile alta dec\u00e2t suni\u021bii. Dar aceast\u0103 concluzie este una de viitor \u0219i nicidecum una aplicabil\u0103 ast\u0103zi. Deocamdat\u0103 avem un r\u0103zboi care \u00een mod sigur se va transforma \u00eentr-un nou Afganistan pentru ru\u0219i.<\/p>\n

[1]<\/a> Fromkin, David: A Peace to End All Peace: The Fall of the Ottoman Empire and the Creation of the Modern Middle East<\/em>, publ. Owl, New York, 1989<\/p>\n

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pentru Rusia interven\u021biile \u00een Orientul Mijlociu, \u00eencep\u00e2nd cu R\u0103zboiul Ruso-Turc, \u00eentre 1768-1774 c\u00e2nd flota rus\u0103 a asediat de dou\u0103 ori Beirutul, a fost o cale de a-\u0219i revendica puterea global\u0103. Duminic\u0103, sur\u00e2z\u0103tor, pe podiumul de la Soci al circuitului de F1, la premierea c\u00e2\u0219tig\u0103torilor Marelui Premiu al Rusiei, \u00eentre Hamilton \u0219i Vetel, pre\u0219edintele Federa\u021biei Ruse ridic\u0103 cupa dedicat\u0103 primului loc \u0219i o \u00eem\u00e2neaz\u0103 c\u00e2\u0219tig\u0103torului. Tot \u00eenainte tovar\u0103\u0219i! Se intoneaz\u0103 imnul na\u021bional al Marii Britanii (pentru pilotul Luis Hamilton) urmat de cel al Germaniei (pentru firma Mercedes a c\u0103rei monopost s-a clasat pe primul loc). Pre\u0219edintele Federa\u021biei Ruse este \u00een pozi\u021bie de drep\u021bi (!?) ascult\u00e2nd cele dou\u0103 imnuri (probabil datorit\u0103 forma\u021biei […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":4004,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,65,82,84,86,102],"tags":[],"class_list":["post-4006","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-blog-en","category-economics","category-global-governance","category-international-peace-security","category-issues"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4006"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4006"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4006\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4484,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4006\/revisions\/4484"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4004"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4006"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4006"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4006"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}