![\"Europa-de-astazi-\u00eencotro\"](\"http:\/\/www.cass-ro.org\/wp-content\/uploads\/2016\/01\/Europa-de-astazi-\u00eencotro-300x188.jpg\")
Papa Francisc declara deun\u0103zi: \u0218ti\u021bi care este soarta zidurilor <\/em>(n.A.G. garduri de s\u00e2rm\u0103)? Toate se pr\u0103bu\u0219esc. Astazi, m\u00e2ine, \u00eentr-o sut\u0103 de ani. Este adevarat c\u0103 Europa este \u00een dificultate. Trebuie s\u0103 fim inteligen\u021bi c\u00e2nd vine acest val migratoriu \u0219i, este adevarat, nu e u\u0219or s\u0103 gase\u0219ti solu\u021bii. (…) Zidurile nu sunt niciodat\u0103 solu\u021bii, pe c\u00e2nd podurile sunt.<\/em><\/p>\nOribilul atac de la Paris a generat o reac\u021bie \u00een lan\u021b a \u021b\u0103rilor europene pentru a preveni un nou carnagiu: au \u00eenchis grani\u021bele pentru \u0219uvoiul de emigran\u021bi din Siria, Irak \u0219i Afganistan, au abolit \u00een mod unilateral prevederile Acordul Schengen \u0219i au construit garduri la frontiere. \u00cen SUA cererea de a primi refugia\u021bi sirieni a fost respins\u0103 de Camera Reprezentan\u021bilor, cu o majoritate zdrobitoare, la fel cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i \u00een unele state europene (Polonia, Slovenia, Slovacia \u0219i Ungaria). Sunt aceste m\u0103suri solu\u021bia la criza emigran\u021bilor? Lec\u021bia \u00eenv\u0103\u021bat\u0103 dup\u0103 atacul terorist de la 11 septembrie 2001 din New York a dus la \u00eent\u0103rirea mijloacele de securitate la grani\u021ba SUA, dar a dus, \u00een acela\u0219i timp, la iritarea celor care c\u0103l\u0103toresc de-a lungul \u0219i de-a latul globului \u0219i a avut un impact considerabil, pe termen scurt \u0219i mediu, asupra comer\u021bului interna\u021bional. Atunci multe \u021b\u0103ri europene au criticat masurile luate de americani \u0219i s-au opus cre\u0103rii unei baze de date a celor care zoboar\u0103 spre\/dinspre America, baz\u0103 de date care s\u0103 fie pus\u0103 la dispozi\u021bia Criza refugia\u021bilor din Siria, urmat\u0103 de atentatele din Sinai, Beirut \u0219i Paris demonstreaz\u0103 clar c\u0103 pericolul pus de ISIS nu este minimalizat \u00een ciuda celor dou\u0103 coali\u021bii care lupt\u0103 \u00eempotriva acesteia (Rusia, Iran, Siria, Hezbollah pe de o parte \u0219i SUA cu partenerii s\u0103i-Turcia, Arabia Saudit\u0103, Fran\u021ba etc- pe de alt\u0103 parte), coali\u021bii care nu fac altceva dec\u00e2t s\u0103 bombardeze comandamente, rafin\u0103rii, cisterne de transport petrol, centre logistice, fabrici de echipamente militare etc. ISIS a construit tunele subterane unde produc Dispozitive Explozive Improvizate \u0219i \u00een care se ascund \u00een caz de atac aerian. De\u0219ertul este mare iar locurile acestea pot fi oriunde. \u00cen aceste condi\u021bii de r\u0103zboi, cu fondurile din v\u00e2nzarea petrolului \u0219i din dona\u021bii, ISIS-ul a reu\u0219it s\u0103 mute Frontul Jihadist \u00een mijlocul Europei \u00een capitala Uniunii Europene, Bruxelles. Cum? Cu ajutorul unor proxi, care nu sunt altceva dec\u00e2t cet\u0103\u021beni europeni francezi, belgieni, olandezi sau britanici. Cei care lupt\u0103 efectiv \u00een Siria, pe teren, sunt trupele kurde Peshmerga care ob\u021bin succese deosebite \u00een recuperare de teritorii ocupate de ISIS.<\/p>\n \u00a0Consecin\u021bele dobor\u00e2rii avionului Su-24<\/strong><\/p>\n Ce s-a estimat c\u0103 se va \u00eent\u00e2mpla, accidental sau nu, \u00eent\u00e2lnirile aeriene aleatorii, s-a consumat deja. \u00cen nordul provinciei siriene Latakia, aproape de grani\u021ba cu Turcia, avioanele ruse\u0219ti de tip SU-24 bombardeaz\u0103 \u00een mod repetat pozi\u021biile diviziilor \u0219i brig\u0103zilor Armatei Libere Siriene, care cuprind \u00een mare majoritate lupt\u0103tori turkmeni (etnici turci) care lupt\u0103 \u00eempotriva trupelor guvernamentale ale lui Assad. Acolo un avion SU-24 a fost interceptat de radarele ap\u0103r\u0103rii aeriene turce \u00eendrept\u00e2ndu-se spre spa\u021biul aerian al Turciei \u0219i somat s\u0103 plece din zon\u0103 (de 10 ori conform autorit\u0103\u021bilor militare turce) de comandamentul anti-aerian zonal. Lipsa de r\u0103spuns a pilo\u021bilor ru\u0219i a determinat ridicarea \u00een aer a unei patrule de avioane de F16 care au utilizat muni\u021bia de la bord, o rachet\u0103 AIM-9 Sidewinder, dobor\u00e2nd avionul rus (ambi pilo\u021bi s-au catapultat, unul fiind re\u021binut de triburile locale de turkmeni din zon\u0103 \u0219i ulterior salvat de un comandou al for\u021belor speciale ruse \u0219i siriene cu pre\u021bul pierderii unui elicopter rusesc, iar al doilea fiind \u00eempu\u0219cat \u00een timpul para\u0219ut\u0103rii). De fapt grani\u021ba din nordul Siriei, din zona ora\u0219ului Aleppo \u0219i din provincia Latakia, este una cu dese viol\u0103ri ale spa\u021biului aerian al celor dou\u0103 \u021b\u0103ri. \u00cen 2012 ap\u0103rarea anti-aerian\u0103 a Siriei, dotat\u0103 cu sistemele ruse\u0219ti de rachete S-300, operate cu sprijinul speciali\u0219tilor ru\u0219i, a interceptat un avion turc F-16 \u0219i l-a dob\u0103r\u00e2t ambii pilo\u021bi fiind omor\u00e2\u021bi. \u00cen 2013 turci au dobor\u00e2t un elicopter Mi-17 sirian care a violat spa\u021biul aerian turc. \u00cen 2013 \u00een octombrie ap\u0103rarea anti-aerian\u0103 a Turciei a dobor\u00e2t un MIG-23 apar\u021bin\u00e2nd for\u021belor aeriene siriene care a intrat \u00een spa\u021biul aerian turc. Siria a devenit un loc aglomerat militar, cu un spa\u021biu aerian unde zboar\u0103 cele mai importante tipuri de avioane de v\u00e2n\u0103toare sau de bombardament produse \u00een lume de la F16 \u0219i A10 la Typhoon, Rafale \u0219i Su-24. \u00cen acest contex SUA \u0219i Rusia au \u00eencheiat un Memorandum de \u00cen\u021belegere care le permite schimbul de informa\u021bii (termenul \u00een englez\u0103 folosit de americani este deconflict<\/strong>=situa\u021bie de conflict – <\/em>comportamentul\/conduita pilo\u021bilor la \u00eent\u00e2lnirea a dou\u0103 aeronave militare) asupra opera\u021biunilor aeriene deasupra Siriei, \u00eencheind o perioad\u0103 de 18 luni de lips\u0103 de comunicare \u00eentre comandamentele opera\u021bionale militare rus \u0219i american.<\/p>\n De fapt \u00een Siria, prin componenta militar\u0103 a Rusiei, se poart\u0103 dialogul dintre Putin \u0219i Occident.<\/strong><\/p>\n Acest dialog a deranjat Turcia, o \u021bar\u0103 cu un trecut imperial de care-\u0219i aduce aminte din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd. Turcia are o pozi\u0163ie strategic\u0103 pe litoralul sudic al M\u0103rii Negre \u015fi controleaz\u0103 Str\u00e2mtorile. Ankara exercit\u0103 influen\u0163\u0103 \u00een mediile musulmane din Orientul Mijlociu, Balcani \u015fi Caucaz. Redutabil\u0103 ca putere militar\u0103, bastion \u00een dispozitivul NATO, Turcia r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 angajat\u0103 \u00een negocieri de aderare la UE de mai bine de o jum\u0103tate de secol. Interesele Turciei \u00een zon\u0103 sunt imense. Cu o popula\u021bie de 77 de milioane de locuitori dintre care 20% sunt kurzi, Ankara nu-l mai dore\u0219te pe Assad la Damasc dar nici nu vrea crearea unui stat kurd \u00een nordul Siriei sau al Irakului. Ori, Federa\u021bia Rus\u0103 tocmai pe Assad \u00eel ajut\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een pozi\u021bia de lider \u0219i \u00eei atac\u0103 pe turkmenii din nordul Siriei, o popula\u021bie etnic turc\u0103 (\u00eentre 1,5 \u0219i 3 milioane de cet\u0103\u021beni). De\u0219i cooperarea pe proiecte economice importante dintre Moscova \u0219i Ankara va fi afectat\u0103, stare conflictual\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 s-a redus, \u0219i sub presiunea SUA, numai la \u00eentreruperea, sper temporar\u0103, a rela\u021biilor militare dintre cele dou\u0103 state. \u00cen orice caz avertismentul Turciei este c\u0103 nu tolereaz\u0103 o alt\u0103 for\u021b\u0103 militar\u0103 la grani\u021ba de sud a ei. \u00centrebarea este: putea Turcia s\u0103 se ab\u021bin\u0103? Da, dar nu a f\u0103cut-o, fiind din punct de vedere tehnic \u00een legitim\u0103 ap\u0103rare<\/strong> \u0219i, de la \u00eenceperea bombardamentelor ruse\u0219ti \u00een Siria, sub h\u0103r\u021buiala avia\u021biei ruse care a violat \u00een nenum\u0103rate r\u00e2nduri spa\u021biul aerian turc.<\/p>\n Noua strategie anti ISIS<\/strong><\/p>\n Este nevoie de o nou\u0103 strategie. Pre\u0219edintele francez vrea o Trilateral\u0103 SUA-Fran\u021ba-Rusia \u00een lupta \u00eempotriva ISIS \u0219i a \u00eenceput un turneu de consult\u0103ri cu Primul Ministru al Marea Britanie \u0219i presedin\u021bii SUA, Germania, Rusiei \u0219i Italiei. Pre\u0219edintele american Barack Obama vine cu o variant\u0103 nou\u0103 dar care \u00een principiu are acelea\u0219i elemente ca \u0219i prima strategie: lovituri aeriene, bocarea sosirii de noi lupt\u0103tori dar \u0219i a fondurilor de finan\u021bare, contracararea ideologiei extremiste \u0219i schimbul de informa\u021bii. Primul Ministru britanic, David Cameron, a declarat \u00een Parlament britanic ca actualul guvern va revizui Startegia de Ap\u0103rare \u0219i Securitate (SDSR) \u0219i va aloca suplimentar 12 miliarde de lire (17 miliarde euro), p\u00e2n\u0103 la nivelul de 178 de miliarde de lire (253 miliarde euro), pentru bugetul ap\u0103r\u0103rii \u00een urm\u0103torii zece ani. Amendamentul bugetar va permite derularea unor programe de achizi\u021bii. Astfel vor fi achizi\u0163ionate nou\u0103 avioane produse de compania Boeing \/ P-8 Poseidon, destinate misiunilor de recunoa\u015ftere antisubmarin, (avioanele vor \u00eenlocui avioanele de tip Nimrod ie\u0219ite din serviciu \u00een 2010 \u0219i care au l\u0103sat o bre\u0219e \u00een asigurarea securit\u0103\u021bii submarinelor Trident), de asemenea noile avioane sunt dotate cu torpile inteligente \u0219i cu o serie de senzori, radar \u0219i sonar, operate de speciali\u0219ti afla\u021bi la bordul acestora \u0219i vor asigura, inclusiv, capabilit\u0103\u021bi de salvare, c\u0103utare \u0219i supraveghere terestr\u0103. Vor fi cump\u0103rate 13 fregate noi (Type 26 – fabricate de BAE Systems) \u0219i vor fi achizi\u021bionate 42 avioanelor de v\u00e2n\u0103toare F-35 Lightning II \u0219i 24 de drone Rapear cu care vor fi dotate cele dou\u0103 noi portavioane (vor fi create 450 de func\u021bii noi pentru marinari), \u00een construc\u021bie, clasa Qween Elisabeth. De asemenea va fi extins\u0103 durata de via\u021b\u0103<\/em> a avioanelor Typhoo p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2040 \u0219i vor fi constituite \u00eenc\u0103 dou\u0103 escadrile (12 avioane) care se adug\u0103 la cele 5 deja existente. \u00cen cadrul consolid\u0103rii m\u0103surilor de securitate, armata britanic\u0103 va crea, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2025, dou\u0103 brig\u0103zi militare pentru ac\u021biune rapid<\/em>, formate fiecare din c\u00e2te 5.000 de militari. Rolul acestora va fi de a fi desf\u0103\u0219urate la distan\u021be mari \u00een teatre de opera\u021bii diverse fiind dotate cu vehicule Scout \u0219i av\u00e2nd \u00eempreun\u0103 \u00een jur de 600 de vehicule blindate. Bugetul pentru opera\u021biuni antiteroriste va cre\u0219te cu 30% \u0219i va asigura inclusiv realizarea unui centru nou de opera\u021biuni pentru MI5 care s\u0103 asigure un r\u0103spuns prompt ameni\u021b\u0103rilor teroriste. De asemenera vor fi create 1900 de noi locuri pentru serviciile de informa\u021bii MI5, MI6 \u0219i GCHQ. Potrivit serviciilor de spionaj britanice, vor fi luate m\u0103suri suplimentare pentru evitarea atacurilor teroriste asupra avioanelor de pasageri. Marea Britanie face parte dintr-o coali\u0163ie de peste 60 de \u0163\u0103ri \u015fi a trimis opt avioane de tip Tornado \u00een misiuni de lupt\u0103 \u00een Irak, dar \u015fi avioane f\u0103r\u0103 pilot de tip Reaper. Dorin\u0163a lui Cameron de a lupta \u00een Siria are leg\u0103tur\u0103 cu planificarea \u0219i uciderea de c\u0103tre jihadi\u015fti ISIS a 30 de britanici, \u00een iunie, pe o plaj\u0103, \u00een Tunisia.<\/p>\n Dac\u0103 aceste ac\u021biuni \u00eempotriva ISIS, a\u0219a cum au fost g\u00e2ndite \u00een cancelariile occidentale, pot fi intensificate prin ad\u0103ugarea de c\u00e2teva avioane, \u00eent\u0103rirea controlului la grani\u021ba dintre Turcia \u0219i Siria prin ad\u0103ugarea de gr\u0103niceri sau \u00eent\u0103rirea mass-media cu \u00eenc\u0103 un grup de jurnali\u0219ti experimenta\u021bi care s\u0103 r\u0103spund\u0103 propagandei jihadiste atunci campania \u00eempotriva ISIS nu se va schimba fundamental. Problema este c\u0103 aceste eforturi nu sunt inutile \u00eens\u0103 ele se adreseaz\u0103 simptomelor mai mult dec\u00e2t cauzelor. Cauza, simplific\u00e2nd faptele, este c\u0103 ace\u0219ti zeci de milioane de musulmani suni\u021bi care tr\u0103iesc \u00eentre Damasc \u0219i Bagdad sau \u00een alt\u0103 parte a Europei se simt \u00een nesiguran\u021b\u0103 \u0219i umili\u021bi de politicile din regiunea Orientului Mijlociu. <\/u><\/em><\/p>\n Lec\u021biile ac\u021biunii teroriste de la 11 septembrie 2001<\/strong><\/p>\n Reac\u021bia de la 13 noiembrie de la Paris a fost similar\u0103 cu cea de la 11 septembrie din New York: reintroducerea controalelor la grani\u021b\u0103, \u00eenainte chiar de identificarea atentatorilor, cererea de suspendare a circula\u021biei f\u0103r\u0103 pasapoarte \u00een UE, la fel ca la New York controale am\u0103nun\u021bite la frontierele aeriene, navale \u0219i terestre. La New York to\u021bi atentatorii au venit din afara SUA \u00een timp ce la Paris atentatorii au de\u021binut pa\u0219apoarte europene, cu excep\u021bie, se pare a unui care ar fi intrat odat\u0103 cu refugia\u021bii din Siria. Spre deosebire de atentatul din SUA, terorismul a crescut \u00een inima Europei dar \u0219i a\u0219a lec\u021biile lui 11 septembrie 2001 trebuie \u00eenv\u0103\u021bate de europeni. Care sunt pe scurt aceste lec\u021bii?<\/p>\n Prima lec\u021bie<\/strong>: grani\u021ba este un element esen\u021bial \u00een care ai una din pu\u021binele oportunit\u0103\u021bi s\u0103 identifici \u0219i s\u0103 interceptezi pe cei care au conexiuni teroriste. Crearea zonei Schengen a fost o mare realizare care a permis ca oameni \u0219i m\u0103rfurile s\u0103 circule liber \u00een aceast\u0103 zon\u0103 dar a e\u0219uat s\u0103 creeze un control eficient la grani\u021ba zonei. Agen\u021bia Frontex are un buget de 200 milioane de euro pe an comparativ cu 13 miliarde pe care le cheltuie\u0219te SUA pentru controlul grani\u021belor. SUA verific\u0103 \u0219i a construit o baz\u0103 de date cu amprentele celor care sosesc \u00een SUA de peste zece ani, pe c\u00e2nd Europa abia acum se g\u00e2nde\u0219te s\u0103 fac\u0103 acest lucru. Eliminarea controlului la grani\u021ba intern\u0103 d\u0103 o singur\u0103 posibilitate de verificare a amprentelor celor care intr\u0103 \u00een Europa \u0219i anume la aeroporturile interna\u021bionale. Acordul de la Dublin a e\u0219uat datorit\u0103 resurselor limitate dar \u0219i a faptului c\u0103 regula spune c\u0103 verificarea \u0219i cuprinderea datelor personale, inclusiv a amprentelor \u00eentr-o baz\u0103 de date, trebuie s\u0103 se fac\u0103 de autorit\u0103\u021bile din prima \u021bar\u0103 \u00een care se face accesul migran\u021bilor.<\/p>\n A doua lec\u021bie:<\/strong> ai nevoie de o grani\u021b\u0103 bine echipat\u0103 tehnologic conectat\u0103 la o baz\u0103 de date central\u0103 a c\u0103l\u0103torilor, ai nevoie de un schimb de informa\u021bii \u00eentre serviciile aliate, o scanare sofisticat\u0103 la frontier\u0103 at\u00e2t a persoanelor, chiar dac\u0103 acest lucru ridic\u0103 probleme de intimitate personal\u0103 (scanare corporal\u0103) c\u00e2t \u0219i a camioanelor de marf\u0103. Acest control este bine venit \u0219i \u00een cazul propriilor cet\u0103\u021beni care se pot radicaliza \u00een timp, dup\u0103 c\u0103l\u0103tori \u00een zone sensibile ale globului. Astfel to\u021bi cei care intr\u0103 \u00een \u021bar\u0103 devin vizibili pentru servicii \u0219i pentru poli\u021bie.<\/p>\n Lec\u021bia final\u0103:<\/strong> odat\u0103 ce migran\u021bi au intrat nu trebuie expulza\u021bi pentru a-i radicaliza, ei trebuie selecta\u021bi \u0219i accepta\u021bi \u00een societate mai ales cei care sunt \u00eentradev\u0103r opresa\u021bi de regimul din propria \u021bar\u0103. Ei trebuie integra\u021bi \u00een comunitatea local\u0103 \u0219i sprijini\u021bi s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un loc de munc\u0103.<\/p>\n \u00cen loc de concluzii <\/strong><\/p>\n Bush jr. a declan\u015fat din 2001 p\u00e2n\u0103 \u00een 2010 r\u0103zboiul sau cruciada \u00eempotriva terorismului, ceea ce a adus ap\u0103 la moara propagandei islamiste dar a eliminat dictatori precum Saddam \u0219i administra\u021bii precum cea a talibanilor \u00een Afganistan. S-au cheltuit 850 miliarde de dolari, potrivit rapoartelor oficiale. Din 2010 \u00een 2015, \u00een timpul mandatelor lui Barak Obama, care a renun\u021bat la conceptul de r\u0103zboi \u00eempotriva terorismului, r\u0103zboiul a \u00eenghi\u0163it 642,2 miliarde de dolari. \u00cen total, aproape 1.5 trilioane. Finalul: anihilarea re\u021belei al-Qaida (trei sferturi din comanda\u0219i operativii aceasteia conform lui Jack Devine fost \u0219ef al opera\u021biunilor din CIA) \u0219i a liderului ei Osama bin-Laden, dar \u0219i eliberarea Afganistanului de guvernul taliban, instalarea unui guvern democratic adus la putere de dou\u0103 r\u00e2nduri de alegeri populare. Ce nu s-a realizat?. Securitatea regimului de la Kabul supus \u00een continuare presiunii grup\u0103rilor talibane sprijinite de for\u021be jihadiste dispuse \u00een zona FATA din Pakistan. \u00cen Siria o zi de bombardamente asupra Daesh \u00eei cost\u0103 pe americani aproximativ 8 milioane de dolari, \u00een timp ce pe ru\u015fi – \u00een jur de 4 milioane. Rezultate: distrugerea de obiective militare \u0219i civile ale Daesh \u0219i eliminarea unor lideri ai organiza\u021biei teroriste. Ce nu s-a realizat? Reducerea dimensiunilor teritoriului pe care Daesh ac\u021bioneaz\u0103, dec\u00e2t acolo unde au ac\u021bionat trupele kurde Peshmerga. Ca militari putem spune c\u0103 ambele coali\u021bii care ac\u021bioneaz\u0103 \u00een Siria \u0219i Irak \u0219i-au perfec\u021bionat tacticile militare folosite, \u0219i-au preg\u0103tit militari \u00een opera\u021biuni de amploare \u0219i \u0219i-au testat echipamentele pe care le utilizeaz\u0103.<\/p>\n S\u0103 nu uit\u0103m ce declara David Cameron \u00een fa\u021ba parlamentarilor britanici: ISIL nu este o problem\u0103 situat\u0103 la mii de kilometri dep\u0103rtare. Este o amenin\u021bare direct\u0103… lumea este mai periculoas\u0103 \u0219i mai imprevizibil\u0103 ast\u0103zi dec\u00eet cu cinci ani \u00een urm\u0103<\/em>.<\/p>\n [1]<\/a> Legea american\u0103 solicit\u0103 companiilor aeriene, care efectueaz\u0103 zboruri \u00een \u015fi din Statele Unite ale Americii, s\u0103 pun\u0103 la dispozi\u0163ia U.S. Department of Homeland Security, US Customs and Border Protection, informa\u0163ii personale despre c\u0103l\u0103tori, informa\u0163ii cunoscute sub denumirea de Passenger Name Record<\/strong> (PNR).<\/small><\/em><\/p>\n