{"id":4089,"date":"2016-01-30T08:51:07","date_gmt":"2016-01-30T06:51:07","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=4089"},"modified":"2017-11-14T21:27:41","modified_gmt":"2017-11-14T19:27:41","slug":"anul-2016-pur-si-simplu-un-alt-an-de-criza-globala-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/anul-2016-pur-si-simplu-un-alt-an-de-criza-globala-i\/","title":{"rendered":"Anul 2016, pur \u0219i simplu un alt an de criz\u0103 global\u0103 (I)"},"content":{"rendered":"

\"Anul-2016-alt2015 s-a dovedit un an plin de surprize geopolitice \u00een care Rusia a fost principalul actor. 2016 va fi un an tumultos, crizele globale ale anului 2015, cele care au \u021binut prima pagin\u0103 a ziarelor, le vom reg\u0103si dar mult mai violente \u0219i cu repercursiuni imprevizibile. Vechea Ordine Mondial\u0103 se schimb\u0103 rapid, capii Noii Ordini fiind Rusia, China \u0219i Iranul. Impredictibilitatea<\/em> este cuv\u00e2ntul care va caracteriza situa\u021bia geopolitic\u0103 a lumii \u00een 2016.<\/p>\n

Care ar fi problemele geopolitice importante anul acesta? <\/strong><\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd avem situa\u021bia din Europa supus\u0103 unui flux migratoriu f\u0103r\u0103 precedent \u0219i f\u0103r\u0103 un lider de facto care s\u0103 conduc\u0103 Uniunea (Agela Merkel \u00een sc\u0103dere de popularitate, Francois Holland o lips\u0103 de credibilitare \u00een propria \u021bar\u0103, David Cameron un lider pentru Marea Britanie), apoi valoarea Parteneriatul Transatlantic \u0219i Acordul Economic Transatlantic (TTIP) \u00eentre SUA \u0219i Europa, acord care stagneaz\u0103 (se va derula a 12-a rund\u0103 de convorbiri) de\u0219i s-au f\u0103cut declar\u021bii fulminate despre \u00eencheierea acestuia \u00een 2016, apoi situa\u021bia din China \u0219i din spa\u021biul est asiatic, ISIS \u0219i r\u0103zboiul din Orientul Mijlociu, clivajul dintre Arabia Saudit\u0103 \u0219i Iran \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd urm\u0103toarea mutare geopolitic\u0103 a Kremlinului.<\/p>\n

Europa versus Europa<\/strong><\/p>\n

Pe b\u0103tr\u00e2nul continent conflictul se va derula \u00eentre o Europ\u0103 permisiv\u0103<\/em>, cu o zon\u0103 Schengen \u00een func\u021biune \u0219i o Europ\u0103 cu grani\u021be de s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103<\/em>, atentate teroriste, refugia\u021bi \u0219i mi\u0219ic\u0103ri extremiste \u00een cre\u0219tere. Exper\u021bii \u00een antiterorism cred c\u0103 cele dou\u0103 atentate din 2015 din Fran\u021ba sunt doar o repeti\u021bie pentru atacuri teroriste ceva mai profesioniste \u0219i mai bine organizate, la scara mai mare, ce vor fi puse \u00een practic\u0103 \u00een 2016. Gruparea Statul Islamic \u0219i amenin\u021barea sa la adresa Europei vor fi \u00eenfrante, dar va dura ca\u021biva ani. Problema acut\u0103 este s\u0103 \u00een\u021belegem \u0219i s\u0103 \u00eenfr\u00e2ngem ideologia care \u00eei impinge pe musulmanii n\u0103scu\u021bi \u00een statele europene occidentale s\u0103 comit\u0103 atentate teroriste \u00eempotriva concet\u0103\u021benilor lor (sunt 700 de zone interzise-no go zone- \u00een Fran\u021ba unde comunit\u0103\u021bile islamiste au impus Sharia). Ar putea dura o genera\u021bie s\u0103 facem asta. Politicienii nu vor st\u0103p\u00e2ni situa\u021bia iar lucrurile vor degenera pentru c\u0103 nu va exista un lider care s\u0103 preia fr\u00e2nele Uniunii. Ie\u0219irea Marii Britanii din UE este o alt\u0103 chestiune fierbinte pe masa negocierilor de la Bruxelles. Moscova va c\u0103uta s\u0103 decupleze Europa de SUA \u0219i s\u0103 creeze bre\u0219e \u00een cadrul UE \u00eentre statele membre \u0219i Bruxelles dar \u0219i \u00eentre capitalele care agreeaz\u0103 rela\u021bia cu Rusia \u0219i cele care se \u00eempotrivesc. De asemenea construc\u021biile militare<\/em> ale Rusiei \u00een Belarus \u0219i \u00een Kaliningrad va evolua spre un baraj de mijloace de A2\/AD (anti-acces \u0219i accesul interzis) \u00een preg\u0103tirea \u00eenchiderii, \u00een caz de conflict, a zonei Suwalki dintre Kalinigrad \u0219i Belarus ceea ce ar duce la izolarea \u021a\u0103rilor Baltice. Cu rachetele dislocate \u00een Kaliningrad, Rusia controleaz\u0103 \u00eentreg spa\u021biul aerian polonez.<\/p>\n

Europa alegerilor. <\/strong><\/p>\n

\u00cen Europa vor fi alegeri<\/em> preziden\u021biale \u00een Austria \u0219i Portugalia \u0219i parlamentare \u00een Slovacia, Cehia, Lituania, Muntenegru, Macedonia \u0219i \u00een Irlanda, precum \u0219i \u00een Georgia. Un alt scrutin va fi este cel din Rusia, unde vor fi alegeri parlamentare pe 18 septembrie. Favorit, este \u00eens\u0103 de departe, partidul lui Vladimir Putin, Rusia Unit\u0103, care la alegerile din 2011 a ob\u021binut aproape jumatate din locurile din Parlament. Aflat pe un val de popularitate far\u0103 precedent, de aproximativ 90 la sut\u0103, pre\u0219edintele rus poate spera la un scor \u0219i mai bun la aceste alegeri. De la China, \u00een Asia, la Rusia, \u00een Europa \u0219i p\u00e2n\u0103 la ISIS \u00een Orientul Mijlociu asist\u0103m la apari\u021bia unor conflicte care se deruleaz\u0103 \u00een zone cenu\u0219ii, zone care nu sunt deschise unor competi\u021bii \u0219i care nu se supun globaliz\u0103rii, acolo democra\u021biile liberale nu sunt preg\u0103tite s\u0103 ac\u021bioneze iar preluarea puterii \u0219i desf\u0103\u0219urarea r\u0103zboiul sunt elemente de baz\u0103 ale viitorului.<\/em> Descrise de profesori de studii militare drept hibide<\/em>, de spectru larg<\/em>, ne-liniare<\/em>, de viitoare genera\u021bie<\/em> sau ambiguii<\/em> actualele conflicte, \u00een plin\u0103 desf\u0103\u0219urare, sunt un mix de ac\u021biuni psihologice, mediatice, economice, cibernetice \u0219i de opera\u021biuni militare lansate f\u0103r\u0103 o declara\u021bie de r\u0103zboi. \u00cen cazul Rusiei agresiunea din Ucraina continu\u0103 sub diferite forme de la cele armate la cele ale membrilor FSB-ului care continu\u0103 s\u0103 coordoneze activitatea etnicilor ru\u0219i din estul \u021b\u0103rii, de la atacuri din media la atacurile cibernetice \u00een sectorul energetic

[1]<\/a>(nu mai pu\u021bin de 80.000 de clien\u021bi ai celor de la Pricarpatiaoblenergo au fost priva\u021bi de curent electric prin atacul serv\u0103relor cu doi viru\u0219i Black Energy 3 \u0219i KillDisk de c\u0103tre hakerii ru\u0219i membrii ai unei grup\u0103ri cu loca\u021bia \u00een Rusia, denumit\u0103 Sandworm<\/strong>, conform declara\u021biilor \u0219efului iSight Partners, companie specializat\u0103 \u00een securitate cibernetic\u0103). Obiectivul nu este ocuparea teritoriului – Rusia \u00eel poate anexa utiliz\u00e2nd for\u021ba militar\u0103 masiv\u0103 masat\u0103 la grani\u021ba cu Ucraina – Moscova dore\u0219te destabilizarea psihologic\u0103 \u0219i avansarea \u00een media a conceptului de stat e\u0219uat <\/em>la adresa Kievului ceea ce implic\u0103 distrugerea dorin\u021bei interne pentru reforme structurale, care ar face Kievul independent de rela\u021biile cu Moscova \u0219i, pe termen lung, ar distruge suportul statelor occidentale de a sprijini reformele democratice din Ucraina.<\/p>\n

S\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 parcurgem c\u00e2teva din elementele care sunt importante \u00een mozaicul geopoliticii globale \u0219i care vor afecta rela\u021biile interna\u021bionale.<\/p>\n

Alian\u021ba transatlantic\u0103<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 70 de ani Alian\u021ba transatlantic\u0103 este mai slab\u0103 \u0219i mai pu\u021bin relevant\u0103 dec\u00e2t la oricare alt moment \u00een istorie. SUA numai joac\u0103 rolul decisiv \u00een solu\u021bionarea problemelor Europei cu excep\u021bia Pentagonului care are \u00een planurile opera\u021bionale militare estul continentului de la Marea Baltic\u0103 la Marea Neagr\u0103. Momentul actual este \u00eens\u0103 unul al alegerilor preziden\u021biale iar conform cutumei americane 2017 va fi un an dedicat de noul pre\u0219edinte (pre\u0219edint\u0103) american problemelor interne, cele externe devenind colaterale[2]<\/a>. Cine va fi nominalizat la pre\u0219edin\u021bia SUA din partea republicanilor este greu de anticipat, poate numai pentru democra\u021bi unde lupta se d\u0103 \u00eentre Hillary Clinton \u0219i senatorul Bernie Sanders. La republicani pentru prima dat\u0103 sondajele \u00eel au pe primul loc pe doctorul Ben Carlson care l-a detronat pe Donald Trump. At\u00e2t timp c\u00e2t SUA \u0219i Europa merg pe c\u0103r\u0103ri<\/em> diferite solu\u021bionarea conflictelor globale \u0219i mai ales a celui din Orientul Mijlociu vor fi greu de realizat. Pr\u0103pastia dintre Europa \u015fi America are toate \u015fansele s\u0103 se consolideze pe m\u0103sur\u0103 ce vechea gard\u0103 de lideri euroatlanti\u015fti din Partidul Democrat \u015fi din Partidul Republican devin o specie pe cale de dispari\u0163ie \u0219i care este \u00eenlocuit\u0103 de o genera\u0163ie care nu mai crede \u00een romantismul<\/em> Alian\u0163ei, neparticip\u00e2nd ca militari \u00een a doua conflagra\u021bie mondial\u0103.<\/strong> \u00cen 1994 pre\u0219edintele american Bill Clinton aflat la Praga urca pe scena Reduta Jazz Club, \u00een aplauzele lui V\u00e1clav Havel \u015fi ale lui Madeleine Albright, \u0219i c\u00e2ta la saxofon. Vremuri trecute \u0219i uitate! C\u00e2\u021biva ani mai t\u00e2rziu Hillary Clinton \u00een calitatea sa de secretar de stat celebra \u00eenceputul secolului Pacificului. \u00cen ultimii ani, Washingtonul a transmis \u00een mod evident semnalul c\u0103, din punct de vedere geopolitic, America este din ce \u00een ce mai pu\u0163in preocupat\u0103 de Europa, dar simultan tot mai interesat\u0103 de evolu\u0163iile din Oceanul Indian \u015fi Vestul Pacificului. Pentru anul de final de mandat pre\u0219editele Barack Obama \u0219i-a prpous \u00eens\u0103 mai multe vizite externe. Patru c\u0103l\u0103torii importante au fost stabilite: summitul G7 din Japonia din iunie, summitul NATO \u00een Polonia \u00een luna iulie, summitul G20 din China \u00een septembrie \u0219i summitul APEC din noiembrie \u00een Peru. \u00cen luna aprilie, Obama va merge \u00een Germania, liderul de la Washington profit\u00e2nd de cea de-a cincea vizit\u0103 pentru a ap\u0103ra Parteneriatul Transatlantic pentru Comer\u021b \u0219i Investi\u021bii (TTIP), potrivit unui comunicat al Casei Albe. Barack Obama se va \u00eent\u00e2lni cu cancelarul Angela Merkel, dar va participa l\u0219i a uria\u0219ul t\u00e2rg-expozi\u021bie de la Hanovra, o premier\u0103 pentru un pre\u0219edinte american. Totu\u0219i, potrivit lui Richard Haass, pre\u0219edintele Consiliului pentru Rela\u021bii Externe: C\u0103l\u0103toriile de la \u00eenceputul mandatului de\u021bin valoarea investi\u021biei \u00een rela\u021bii, c\u00e2nd pre\u0219edintele s-ar putea afla \u00een func\u021bie pentru \u00eenc\u0103 trei sau \u0219apte ani. C\u0103l\u0103toriile de la sf\u00e2r\u0219itul mandatului reprezint\u0103 o chestiune diferit\u0103. Acestea nu au nicio perspectiv\u0103 de viitor<\/em>.<\/p>\n

Organiza\u021bia terorist\u0103 Statul Islamic <\/strong><\/p>\n

ISIS este considerat\u0103 cea mai puternic\u0103 organiza\u021bie terorist\u0103 din lume cu prozeli\u021bi din Nigeria p\u00e2n\u0103 \u00een Filipine. R\u0103spunsul dat acestei organiza\u021bii a fost inadecvat. Pentru 2016 problema va r\u0103m\u00e2ne la fel iar \u021binele ISIS vor fi Fran\u021ba, Rusia, Turcia, Arabia Saudit\u0103 \u0219i SUA. Nu vor fi l\u0103sate nici celelate state europene dar \u0219i statele cu minorit\u0103\u021bi sunite neintegrate precum Liban \u0219i Irak. Rom\u00e2nia apare, conform unor surse din servicii, \u00eencercuit\u0103 pe har\u021bile \u00eemp\u0103r\u021bite imigran\u021bilor ce se \u00eendreapt\u0103 spre Europa, de c\u0103l\u0103uzele din Grecia \u0219i Turcia. Este Rom\u00e2nia urm\u0103toarea \u021bint\u0103? Ridic\u0103 Ungaria un gard la grani\u021ba cu Rom\u00e2nia? \u0218tie Ungaria, de altfel bine informat\u0103, ceva ce Rom\u00e2nia nu \u0219tie?<\/strong> Cele dou\u0103 coali\u021bii, una condus\u0103 de SUA \u0219i celalt\u0103 condus\u0103 de Rusia vor continua atacurile aeriene dar pe \u021binte diferite. Primi pe ISIS, ceilal\u021bi pe du\u0219manii lui Assad[3]<\/a>. Generalul Alexander Dvornikov a fost numit comandatul for\u021belor ruse, cel care \u021bine balan\u021ba \u00eentre for\u021bele iraniene \u0219i Israel \u00een Siria. Generalul, cu comandamentul \u00een Damasc, are \u00een subordine \u0219i for\u021bele care ac\u021bioneaz\u0103 la Bagdad, st\u00e2nd \u00een pozi\u021bie 24 de ore din 7 zile. Este o pozi\u021bie de autoritate militar\u0103 dar \u0219i diplomatic\u0103 de extrem\u0103 importan\u021b\u0103, saudi\u021bi precep\u00e2ndu-l ca pe un inamic iar iranieni resping\u00e2nd o \u00een\u021belegere cu israelieni realizat\u0103 cu concursul Kremlinului. Turcia se preg\u0103te\u0219te de o invazie \u00een Siria. Ankara vrea un coridor la grani\u021b\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een zona de nord a ora\u0219ului Aleppo. Pentru o astfel de opera\u021biune a masat la grani\u021b\u0103 (ora\u0219ul Jarabulus) vehicule care cur\u0103\u021b\u0103 c\u00e2mpurile de mine instalate odat\u0103 cu \u00eenceperea ostilit\u0103\u021bilor \u00een 2011. Surse din serviciile de informa\u021bii spun c\u0103 SUA \u0219i Rusia s-au \u00een\u021beles s\u0103-i lase pe turci s\u0103 execute opera\u021biunile militare pentru a crea o zon\u0103 buffer f\u0103r\u0103 militan\u021bi ISIS la grani\u021ba de nord a Siriei. Ankara nu va extinde zona p\u00e2n\u0103 la Marea Mediteran\u0103 ceea ce este pe placul Moscovei. Este un r\u0103spuns al armatei turce la recentele atentate ale ISIS din Ankara dar \u0219i o solu\u021bie de a preveni extinderea \u0219i consolidarea unui guvernorat al kurzilor \u00een nordul Siriei. De asemenea Washingtonul \u00eencearc\u0103 s\u0103 medieze o dezescaladare a conflictului dintre turci \u0219i ru\u0219i mai ales c\u0103 vicepre\u0219edintele Joe Biden \u0219i asistentul Secretarului de stat pentru Afaceri Europene \u0219i Asiatice, Victoria Nuland, vor c\u0103l\u0103tori la Istambul pentru discu\u021bii cu oficialii turci, pe agend\u0103 fiind \u0219i reconcilierea turco-rus\u0103. Ash Carter este la Paris \u0219i s-a \u00eent\u00e2lnit cu ministrul Ap\u0103r\u0103rii al Fran\u021bei, Le Diran, \u0219i cu \u0219eful contra-terorismului francez pentru a discuta planul de lupt\u0103 \u00eempotriva ISIS (Fran\u021ba dore\u0219te intensificarea ac\u021biunilor militare \u00eempotriva ISIS) \u0219i apoi merge la Forumul de la Davos. Parisul \u0219i Washingtonul au constituit un grup de lucru denumit Lafayette Group<\/em> care asigur\u0103 schimbul de informa\u021bii \u00eentre cele dou\u0103 armate, informa\u021bii referitoare la Statul Islamic. La Paris s-au \u00eent\u00e2lnit mini\u0219trii ap\u0103r\u0103rii din Australia, Marea Britanie, Germania, Italia \u0219i Olanda care au avut ca tem\u0103 de discu\u021bii resuscitarea campaniei militare \u00eempotriva Statului Islamic conform unei surse anonime din ministerul Ap\u0103r\u0103rii al Fran\u021bei. Ministrul ap\u0103r\u0103rii Le Drian a \u021binut o discu\u021bie bilateral\u0103 la biroul privat din Saint Dominique iar dup\u0103 amiaza discu\u021bia a continuat la Centru de Comand\u0103 din Ministerul Ap\u0103r\u0103ri. Cei \u0219apte mini\u0219trii sau \u00eent\u00e2lnit la un pr\u00e2nz de lucru unde au discutat op\u021biunile politice pe care le au pentru o campanie militar\u0103 \u00eempotriva ISIS. Cele 7 \u021b\u0103ri sunt cele care contribuie cu cea mai mare capacitate de lovire aerian\u0103 \u0219i cu instructori pentru lupt\u0103torii locali dintre cele 60 de na\u021biuni participante \u00een coali\u021bie.<\/p>\n

Arabia Saudit\u0103 versus Iran<\/strong><\/p>\n

Regatul Arabiei Saudite este \u00een fa\u021ba unui risc mare de instabilitate anul acesta, odat\u0103 cu ac\u021biunile militare pe care le def\u0103\u0219oar\u0103 de-a lungul \u0219i de-a latul Orientului Mijlociu. Nici atmosfera din s\u00e2nul familiei regale nu este tocmai uitar\u0103 (un lucru imposibil de \u00eent\u00e2mplat \u00eenainte de 2015) \u0219i asta din cauza modului \u00een care trebuie r\u0103spuns inamicului num\u0103rul unu Iranul. Acum Iranul r\u0103spunde cu ostilitate deschis\u0103 fa\u021b\u0103 de Riad mai ales dup\u0103 executarea clericului \u0219iit. R\u0103spunsul se va derula prin proxi \u00een Irak, Siria sau \u00een Yemen sau poate \u00een alt\u0103 parte a globului. Exist\u0103 \u0219i o raz\u0103 de speran\u021b\u0103 \u00een stingerea acestui conflict. Adjunctul ministrului de Externe iranian Abbas Araghchi a plecat din Teheran pentru o \u00eent\u00e2lnire extraordinar\u0103 la Jeddah a Organiza\u021biei de Cooperare Islamic\u0103 (OIC) conform unei \u0219tiri transmise de BBC. Liderul, Ayatollah Ali Khamenei, a condamnat atacul asupra ambasadei Arabiei Saudite de la Teheran, conform unei \u0219tiri publicate pe site-ul personal. Se pare c\u0103 Teheranul \u00eencerc\u0103 o aplanare a conflictului cu Riadul. S\u0103 vedem ce iese!<\/p>\n

De la o Europ\u0103 f\u0103r\u0103 grani\u021be la una<\/em> cu u\u0219ile \u00eenchise <\/strong><\/p>\n

Leag\u0103nul civiliza\u021biei Occidentale, Europa, a trecut printr-o serie de turbulen\u021be \u00een anii din urm\u0103 de la criza economic\u0103 la cea finaciar\u0103 a datoriilor suverane \u0219i a suferit influen\u021bele Prim\u0103verii Arabe la care a contribuit cu interven\u021bia militar\u0103 \u00een Libia. \u00cen conjunc\u021bie cu sl\u0103biciunile administrative ale UE criza refugia\u021bilor a debalansat \u0219i mai mult \u021b\u0103rile care-i g\u0103zduiesc dar \u0219i pe cele de tranzit. Pre\u0219edin\u021bia Olandei la UE a adus noi propuneri privind spa\u021biul comunitar de liber\u0103 circula\u021bie Schengen<\/strong>. Guvernul olandez a dezbatut pe plan intern, dar si cu statele partenere, un plan de a introduce verificarea pasapoartelor la frontierele mai multor \u021b\u0103ri din vestul Europei, \u00eentr-o \u00eencercare de a controla afluxul de migran\u021bi \u0219i de refugia\u021bi. Planul olandez este separat de planul francez de a introduce controale sistematice la frontierele din cadrul zonei Schengen, ca o masur\u0103 de securitate. Zona mini-Schengen, <\/em>pe care Olanda o propune,<\/em> ar include Austria, Germania, Belgia, Luxemburg \u0219i ar presupune infiin\u021barea unor tabere de tranzit pentru migran\u021bi \u00een afara acestor frontiere, potrivit unui articol publicat de ziarul olandez De Telegraaf. Ideea de a forma un mini-Schengen \u00een interiorul spa\u021biului european Schengen \u00eencalc\u0103 \u00eens\u0103 prevederile tratatului ce garanteaz\u0103 libera circula\u021bie \u00een cadrul tuturor celor 26 de state UE membre. Totu\u0219i ca ideea s\u0103 prind\u0103 aripi are nevoie de acordul Fran\u021bei \u0219i al Germaniei care la ora actual\u0103 nu sunt entuziasmate de acesta (vezi declara\u021bia lui Thomas de Maiziere, ministrul de Interne al Germaniei la o conferin\u021b\u0103 de pres\u0103 \u00een Berlin). \u0218i totu\u0219i Germania, gardianul zonei Schengen, a dezmembrat-o \u00eentr-o singur\u0103 mi\u0219care, reinstal\u00e2nd controlalele la grani\u021ba cu Austria (de fapt nici nu a fost greu pentru c\u0103 infrastructura de la grani\u021b\u0103 a poli\u021biei de frontier\u0103 era la locul ei), fapt datorat crizei refugia\u021bilor \u0219i a presiunii consecin\u021belor primirii acestora asupra politicienilor din \u021b\u0103rile respective. Modul de gestionare al crizei refugia\u021bilor a dus la o serie de consecin\u021be: dezechilibrarea Uniunii \u0219i cre\u0219terea nemul\u021bumirii popula\u021biei fa\u021b\u0103 de liderii politici. Al doilea element este cre\u0219terea popularit\u0103\u021bii partidelor extremiste finan\u021bate sau nu de Moscova[4]<\/a>, partide care au reprezentan\u021bi \u00een Parlamentul European. Euroscepticii \u0219i extremistii au ajuns la Bruxelles. Succesul far\u0103 precedent al partidelor extremiste \u00een Parlamentul European are o explica\u021bie simpl\u0103 este o reac\u021bie puternic\u0103 a cet\u0103\u021benilor europeni la modul \u00een care se face politica \u00een UE, o politic\u0103 a somajului \u0219i a s\u0103r\u0103ciei. Alian\u021be de dreapta precum Syriza au devenit o alternativ\u0103 la partidele tradi\u021bionale care au condus \u021b\u0103rile \u00een interesul propriu al liderilor \u021b\u0103rile respective. Nou\u0103 partide de extrem\u0103 dreapt\u0103 legifereaz\u0103 \u00een Parlamentul European. Ce semnal transmite acest fenomen? C\u0103 avem o Europ\u0103 obosit\u0103 \u0219i c\u0103 modul de a face politic\u0103 nu mai corespunde actualelor evenimente. Europa este \u00eentr-o criza profund\u0103, criza economic\u0103 este cu totul secundar\u0103, aceasta criza este una politic\u0103. E nevoie de o alt\u0103 clas\u0103 politic\u0103. Nu numai noi rom\u00e2nii am obosit \u0219i nu numai noi avem nevoie de o alt\u0103 clas\u0103 politic\u0103, ci \u0219i o parte semnificativ\u0103 a europenilor.<\/p>\n

Noua Europ\u0103<\/em> versus Vechea Europ\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen Europa de ast\u0103zi se revigoreaz\u0103 alian\u021bele vechi precum cea denumit\u0103 Grupul de la Vi\u0219egrad unde Ungaria \u0219i Polonia fac front comun \u00eempotriva reglement\u0103rilor UE. Premierul ungar Viktor Orban \u015fi liderul partidului polonez conservator aflat la guvernare, Lege \u015fi Justi\u0163ie, Jaroslaw Kaczynski, au avut o \u00eent\u00e2lnire discret\u0103 la castelul Niedzica (\u00een sudul Poloniei), un loc simbol al bunelor rela\u0163ii ungaro-poloneze, castel construit de etnicii unguri \u0219i cedat Poloniei \u00een timpul invaziei otomane \u00een Ungaria. Re\u021beta de guvernare maghiar\u0103 se va aplica \u0219i la Var\u0219ovia, fiind dori\u021ba liderului polonez Jaroslaw Kaczynski. Partidul Lege \u0219i Justi\u021bie a c\u00e2\u0219tigat alegerile cu un program politic asem\u0103n\u0103tor cu cel al lui Orban: o \u00eent\u0103rire a suveranit\u0103\u021bii statului \u00een rela\u021bie cu marile corpora\u021bii, cre\u0219terea impozitelor asupra b\u0103ncilor str\u0103ine \u0219i hipermarketurilor cu ac\u021bionariat str\u0103in \u2014 sumele suplimentare \u00eencasate astfel la buget urm\u00e2nd s\u0103 fie direc\u021bionate c\u0103tre programe sociale\u2014, dar \u0219i o reform\u0103 a mass-media, ce este acum controlat\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 de capitalul german. \u00cen acela\u0219i timp premierul David Cameron s-a \u00eent\u00e2lnit la Budapesta, \u00een cadrul turneului \u00een care \u00eencearc\u0103 s\u0103-i conving\u0103 pe colegii de Uniune s\u0103 accepte ceea ce Marea Britanie nume\u0219te reformarea UE<\/em>, cu unul dintre cei mai vehemen\u021bi opozan\u021bi ai uneia dintre propunerile sale \u2013 premierul maghiar Viktor Orban. Cu aceast\u0103 ocazie Viktor Orban a anun\u021bat c\u0103 statele din Grupul Vi\u0219egrad 4 (Ungaria, Cehia, Polonia \u0219i Slovacia) sunt deschise s\u0103 negocieze cu Marea Britanie schimbarea regulilor de acordarea a beneficiilor sociale.<\/p>\n

Parisul se desparte de Berlin. <\/strong><\/p>\n

\u00cen timp ce Germania \u00eencerc\u0103 ne\u00eendem\u00e2natic s\u0103 p\u0103streze un echilibru \u00eentre valorile progresive \u0219i valorile conservatoare, Fran\u021ba baz\u00e2ndu-se pe retorica liberal\u0103, agreat\u0103 de statele PIGS (Portugalia, Spania,I talia \u0219i Grecia) vrea s\u0103 construiasc\u0103 propria sfer\u0103 de influen\u021b\u0103 de-a lungul Mediteranei. Acest lucru nu este nou dar vine \u00eentr-un moment complicat pentru unitatea Europei. De fapt ce s-a schimbat? Fran\u021ba se diferen\u021bieaz\u0103 de Germania \u00een retoric\u0103, \u00een domeniul economic \u0219i \u00een domeniul militar cu ajutorul ultimelor opera\u021biuni militare din Libia \u0219i Siria (\u00een cooperare cu Rusia). Exist\u0103 un curs al evenimentelor care diferen\u021biaz\u0103 pe zi ce trece cele dou\u0103 blocuri eviden\u021biate \u00een Occident, cel condus de Fran\u021ba din sudul continentului \u0219i cel condus de Germania din nordul continentului. Estul s-a regrupat \u00een jurul Grupului de la Vi\u0219egrad. Rom\u00e2nia? Tr\u0103ie\u0219te \u00eentre parteneriatul strategic cu SUA \u0219i mori\u0219ca politic\u0103 intern\u0103 care nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 coaguleze partea bun\u0103 a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti.<\/em><\/p>\n

Balcani \u00een criz\u0103<\/strong><\/p>\n

Balcanii sunt sub o presiune f\u0103r\u0103 precedent ca rezultat al crizei refugia\u021bilor dar \u0219i ca rezultat \u00een lan\u021b al reac\u021biei interne a \u021b\u0103rilor din regiune.<\/p>\n

Macedonia<\/strong><\/p>\n

Macedonia va avea alegeri \u00een aprilie 2016 un moment perfect pentru re\u00eenc\u0103lzirea unui r\u0103zboi hibrid \u00eenghe\u021bat \u00eencercat \u00een luna mai anul trecut. Exper\u021bii apreciaz\u0103 c\u0103 urmeaz\u0103 o campanie electoral\u0103 negativ\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 opozi\u021bia sus\u021bine deja c\u0103 are \u00een posesie \u00eenregistr\u0103ri audio cu aventurile sexuale ale unor \u00eenal\u021bi oficiali guvernamentali. Criza a izbucnit dup\u0103 ce opozi\u021bia l-a acuzat pe premierul Nikola Gruevski de supraveghere electronic\u0103 a peste 20000 de cet\u0103\u021beni macedoneni din toate zonele sociale, inclusiv din pres\u0103 \u0219i administra\u021bie. Dovezile facute publice de opozitie par a indica o serie de nereguli ale oficialilor guvernamentali, inclusiv ale premierului Gruevski, care ar fi solicitat milioane de euro \u0219i ar fi achizitionat fraudulos terenuri. Membrii Comisiei Electorale \u0219i-au exprimat pesimismul cu privire la posibilitatea \u00eendeplinirii acordului intermediat de UE pentru alegeri democratice credibile \u00een aprilie 2016.<\/p>\n

Muntenegru <\/strong><\/p>\n

La 12 iulie 2011, Parlamentul din Muntenegru a votat Legea privind Statutul Descenden\u0163ilor Dinastiei de Petrovic-Njegos. Legea reglementeaz\u0103 \u201eprobleme importante legate de statutul descenden\u0163ilor Dinastiei, pentru reabilitarea istorica \u015fi morala a Dinastiei, a c\u0103rei detronare a fost contrar\u0103 Constitu\u0163iei Regatului Muntenegru, un act violent de anexare din anul 1918 de c\u00eetre Serbia<\/em>\u201c[5]<\/a>. De la restaurarea monarhiei Spaniei la sf\u00e2r\u015fitul epocii franchiste, nicio \u0163ar\u0103 european\u0103 nu \u015fi-a readus Familia Regal\u0103 \u00eentr-o pozi\u0163ie oficial\u0103. De asemenea, cu excep\u0163ia Rom\u00e2niei, \u00een perioada existen\u0163ei Reprezentantului Special al Guvernului Rom\u00e2niei pentru Integrare \u015fi Dezvoltare Durabil\u0103, condus de ASR Principele Radu, nicio alt\u0103 republic\u0103 nu a ajuns la un acord atat de \u00eensemnat cu Familia sa Regal\u0103 pentru ca aceasta din urm\u0103 s\u0103 sus\u0163in\u0103 \u015fi s\u0103 reprezinte Statul[6]<\/a>.<\/p>\n

Bosnia Her\u021begovina<\/strong><\/p>\n

Bosnia a fost marcat\u0103 de destr\u0103marea fostei Jugoslavii. Pe 21 noiembrie 1995, la Baza Militar\u0103 Wright-Patterson de l\u00e2ng\u0103 Dayton, Ohio, pre\u015fedin\u0163ii Slobodan Milo\u0161evi\u0107 (Iugoslavia), Franjo Tu\u0111man (Croa\u0163ia) \u015fi Alija Izetbegovi\u0107 (Bosnia \u015fi Her\u0163egovina) ajungeau la o \u00een\u0163elegere pentru \u00eencetarea focului \u00een cel mai groaznic r\u0103zboi pe care \u00eel cunoscuse Europa de la \u00eencheierea celui de-al doilea r\u0103zboi mondial. Acordul stabilit la Dayton a fost semnat pe 14 decembrie 1995 la Paris \u015fi \u015fi-a \u00eendeplinit principalul obiectiv destul de rapid: stoparea conflictului \u015fi \u00eempiedicarea relu\u0103rii lui. Pe de alt\u0103 parte, aranjamentul constitu\u0163ional temporar pentru statul federal Bosnia \u015fi Her\u0163egovina, propus prin acest Acord, s-a permanentizat. El fundamenteaz\u0103 o situa\u0163ie politic\u0103 foarte complicat\u0103 \u015fi nefunc\u0163ional\u0103: o multitudine de institu\u0163ii locale, regionale \u015fi na\u0163ionale, gripate de birocra\u0163ie \u015fi de ne\u00eencrederea acut\u0103 dintre bosniacii musulmani, croa\u0163i \u015fi s\u00e2rbi, deasupra c\u0103rora trebuie s\u0103 medieze \u015fi chiar s\u0103 ia decizii capitale un \u00eenalt reprezentant din partea ONU, asupra c\u0103ruia aleg\u0103torul de r\u00e2nd nu are niciun control. Ministrul de externe din Bosnia \u015fi Her\u0163egovina, Igor Crnadak, a declarat c\u0103 \u0163ara sa va aplica pentru aderarea la Uniunea European\u0103 \u00een prima parte a acestui an, relateaz\u0103 agen\u021bia de pres\u0103 Tanjug. \u00centrebat dac\u0103 Bosnia \u015fi Her\u0163egovina ar putea continua pe calea UE cu Oficiul pentru \u00cenalt\u0103 Reprezentan\u0163\u0103 prezent \u00een \u0163ar\u0103, Igor Crnadak a afirmat c\u0103 drumul nu ar trebui s\u0103 se \u00eencheie cu oficiul \u00eenc\u0103 prezent acolo: O asemenea autoritate nu poate exista \u00eentr-un stat membru UE. Sunt convins c\u0103 vom ajunge \u00een cur\u00e2nd la o pozi\u0163ie \u00een care toate p\u0103r\u0163ile vor fi de acord c\u0103 institu\u0163ia \u015fi-a f\u0103cut treaba \u015fi trebuie \u00eenchis\u0103<\/em>, a subliniat ministru.<\/p>\n

\u00cen loc de concluzie<\/strong> o \u00eentrebare pe care ar trebui s\u0103 ne-o punem uneori: pot democra\u021biile intra \u00een competi\u021bie acolo unde marile puterile lupt\u0103 fiecare cu fiecare pe de o parte \u0219i pe cealalt\u0103 parte \u00ee\u0219i str\u00e2ng m\u00e2inile pe subiecte comune? <\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Va urma:Asia \u00een 2016 (II)<\/p>\n

[1]<\/a> Reporterii de la Wall Street Journal au publicat un material care indic\u0103 o posibil\u0103 sl\u0103biciune a industriei din Statele Unite ale Americii. \u00cen urm\u0103 cu doi ani, \u00een 2013, la ceva timp dup\u0103 atacul Stuxnet, hackerii iranieni au avut acces la sistemul IT al unui baraj din America, situat la aproximativ 30 de kilometri de New York City. Multe dintre calculatoarele utilizatea \u00een asemenea facilit\u0103\u021bi sunt extrem de vechi, chiar de la \u00eenceputul erei digitale ele fiind conectate ulterior la internet \u0219i devenind, astfel, \u021binte extrem de accesibile pentru hackeri. \u00cen cazul unui baraj, \u00een cel mai r\u0103u caz, un hacker poate cauza o explozie, o inunda\u021bie sau un blocaj. \u00cen 2013, \u00een timp ce supravegheau un num\u0103r de calculatoare ale unor persoane periculoase din Iran, americanii au descoperit intruziunea. Atunci, serviciile secrete au observat c\u0103 unul dintre acestea c\u0103uta sisteme de control vulnerabile pentru cl\u0103diri industriale. Hackerii p\u0103reau a se concentra asupra anumitor adrese. Ulterior o adres\u0103 a fost asociat\u0103 cu un baraj denumit \u201dBowman\u201d. Din p\u0103cate, \u00een Statele Unite sunt nu mai pu\u021bin de 31 de baraje \u201dBowman\u201d. Americanii se temeau c\u0103 ar fi vorba de un baraj de 71 de metri din Oregon, dar, din fericire, iranienii nu aveau acces dec\u00e2t la unul de 6 metri. Astfel, pagubele pe care ace\u0219tia puteau s\u0103 le cauzeze nu erau foarte mari. Chiar \u0219i a\u0219a, situa\u021bia a fost suficient de grav\u0103 pentru a atrage aten\u021bia exper\u021bilor \u00een securitate, care au observat sl\u0103biciunile infrastructurii americane.<\/em><\/p>\n

[2]<\/a> Alegerile din SUA vor avea loc pe 8 noiembrie, \u00een aceea\u0219i zi cu par\u021bialele pentru Senat \u0219i Camera Reprezentan\u021bilor.<\/em><\/p>\n

[3]<\/a> For\u021bele ISIS care ap\u0103r\u0103, spre exemplu, baza aerian\u0103 de la Kweiris sunt conduse de lupt\u0103tori ceceni, liderul lor fiind Abu Omar Al-Shishani, considerat unul dintre cei mai periculo\u0219i terori\u0219ti ai grup\u0103rii.Al-Shishani, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 27 de ani, provine din enclava cecen\u0103 Pankisi din Georgia, ca nul\u021bi al\u021bi ceceni care s-au al\u0103turat ISIS din 2012 \u00eencoace. Totu\u0219i, nu doar combaterea lupt\u0103torilor ceceni a fost motivul pentru care trupele ruse au primit ordinul de a ataca baza aerian\u0103 de la Kweiris. Acestea se preg\u0103tesc s\u0103 sparg\u0103 asediul rebelilor asupra Alep, al doilea ora\u0219 ca m\u0103rime din Siria.<\/em><\/p>\n

[4]<\/a> Frontul National (Franta), Partidul National Democratic (Germania), Zorii Aurii (Grecia), The Finns (Finlanda), Partidul Poporului (Danemarca),Partidul Libertatii (Olanda), Jobbik (Ungaria), UKIP (Marea Britanie), Partidul Libertatii (Austria), Liga Nordului (Italia)<\/em><\/p>\n

[5]<\/a> Legea confer\u0103 descenden\u0163ilor Regelui Nikola I (fondatorul Dinastiei), \u00een linie masculin\u0103, \u015fi so\u0163iilor lor, statutul de descenden\u0163i ai Dinastiei, \u015fi \u00eel nume\u015fte pe Prin\u0163ul Nikola al II-lea ca reprezentant al acesteia. Ea confirm\u0103 Normele Casei Regale, care define\u015fte modul de transmitere a succesiunii. De asemenea, ea permite membrilor Dinastiei s\u0103 primeasc\u0103 cet\u0103\u0163enia Muntenegrului, p\u0103str\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp \u015fi cet\u0103\u0163enia francez\u0103, \u0163ara \u00een care s-au aflat \u00een exil.<\/em><\/p>\n

[6]<\/a> Dinastia Muntenegrului este unul dintre pu\u0163inele simboluri ale independen\u0163ei statului muntenegrean, anexat de Regatul Serbiei \u00een 1918. Religia, limba \u015fi caracterul etnic fiind acelea\u015fi \u00een Serbia \u015fi Muntenegru, la ob\u0163inerea independen\u0163ei de aceasta, statul muntenegrean a c\u0103utat s\u0103 promoveze simbolurile na\u0163ionale, identitare, cel mai puternic dintre acestea fiind Familia Regal\u0103. De asemenea, Familia Regal\u0103 a p\u0103strat \u015fi continuat s\u0103 acorde Ordinele Dinastice, singurele decora\u0163ii specific muntenegrene. Prin\u0163ul Nikola al II-lea continu\u0103 acum s\u0103 le acorde, cu recunoa\u015ftere statal\u0103.<\/em>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

2015 s-a dovedit un an plin de surprize geopolitice \u00een care Rusia a fost principalul actor. 2016 va fi un an tumultos, crizele globale ale anului 2015, cele care au \u021binut prima pagin\u0103 a ziarelor, le vom reg\u0103si dar mult mai violente \u0219i cu repercursiuni imprevizibile. Vechea Ordine Mondial\u0103 se schimb\u0103 rapid, capii Noii Ordini fiind Rusia, China \u0219i Iranul. Impredictibilitatea este cuv\u00e2ntul care va caracteriza situa\u021bia geopolitic\u0103 a lumii \u00een 2016. Care ar fi problemele geopolitice importante anul acesta? \u00cen primul r\u00e2nd avem situa\u021bia din Europa supus\u0103 unui flux migratoriu f\u0103r\u0103 precedent \u0219i f\u0103r\u0103 un lider de facto care s\u0103 conduc\u0103 Uniunea (Agela Merkel \u00een sc\u0103dere de popularitate, Francois […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":4091,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[26,21],"tags":[],"class_list":["post-4089","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz","category-europarusia"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4089"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4089"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4089\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4479,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4089\/revisions\/4479"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4091"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4089"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4089"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4089"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}