{"id":4142,"date":"2016-02-19T15:03:28","date_gmt":"2016-02-19T13:03:28","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/en\/?p=4142"},"modified":"2017-11-14T21:27:41","modified_gmt":"2017-11-14T19:27:41","slug":"asia-anul-2016-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/asia-anul-2016-ii\/","title":{"rendered":"Asia-anul 2016 (II)"},"content":{"rendered":"

\"Asia-anul<\/a>Odat\u0103 cu invazia Rusiei \u00een Ucraina \u0219i anexarea Crimeei, cu dezintegrarea Siriei \u0219i a Irakului, cu extinderea militar\u0103 chinez\u0103 \u00een Marea Chinei de Sud, era post R\u0103zboi Rece s-a \u00eencheiat. America a pivotat \u00een Asia, rolul SUA \u00een Asia fiind unul de echilibru, la fel ca rolul de\u021binut de Marea Britanie, \u00een Europa secolului XIX.<\/p>\n

Perioada de dup\u0103 \u00eencheierea R\u0103zboiului Rece a fost \u00een fapt o tranzi\u021bie gardual\u0103 de la o rela\u021bie bilateral\u0103 \u00een SUA \u0219i URSS la un sistem interna\u021bional complex dar care \u00een final devoaleaz\u0103 o rela\u021bie \u00eentre alte dou\u0103 mari puteri SUA \u0219i China. Rela\u021bia sino-american\u0103 implic\u0103 dou\u0103 realit\u0103\u021bi: lipsa excesiv\u0103 a unei orient\u0103ri ideologice \u0219i recunoa\u0219terea faptului c\u0103 ambele p\u0103ri au nevoie de acomodare mutual\u0103. Pe scurt axa noii ordini mondiale implic\u0103 SUA \u0219i Republica Popular\u0103 Chinez\u0103. Pivotarea Americii \u00een Asia a luat totu\u0219i un loc \u00een spatele scenei pe care evolueaz\u0103 la ora actual\u0103 Ucraina \u0219i Siria. Aici apare un factor de destabilizare a evolu\u021biilor interna\u021bionale prin \u00eencercarea Rusiei de a reveni pe axa Washington-Beijing.<\/p>\n

Asia devine o zon\u0103 \u00een care America \u0219i China trebuie s\u0103 evite o coliziune. Recentele dialoguri dintre China \u0219i India, China \u0219i Japonia devoalez\u0103 faptul c\u0103 resuscitarea vechilor probleme legate de frontiere \u00een special nu fac atlceva dec\u00e2t s\u0103 creeze tensiuni ce pot evolua spre un conflict conven\u021bionel deschis. Pivotarea Americii nu \u00eenseamn\u0103 \u00eencercuirea Chinei, \u00eenseamn\u0103 evitarea unor posibile conflicte care pot degenera \u00eentr-o confrutare militar\u0103. Rolul SUA \u00een Asia este unul de echilibru, la fel ca rolul de\u021binut de Marea Britanie, \u00een Europa secolului XIX. Astfel dac\u0103 Washingtonul, spunea politilogul Brzezinski, va respecta istoria \u0219i rolul geopolitic al Chinei angaj\u00e2ndu-se \u00eentr-un dialog al securit\u0103\u021bii, acest lucru va scuti o eventual\u0103 angajare militar\u0103 \u00eentre China \u0219i Japonia sau China \u0219i India. Principiul care trebuie s\u0103 ghideze politica extern\u0103 a SUA \u00een Asia este s\u0103-\u0219i achite obliga\u021biile fa\u021b\u0103 de Japonia \u0219i Coreea de Sud, \u00een timp ce nu va accepta s\u0103 fie atras\u0103 \u00eentr-un eventual conflict \u00eentre \u021b\u0103rile asiatice. Rela\u021bia SUA-Japonia este platforma unei trilaterale a celor dou\u0103 cu China. Un astfel de triunghi ar asigura o structur\u0103 care s\u0103 negocieze provoc\u0103rile strategice rezultate din cre\u0219terea prezen\u021bei Chinei \u00een regiune. De asemenea reconcilierea China-Japonia ar fi punctul de plecare a unei stabilit\u0103\u021bi sustenabile a Estului \u00eendep\u0103rtat. Deja o curs\u0103 a \u00eenarm\u0103rilor are loc \u00een \u021b\u0103rile limitrofe Marii Chinei de Sud.<\/p>\n

Rusia \u00een Asia<\/strong><\/p>\n

\u00cen contextul men\u021bionat mai sus o discu\u021bie despre Rusia este binevenit\u0103 ea f\u0103c\u00e2nd parte \u00een acela\u0219i timp din Asia \u0219i din Europa. Odat\u0103 cu demisia, \u00een dup\u0103-amiaza zilei de 26 decembrie 1991, a ultimului lider al URSS, Mihail Gorbaciov, Sovietul Suprem prin vocea pre\u015fedintelui s\u0103u anun\u0163\u0103 aprobarea rezolu\u0163iei prin care forul de conducere se autodizolv\u0103, astfel pun\u00e2nd cap\u0103t unei construc\u0163i politico-administrative de aproape \u015fapte decenii. \u0218apte decenii de planificare economic\u0103 ambigu\u0103 \u0219i corup\u0163ia sistemului nu au rezistat planului de reform\u0103 propus de Mihail Gorbaciov, a c\u0103rui tentativ\u0103 de a reforma nereformabilul nu au putut salva un imperiu aflat \u00een agonie \u015fi criza. Acum la 25 de ani de la colapsul Imperiului, Rusia \u00eencearc\u0103 din r\u0103sputeri s\u0103 revin\u0103 pe primul plan al jocului geopolitic euroasiatic, \u00eens\u0103 contextul interna\u0163ional, economia global\u0103 \u015fi noile provoc\u0103ri ale secolului XXI creeaz\u0103 dificult\u0103\u0163i din ce \u00een ce mai diverse la care Kremlinul reu\u015fe\u015fte cu greu s\u0103 se adapteze. Odat\u0103 cu suprema\u0163ia pierdut\u0103 \u015fi emergen\u0163a noilor actori continentali, Rusia este pus\u0103 \u00een fa\u0163a unui nou sistem \u00een care vechile reguli ale bipolarismului nu se mai aplic\u0103, iar multipolarismul nu este un joc la care instrumentarul vechi se poate adapta. \u00cen aceste condi\u021bii reac\u021bia militar\u0103 a fost una din solu\u021biile pe care lideri de la Kremlin au adoptat-o sub forma unui r\u0103zboi hibrid<\/em> care nu necesit\u0103 o declar\u021bie ini\u021bial\u0103 \u00eenaintea \u00eenceperii lui. Uniunea European\u0103 \u00een vest, China, Japonia \u00een est, India \u0219i Turcia \u00een sud, sunt principali actori care creaz\u0103 dificult\u0103\u0163i \u015fi reprezint\u0103 o amenin\u0163are la sfera de influen\u0163\u0103 a Rusiei, care pe plan economic nu mai dispune de resurse cu care s\u0103 intervin\u0103 \u015fi cu care s\u0103 \u00ee\u015fi sus\u0163in\u0103 o politic\u0103 extern\u0103 eficient\u0103. Locul Rusiei \u00een acest joc geoeconomic fiind luat de capitalul european, chinez (proiectul One Road, One Belt) \u015fi cel japonez, care finan\u0163eaz\u0103 diverse proiecte \u015fi investi\u0163ii strategice, cu scopul clar de control \u015fi influen\u0163\u0103 regional\u0103. Singura surs\u0103 important\u0103 de bani la bugetul Rusiei a disp\u0103rut. Pre\u0163ul petrolului s-a scufundat la minimul ultimilor 12 ani, ajung\u00e2nd sub 28 de dolari barilul pe pie\u0163ele din Asia miercuri diminea\u0163a, \u00een condi\u0163iile unei pie\u0163e saturate. Pe New York Mercantile Exchange, petrolul cu livrare \u00een Februarie a fost tranzac\u0163ionat la 27.55 de de dolari barilul, \u00een scadere cu 0.91 dolari \u00een sesiunea electronic\u0103 Globex. \u00centr-un eseu publicat \u00een 2012 de portalul Foreign Affair \u0219i semnat de Zbigniew Brzezinski cu titlul-Echilibr\u00e2nd Estul, Upgrad\u00e2nd Vestul-Strategia SUA \u00eentr-o er\u0103 revolu\u021bionar\u0103<\/strong>– descrie cateva scenarii pentru Rusia \u0219i China. Scenariile au r\u0103mas la latitudinea juc\u0103toriilor. Profesorul Brzezinski<\/strong> ne descrie, pe l\u00e2ng\u0103 scenariul optimist al apropierii Rusiei de UE \u0219i NATO, imposibil<\/em> deocamdat\u0103 ast\u0103zi dar poate fi posibil <\/em>m\u00e2ine (\u00eentr-o vizit\u0103 la Moscova, ministrul francez de Finan\u021be, Emmanuel Macron, \u0219i-a exprimat speran\u021ba c\u0103 sanc\u021biunile vor fi ridicate \u00een vara acestui an, iar Angela Merkel \u0219i-ar dori ca toata aceasta criza ucrainean\u0103 s\u0103 dispar\u0103 c\u00e2t mai repede pentru a se putea concentra pe alte probleme stringente), un scenariu sumbru. Rusia, dup\u0103 spusele lui Brzezinski, va \u00eembrobodi<\/em> Europa cu resursele ei energetice, va \u00eenghi\u021bi<\/em> Ucraina, va redeschide cutia Pandorii unde interesele imperiale abia a\u0219teapt\u0103 o resuscitare. Brzezinski aminte\u0219te de scenariul intereslor bilaterale.<\/em> Italia \u0219i Germania doresc s\u0103-\u0219i dezvolte rela\u021bii speciale cu Rusia. Fran\u021ba, Marea Britanie, Polonia \u0219i \u021a\u0103rile Baltice vor mai mult\u0103 securitate garantat\u0103 de prezen\u021ba SUA \u00een regiune. Rezultatul unui astfel de scenariu va fi un Vest pesimistic \u0219i divizat.<\/strong> C\u00e2t despre un Est complex este nevoie de un Vest unit<\/strong> care s\u0103 fie \u00een competi\u021bie la nivel global cu o Chin\u0103 \u00een expansiune, dar \u0219i de un triunghi SUA-China-Japonia<\/strong>. Brzezinski aminte\u0219te de faptul ca Washingtonul \u0219i Beijingul s-au \u00eembarcat<\/em> \u00eentr-un parteneriat constructiv \u00een zona afacerilor globale, de\u0219i SUA critic\u0103 China \u00een privin\u021ba respect\u0103rii drepturilor omului, dar nu dore\u0219te s\u0103 victimizeze sistemul socioeconomic chinez ca un \u00eentreg. Rolul SUA \u00een Asia este unul de echilibru<\/strong>, la fel ca rolul de\u021binut de Marea Britanie, \u00een Europa secolului XIX. Astfel dac\u0103 Washingtonul, spunea Brzezinski, va respecta istoria \u0219i rolul geopolitic al Chinei angaj\u00e2ndu-se \u00eentr-un dialog al securit\u0103\u021bii, acest lucru va scuti o eventual\u0103 angajare militar\u0103 \u00eentre China \u0219i Japonia sau China \u0219i India. Principiul care trebuie s\u0103 ghideze politica extern\u0103 a SUA \u00een Asia este s\u0103-\u0219i achite obliga\u021biile fa\u021b\u0103 de Japonia \u0219i Coreea de Sud, \u00een timp ce nu va accepta s\u0103 fie atras\u0103 \u00eentr-un eventual conflict \u00eentre \u021b\u0103rile asiatice. Rela\u021bia SUA-Japonia este platforma unei trilaterale a celor dou\u0103 cu China. Un astfel de triunghi ar asigura o structur\u0103 care s\u0103 negocieze provoc\u0103rile strategice rezultate din cre\u0219terea prezen\u021bei Chinei \u00een regiune. De asemenea reconcilierea China-Japonia ar fi punctul de plecare a unei stabilit\u0103\u021bi sustenabile a Estului \u00eendep\u0103rtat. Rela\u021bia SUA-China are trei probleme senzitive care trebuie rezolvate \u00een mod pa\u0219nic \u00een opinia lui <\/strong>Brzezinski.<\/strong><\/p>\n

Prima<\/strong> care trebuie solu\u021bionat\u0103 \u00een viitorul apropiat se refer\u0103 , \u00een opinia lui Brzezinski, la opera\u021biunile SUA de monitorizarea a \u021b\u0103rmului \u0219i a zonei economice, aferente apelor maritime chineze.<\/p>\n

A doua problem\u0103<\/strong> care trebuie rezolvat\u0103 \u00een viitorii \u0219apte ani se refer\u0103 la cre\u0219terea puterii militare a Chinei care poate duce la o curs\u0103 a \u00eenarm\u0103rilor \u00een Asia. Acest lucru se poate controla prin consult\u0103rii periodice \u00eentre Beijing \u0219i Washington.<\/p>\n

A treia problem\u0103<\/strong> care necesit\u0103 o solu\u021bionare \u00een urm\u0103toarea decad\u0103, se refer\u0103 la statutul Taiwanului. Am s\u0103 postez aliniatul respectiv al lui Brzezinski \u00een englez\u0103, \u00eentr-o not\u0103 de subsol, pentru a nu deforma prin traducere mesajul

[1]<\/a> original: Rela\u021biile sino-americane trebuie s\u0103 aibe pe agend\u0103 problema Taiwanului, protejat prin v\u00e2nz\u0103rile de arme americane fapt care provoac\u0103 permanent China. O eventual\u0103 rezolu\u021bie pe modelul celei adoptate de liderul chinez Deng Xiaoping, cunoscut\u0103 sub formularea o \u021bar\u0103 dou\u0103 sisteme dar redefinit\u0103 ca o \u021bar\u0103 mai multe sisteme poate asigura o eventual\u0103 reunificare a Taiwanului cu China, \u00een timp ce ar permite Chinei \u0219i Taiwanului s\u0103 men\u021bin\u0103 sisteme politice, sociale \u0219i aranjamente militare diferite (excluz\u00e2nd desf\u0103\u0219urarea de trupe ale Armatei Populare de Eliberare a Chinei pe teritoriul Taiwanului). <\/em>\u00cen opinia mea personal\u0103 se prea poate ca reunificarea Chinei cu Taiwanul s\u0103 duc\u0103 \u0219i la reunificare celor dou\u0103 Coreei pentru simplu motiv c\u0103 solu\u021bia celei de-a doua probleme se afl\u0103 la Beijing.<\/p>\n

C\u00e2nd vorbim de anul 2016 \u00een Asia vorbim \u00een primul r\u00e2nd de China \u0219i rela\u021biile ei.<\/strong> China este \u00eenconjurat\u0103 de state clasificate de anali\u0219ti ca fragile sau cu risc ridicat de conflict. \u0218apte din paisprezece – Afganistan, Pakistan, Myanmar, Laos, Nepal, Corea de Nord \u0219i Tadjikistan sunt considerate state cu risc de conflict ridicat; opt state din zon\u0103 sunt cotate cu nota \u0219apte pe o scar\u0103 de evaluare a autocra\u021biei-Afganistan, Myanmar( statut \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit acum dup\u0103 alegerile parlamentare), Kazakhstan, Kirgizstan, Laos, Corea de Nord, Tadjikistan \u0219i Vietnam; \u0219apte au insurgen\u021be \u00een desf\u0103\u0219urare-Afganistan, Myanmar, India, Laos, Nepal, Pakistan \u0219i Tadjikistan \u0219i \u0219apte au un risc ridicat \u00een afaceri- Afganistan, Myanmar, Kirgistan, Nepal, Coreea de Nord Pakistan \u0219i Tadjikistan.<\/p>\n

Disputele teritoriale din Marea Chinei de Sud<\/strong><\/p>\n

Mai multe insuli\u021be \u0219i recife care nu sunt locuite, \u00een jur de 700, se afl\u0103 \u00een centrul unei cresc\u00e2nde furtuni politice \u0219i poten\u021bial militare, n\u0103scute din preten\u021biile na\u021biunilor riverane. \u00centr-o curs\u0103 pentru controlul de teritorii, de-a lungul anilor, \u0219ase \u021b\u0103ri\/guverne au ocupat \u00een mod arbitrar zeci \u0219i zeci de insule, f\u0103r\u0103 a ob\u021bine \u00eens\u0103 \u0219i recunoa\u0219terea interna\u021bional\u0103 a drepturilor de proprietate asupra acestora. China, Taiwan, Vietnam, Filipine, Malaezia \u0219i Brunei se afl\u0103 \u00eentr-o competi\u021bie acerb\u0103 pentru controlul insulelor \u0219i resurselor maritime aferente, iar posibilitatea ca o confruntare militar\u0103 s\u0103 aib\u0103 loc cre\u0219te pe zi ce trece. Micile insule \u0219i recife pe care China \u0219i alte na\u021biuni din Asia de Sud-Est au vrut s\u0103 le ocupe \u00een ultimele decenii sunt cu adev\u0103rat importante doar dintr-un punct de vedere, anume acela al drepturile asupra apelor din jurul lor, ape bogate \u00een pe\u0219te \u0219i, eventual, petrol[2]<\/a> (7,7mliarde barili surs\u0103 sigur\u0103, 23 miliarde barili surs\u0103 estimat\u0103). China pretinde 90% din cei 3447 kmp de mare ca fiind zona ei, dar la fel \u0219i Filipine, Taiwan, Malaezia Brunei \u0219i Vietnam cer o parte \u00eensemnat\u0103 din suprafa\u021ba m\u0103rii. Recentele imagini satelitare au ar\u0103tat c\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu 2014 China a condus construc\u021bii la 7 pozi\u021bii situate pe recifuri diferite \u00een arhipelagul Spartley (prin extragerea \u0219i repozi\u021bionarea nisipului aflat \u00een ad\u00e2ncurile m\u0103rii) \u0219i a construit o pist\u0103 de avia\u021bie (de 3km) pe reciful Fiery Cross Reef. Aceste insule ar justifica, conform legisla\u021biei Chinei, extinderea teritorial\u0103, precum \u0219i cea a apelor asociate uscatului. Pentru a-\u0219i sus\u021bine punctul de vedere \u0219i pentru a dovedi c\u0103 teritoriul cu pricina \u00eendepline\u0219te cerin\u021bele minime pentru a fi locuibil \u00een conformitate cu Legea M\u0103rilor, China a dispus construirea unor baze militare pe fiecare dintre aceste insule. Disputele nu sunt recente, ci mai degrab\u0103 conflicte reaprinse \u00een mod constant de factorul politic ceea ce ne face s\u0103 consider\u0103m zona cau una cu factor ridicat de instabilitate<\/strong>. Zona suscit\u0103 interes strategic pentru c\u0103 este un punct cheie \u00een ceea ce prive\u0219te rutele comerciale (a doua rut\u0103 comercial\u0103 din lume) care face leg\u0103tura \u00eentre vestul \u0219i estul Asiei, iar prin extrapolare \u00eentre Asia \u0219i restul lumii dar \u0219i pentru c\u0103 este tranzitat\u0103 de o cantitate estimat\u0103 la zeci de milioane de barili de petrol zilnic. \u00cen aceste condi\u021bii extinderea for\u021bat\u0103 a platformei continentale a Chinei duce la restr\u00e2ngerea apelor teritoriale ale statelor vecine \u0219i implicit la anularea liberei treceri \u00een zon\u0103 a flotelor acestora. Teama c\u0103 Beijingul\u00a0ar putea s\u0103 ignore dreptul interna\u021bional \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i impun\u0103 propriile reguli \u00een Marea Chinei de Sud prin intermediul puterii militare a creat multe discu\u021bii la Washington. Administra\u021bia Obama a fost \u00eens\u0103, pentru mult\u0103 vreme, reticent\u0103 \u00een a confrunta Beijingul. Dup\u0103 luni \u00eentregi de specula\u021bii, pre\u0219edintele Obama a aprobat, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, o opera\u021biune de libertate a naviga\u021biei (Freedom of Navitagion Operation \u2013 FONOP)<\/strong>. Aceasta a constat\u00a0\u00een navigarea unei nave militare americane (distrug\u0103torul USS Lassen) \u00een interiorul apelor teritoriale ale Recifului Subi demonstr\u00e2nd faptul c\u0103 SUA nu accept\u0103 o posibil\u0103 revendicare ilegal\u0103 a unor ape teritoriale. Zilele acestea distrug\u0103torul purt\u0103tor de rachete ghidate USS Curtis Wilbur a navigat \u00een interiorul limitei de 12 mile marine ale insulei Triton revendicate de China \u00een arhipelagul Paracel conform declar\u021biilor unui membrul al staffului naval al Pentagonului.<\/p>\n

\u00cen ciuda faptului ca America dore\u0219te sanc\u021bionarea Coreei de Nord pentru testul din ianuarie 2015, China, care \u00eenainte de acest eveniment nu a avut niciun interes s\u0103 discute reclama\u021biile referitoare la construc\u021biile artificiale pe cele 7 insule din marea Chinei de Sud, Beijingul r\u0103m\u00e2ne impasibil. Rezultatul: mai multe \u00eent\u00e2lniri \u00een viitorul apropiat \u00eentre oficialii chinezi \u0219i cei americani.<\/strong> \u00cenainte de vizita lui John Kerry la Beijing, acesta va poposi \u00een Laos \u0219i Cambogia unde le va cere celor doi membri ASEAN s\u0103 fac\u0103 front comun \u00eempotriva unei Chinei care \u00ee\u0219i manifest\u0103 preten\u021bii f\u0103r\u0103 precedent. \u00cen februarie pre\u0219edintele Obama va prezida Summitul ASEAN \u00een California. \u00cen aceste condi\u021bii orice mi\u0219care \u00een zona disputat\u0103 a M\u0103rii Chinei de Sud pune probleme g\u0103sirii unor solu\u021bii negociabile. Astfel pre\u0219edintele Taiwanului Ma Ying-jeou va efectua o vizit\u0103 pe insula Itu Aba situat\u0103 \u00een Marea Chinei de Sud \u0219i revendicat\u0103 de Taiwan, vizit\u0103 considerat\u0103 de oficiali de la Washington ca neoportun\u0103. \u0218i aceast\u0103 vizit\u0103 se \u00eent\u0103mpl\u0103 odat\u0103 cu s\u0103rb\u0103toarea Anului Nou Chinezesc care este \u00eenso\u021bit \u0219i de demonstra\u021bii militare ale for\u021belor speciale navale taiwaneze pe o plaje situat\u0103 pe o insul\u0103 \u00een largul m\u0103rii \u00een apropierea ora\u0219ului chinezesc Xiamen dar \u0219i de un spectacol aviatic unde evolueaz\u0103 avioane taiwaneze F-16. De\u0219i nu au c\u0103p\u0103tat la fel de mult\u0103 aten\u021bie precum R\u0103zboiul din Ucraina \u00een 2014 sau R\u0103zboiul din Siria \u00een 2015, disputele din Marea Chinei de Sud sunt mult mai complexe \u0219i mai periculoase.<\/strong> Anul 2015 a fost martorul ac\u021biunilor chineze de construire a unor insule artificiale[3]<\/a>, procesului interna\u021bional intentat de Filipine \u00eempotriva Chinei \u0219i opera\u021biunilor militare americane din apropierea unor insule chineze din Marea Chinei de Sud. Disputele din Marea Chinei de Sud implic\u0103 numeroase p\u0103r\u021bi, dar importan\u021ba acestora este dat\u0103 de confruntarea fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 a Statelor Unite cu China, care poate avea consecin\u021be importante pentru \u00eentreaga lume<\/strong>.<\/p>\n

Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu noile insule ale Chinei?<\/strong><\/p>\n

C\u00e2teva dintre cele \u0219apte noi insule erau \u00eenainte recifuri scufundate, care nu au dreptul nici m\u0103car la ape teritoriale. Dar acum aceste insule g\u0103zduiesc sute de chinezi, cl\u0103diri, porturi, chiar \u0219i piste aviatice. Beijingul nu a revendicat \u00eenc\u0103 nicio zon\u0103 economic\u0103 exclusiv\u0103 \u0219i nici ape teritoriale, p\u0103str\u00e2nd ambiguitatea caracteristic\u0103. Dar este greu de crezut c\u0103 va accepta ca nave str\u0103ine s\u0103 desf\u0103\u0219oare exerci\u021bii militare la 2-3 mile de insulele sale, unde teoretic sunt ape interna\u021bionale. Ce se va \u00eent\u00e2mpla c\u00e2nd China va afirma c\u0103 aceste insule artificiale sunt \u00eenconjurate de ape teritoriale? Se vor confrunta fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 puterea dreptului \u0219i dreptul puterii.<\/p>\n

Cum sunt grupate aceste conflicte din Marea Chinei de Sud?<\/strong> (1) Indonezia, China \u0219i Taiwan care au revendic\u0103ri \u00een apele teritoriale din zona de nord-est a M\u0103rii Chinei de Sud, mai precis, \u00een zona insulelor Natuna; (2)Filipinele, China \u0219i Taiwanul care \u00ee\u0219i disput\u0103 Scarborough Shoal; (3) Vietnam, China, Taiwan ce disput\u0103 apele la vest de Insulele Spratly; (4) Vietnam, China, Taiwan, Brunei, Malaysia \u0219i Filipinele doresc s\u0103 \u00ee\u0219i extind\u0103 activitatea \u0219i peste zona demarcat\u0103 de insulele Spratly; (5) China, Taiwan \u0219i Vietnam au revendic\u0103ri \u00eenarhipelagul insulelor Paracel. Tot \u00een aceast\u0103 zon\u0103 mai sunt dou\u0103 revendic\u0103ri:(1) Malaezia, Cambogia, Tailanda \u0219i Vietnam asupra zonei Golfului Tailandei \u0219i (2) Singapore \u0219i Malaezia \u00een zona str\u00e2mtorii Johore \u0219i a str\u00e2mtorii Singapore.<\/p>\n

One Belt, One Road<\/strong><\/p>\n

\u00cen timp ce lumea se uit\u0103 la disputele din Marea Chinei de Sud liderii chinezi se uit\u0103 la Vest. Comisia Na\u021bional\u0103 de Dezvoltare \u0219i Reform\u0103 din China a elaborat un draft munit Drumul M\u0103t\u0103sii Centrura Economic\u0103 \u0219i Drumul M\u0103t\u0103sii pe Mare \u00een secolul 21 pe scurt : One Belt, One Road. Dac\u0103 programul va fi unul de succes el va face din China principala for\u021b\u0103 economic\u0103 \u0219i diplomatic\u0103 din Eurasia. Drumul pe continent (centura) variaz\u0103 de la hart\u0103 la hart\u0103, de la propunere la propunere, dar \u00een general \u00eenseamn\u0103 drumuri, leg\u0103turi feroviare, conducte de gaz \u0219i petrol, telecomunica\u021bii care leag\u0103 \u00een final China de Asia Central\u0103 \u0219i de Sud, Orientul Mijlociu Europa \u0219i Rusia. Drumul pe mare va pleca din China prin Marea Chinei de Sud, Oceanul Indian, Marea Ro\u0219ie, Marea Mediteran\u0103 (prin Canalul Suez) cu opriri \u00een porturile din Africa. La acest\u0103 ini\u021biativ\u0103 se adaug\u0103 Banca Asiatic\u0103 pentru Investi\u0163ii \u015fi Infrastructur\u0103 cu un capital de 50 miliarde. Realizarea acestei ini\u021biative financiare s-a datorat faptul c\u0103 Chinei nu i s-a crescut cota de procente de vot la FMI(4%) \u0219i la BM(5%) fa\u021b\u0103 de SUA(17%). Dorin\u021ba administra\u021biei Obama de a cre\u0219te cota Chinei s-a lovit de decizia contrar\u0103 a Congresului American.<\/p>\n

Noua doctrin\u0103 chinezeasc\u0103 <\/strong><\/p>\n

Doctrina celor Trei r\u0103zboaie<\/em>, utilizat\u0103 de chinezi \u0219i devoalat\u0103 la zece ani de la realizarea conceptului nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 descrie modul de folosire al acestor aspecte non-fizice folosind r\u0103zboiul bazat pe legisla\u021bia interna\u021bional\u0103, cel psihologic \u0219i cel bazat pe media pentru a submina institu\u021biile interna\u021bionale, schimba grani\u021bele \u0219i denigra media global\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 trag\u0103 un cartu\u0219 <\/em>– spunea analistul Laura Jackson care conduce departamentul de cercet\u0103ri pe acest tip de proiecte al Universit\u0103\u021bii Cambrige \u0219i pe cel al Pentagonului. \u00cen timp ce americani se bazeaz\u0103 pe for\u021bele conven\u021bionale cu tot alaiul de infrastructuri, arme \u0219i personal, China se \u00eentreab\u0103 – Ce este r\u0103zboiul?<\/strong> \u0219i Po\u021bi c\u00e2\u0219tiga r\u0103zboiul f\u0103r\u0103 s\u0103 lup\u021bi fizic? <\/strong>Care ar fi obiectivul acestei strategii? Extinderea controlului asupra M\u0103rii Chinei de Sud dincolo de grani\u021bele recunoscute prin Legea M\u0103rilor, controlul resurselor energetice \u0219i piscicole dar \u0219i a liniilor de naviga\u021bie \u00een zon\u0103, care \u00eenseamn\u0103 o circula\u021bie de m\u0103rfuri de peste 5 trilioane de USD \u0219i reducerea influen\u021bei SUA \u00een zon\u0103. Exemplul folosirii acestui concept de r\u0103zboi este dat de construc\u021bia de insule artificiale de c\u0103tre Beijing \u00een apele contestate ale M\u0103rii Chinei de Sud construc\u021bii ce au luat amploare. Acest lucru face posibil\u0103 invocarea Legii M\u0103rilor odat\u0103 ce aceste insule sunt populate. Apoi invocarea legii este dublat\u0103 de un r\u0103zboi psihologic care include amenin\u021b\u0103ri economice \u00eempotriva statelor care protesteaz\u0103 la mut\u0103rile Chinei \u0219i intimideaz\u0103 pe cei care p\u0103trund \u00een zonele respective. Recent un reporter de la BBC a zburat \u00eentr-o zon\u0103 aerian\u0103 interna\u021bional\u0103 adiacent\u0103 unei insule artificiale \u00een construc\u021bie (de c\u0103tre chinezi), \u00een apropierea coastei Filipineze. Avionul militar a fost bombardat cu apeluri transmise pe re\u021beaua de comunica\u021bie a acestuia: C\u0103tre avionului militar str\u0103in aflat \u00een zona recifului Meiji, aici este flota naval\u0103 a R P China, ameni\u021bi securitatea spa\u021biul aerian al bazei noastre!<\/em>. \u0218i \u00een final r\u0103zboiul media. Dezvoltarea \u0219i modernizarea armatei japoneze sau naviga\u021bia navelor americane \u00een zonele interna\u021bionale sub descrise ca exemple de agresiune la securitatea spa\u021biului na\u021bional chinez \u00een loc de r\u0103spunsuri la expansiunea chinez\u0103.<\/p>\n

\u0218iragul de perle<\/strong><\/p>\n

\u00cen ultimii ani China a devenit tot mai activa \u00een bazinul Oceanului Indian, devenit vital, pentru comer\u021bul pe mare al Beijingului. Oficial, China se confrunt\u0103 cu ceea ce a fost numit\u0103 dilema Malacca<\/em>. Este prea dependenta de Stramtoarea Malacca, \u00eentre Indonezia \u0219i Malaezia, \u00eengust\u0103 \u0219i congestionat\u0103, pe unde se face aprovizionarea cu petrol \u0219i gaze naturale din Orientul Mijlociu. Drept urmare dup\u0103 navele de transport marfuri a venit \u0219i randul Marinei Chineze s\u0103-\u0219i fac\u0103 veacul<\/em> prin zon\u0103, \u00eentr-un mod cvasi-permanent, prin stabilirea de baze navale \u00een regiune. \u00cen interiorul acestor baze se pot face reparatii, re-alimentari, mentenen\u021b\u0103 pentru navele militare sau pot fi zone de odihna pentru echipaje. Astfel prin ajutoare financiare foarte generoase, China a reu\u0219it s\u0103 creeze \u00een Oceanul Indian un adevarat \u0218irag de Perle<\/strong>, de baze militare mai exact, mai mult sau mai pu\u021bin permanente<\/em>. Trebuie men\u021bionat c\u0103 nu toate aceste loca\u021bii au personal militar chinez \u00een permanen\u021b\u0103, ci doar c\u0103 sunt gata oric\u00e2nd s\u0103 primeasc\u0103 nave militare chineze\u0219ti \u0219i s\u0103 le asigure \u00eentregul suport. Loca\u021bile unde China \u0219i-a pus deja piciorul sunt: Bangladesh (Chittagong), Burma (Sittwe \u0219i Coco Island), Sri Lanka (Hambantota), Pakistan (Gwadar), \u0219i Tanzania ( Bagamoyo), care, la un moment dat, vor putea fi legate, prin drumuri si conducte de hidrocarburi, direct de China. China \u00ee\u0219i construie\u0219te, de fapt, un imperiu maritim \u00een Oceanul Indian. O data ce \u0219i-a construit o marina pentru a proteja liniile de comunica\u021bie marine, China va avea nevoie de acces la porturi de-a lungul autostrazii energetice globale<\/em> care a devenit Oceanul Indian[4]<\/a>.<\/p>\n

\u00cen loc de concluzie o scurt\u0103 analiz\u0103 a Chinei din punctul de vedere al celebrului lider Lee Kuan Yew, fost prim ministru al statului Singapore:<\/p>\n

\u201cProvocarea geostrategica proeminent\u0103 a acestei ere nu sunt extremi\u0219tii islamici violen\u021bi sau rena\u021bterea Rusiei. Este impactul pe care ascensiunea Chinei \u00eel va avea asupra ordinii interna\u021bionale conduse de SUA, care a furnizat o perioa\u0103a f\u0103r\u0103 precedent de pace \u0219i de prosperitate, timp de 70 de ani<\/em>… Amploarea schimb\u0103rii echilibrului global este at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t lumea trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i gaseasc\u0103 un nou echilibru. Nu este posibil s\u0103 pretinzi c\u0103 este doar un alt mare jucator. Este cel mai mare jucator \u00een istoria lumii<\/em>. Toata lumea este con\u0219tient\u0103 de ascensiunea Chinei. Dar pu\u021bini dintre noi constientizeaz\u0103 magnitudinea sa. Niciodata \u00een istorie o na\u021biune nu a crescut at\u00e2t de rapid, at\u00e2t de repede \u0219i pe at\u00e2tea dimensiuni ale puterii<\/em>\u201d.<\/p>\n

[1]<\/a> U.S.-Chinese accommodation will have to address the fact that a separate Taiwan, protected indefinitely by U.S. arms sales, will provoke intensifying Chinese hostility. An eventual resolution along the lines of former Chinese leader Deng Xiaoping’s well-known formula for Hong Kong of “one country, two systems,” but redefined as “one country, several systems,” may provide the basis for Taipei’s eventual reassociation with China, while still allowing Taiwan and China to maintain distinctive political, social, and military arrangements (in particular, excluding the deployment of People’s Liberation Army troops on the island).<\/em><\/p>\n

[2]<\/a>Legea M\u0103rilor nu specific\u0103 exact ce tipuri de insule confer\u0103 aceste drepturi de exploatare proprietarilor. Spre exemplu, conform legii, pentru ca o insul\u0103 s\u0103 poat\u0103 beneficia de dreptul de exploatare \u00een zona economic\u0103 exclusiv\u0103 (stabilit\u0103 la 200 de mile \u00eemprejurul insulei), ea trebuie s\u0103 fie capabil\u0103 s\u0103 sus\u021bin\u0103 o activitate economic\u0103 \u0219i o popula\u021bie.<\/p>\n

 <\/p>\n

[3]<\/a> Conven\u021bia Na\u021biunilor Unite asupra dreptului m\u0103rii (United Nations Convention on the Law of the Sea \u2013 UNCLOS), la care China este parte, specific\u0103 faptul c\u0103 insulele care pot sus\u021bine activitate economic\u0103 au dreptul la zone economice exclusive de p\u00e2n\u0103 la 200 de mile nautice, \u00een timp ce rocile care nu pot fi locuite au dreptul doar la ape teritoriale de 12 mile nautice. Recifurile scufundate care ies pu\u021bin la suprafa\u021ba apei, doar la reflux, r\u0103m\u00e2n doar cu zona de protec\u021bie de 500 de metri. Aceea\u0219i conven\u021bie men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 suprafa\u021ba construit\u0103 artificial nu poate fi folosit\u0103 pentru a revendic\u0103 o zon\u0103 economic\u0103 exclusiv\u0103 sau ape teritoriale.<\/p>\n

[4]<\/a> Avem exemplul Pakistanului Portul pakistanez Gwadar, \u00een care chinezii au investit 200 de milioane de dolari \u0219i care ar putea trece \u00een operarea lor, ar putea servi chinezilor la constructia unei retele de gazoducte de aici pana \u00een Asia Centrala \u0219i de-acolo \u00een China – pentru asta insa, e nevoie de stabilizarea Afganistanului \u0219i consolidarea securit\u0103\u021bii Pakistanului. C\u00e2t despre administra\u021bia din Pakistan, o prezen\u021b\u0103 chinez\u0103 important\u0103 la Gwadar ar \u021bine sub control ambi\u021biile strategice ale Indiei.

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Odat\u0103 cu invazia Rusiei \u00een Ucraina \u0219i anexarea Crimeei, cu dezintegrarea Siriei \u0219i a Irakului, cu extinderea militar\u0103 chinez\u0103 \u00een Marea Chinei de Sud, era post R\u0103zboi Rece s-a \u00eencheiat. America a pivotat \u00een Asia, rolul SUA \u00een Asia fiind unul de echilibru, la fel ca rolul de\u021binut de Marea Britanie, \u00een Europa secolului XIX. Perioada de dup\u0103 \u00eencheierea R\u0103zboiului Rece a fost \u00een fapt o tranzi\u021bie gardual\u0103 de la o rela\u021bie bilateral\u0103 \u00een SUA \u0219i URSS la un sistem interna\u021bional complex dar care \u00een final devoaleaz\u0103 o rela\u021bie \u00eentre alte dou\u0103 mari puteri SUA \u0219i China. Rela\u021bia sino-american\u0103 implic\u0103 dou\u0103 realit\u0103\u021bi: lipsa excesiv\u0103 a unei orient\u0103ri ideologice \u0219i recunoa\u0219terea […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":4140,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,70],"tags":[],"class_list":["post-4142","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-asia-en"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4142"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4142"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4142\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4474,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4142\/revisions\/4474"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4140"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4142"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4142"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4142"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}