{"id":4147,"date":"2016-02-19T15:10:53","date_gmt":"2016-02-19T13:10:53","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/en\/?p=4147"},"modified":"2017-11-14T21:27:41","modified_gmt":"2017-11-14T19:27:41","slug":"mize-religioase-si-geopolitice-in-escala-la-havana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/mize-religioase-si-geopolitice-in-escala-la-havana\/","title":{"rendered":"Mize religioase \u0219i geopolitice \u00een escal\u0103 la Havana"},"content":{"rendered":"

\"Havana\"<\/a>\u00centr-un interviu \u00een Der Spiegel, Henry Kissinger, omul care a influen\u0163at seminificativ istoria de dup\u0103 1945, declara c\u0103 este nevoie urgent\u0103 de o nou\u0103 ordine mondial\u0103, dar c\u0103 realizarea acestui proiect va fi lung\u0103 \u015fi complicat\u0103: Nu exist\u0103 reguli universal acceptate. Exist\u0103 punctul de vedere chinez, cel islamic, cel vestic \u015fi, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, cel rus. Iar acestea nu sunt \u00eentotdeauna compatibile<\/em>. Este greu de presupus cum se va desf\u0103\u0219ura anul 2016 pe glob. NATO se afl\u0103 \u00eentr-un plin proces de \u00eent\u0103rire a capacit\u0103\u0163ilor de ap\u0103rare colectiv\u0103, cel mai important din ultimele decenii. Vrem s\u0103 trimitem un semnal puternic \u015fi s\u0103 descuraj\u0103m orice agresiune sau intimidare. Nu vrem s\u0103 declan\u015f\u0103m un r\u0103zboi, ci s\u0103 prevenim r\u0103zboiul<\/em>-mesaj adresat Rusiei de Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, la Conferin\u0163a de Securitate de la Munchen. Cert este c\u0103 Europa a devenit centrul de gravita\u021bie al geopolitici mondiale. \u00cen fiecare s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 apare ceva nou care v\u00e2ntur\u0103<\/em> apele politicii europene. Anun\u021bul referitor la noul gazoductul Nord Stream 2

[1]<\/a> care va transporta gaze naturale din \u021bara condus\u0103 de Vladimir Putin c\u0103tre statul al carui cancelar este Angela Merkel prin Marea Baltic\u0103 a st\u00e2rnit vii controverse \u00een cancelariile europene. Estul se simpte p\u0103r\u0103sit de Germania iar Ucraina pierde peste 2 miliarde de euro numai din taxele de tranzit al gazului din Rusia spre Europa fiind \u0219i a\u0219a \u00een pragul intr\u0103rii \u00een incapacitate de plat\u0103. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd Ciocnirea civiliza\u021biilor<\/em> cartea lui Samuel Huntington revine \u00een prim planul aten\u021biei anali\u0219tilor. Huntington spunea: \u00cen Islam, Dumnezeu e Cezar, \u00een China \u015fi Japonia, cezarul este Dumnezeu, \u00een Ortodoxie Dumnezeu este asociatul Cezarului<\/em>. Religia[2]<\/a> are un rol esen\u021bial \u00een Europa \u0219i nu numai, iar cele dou\u0103 biserici Catolic\u0103 \u0219i Ortodox\u0103 influen\u021beaz\u0103 politicile interne \u0219i externe \u00een fuc\u021bie de interese proprii sau guvernamentale. Biserica a avut, are, \u0219i va continua s\u0103 aib\u0103 o influen\u021b\u0103 extrem de puternic\u0103 asupra vie\u021bilor enoria\u0219ilor. De c\u00e2nd exist\u0103, biserica a avut grij\u0103 s\u0103-\u0219i fac\u0103 sim\u021bit\u0103 prezen\u021ba, \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie imposibil de ignorat. \u0218i-a l\u0103sat amprenta pe istoria omenirii, reu\u0219ind s\u0103 st\u00e2rneasc\u0103 reac\u021bii din cele mai puternice \u0219i concentr\u00e2ndu-se mereu pe transmiterea c\u00e2t mai clar\u0103 a unui mesaj<\/strong>. Pre\u0219edintelui Vladimir Putin \u00eei convine de minune ca Biserica Ortodox\u0103 Rus\u0103 s\u0103 se subordoneze proiectului politic al Kremlinului. De fapt a fost pl\u0103cut impresionat c\u00e2nd Patriarhul Chiril al Moscovei \u0219i al \u00eentregii Rusii declara \u00eenainte de alegerile preziden\u021biale din 2012 c\u0103 prosperitatea \u0219i stabilitatea Rusiei se datoreaz\u0103 pre\u0219edintelui Putin \u0219i este un miracol a lui Dumnezeu<\/em>. De ce acest sprijin din partea Patriarhului Chiril? Pre\u0219edintele Putin a contribuit, prin mijloace specifice, la crearea unit\u0103\u021bii bisericii ruse \u00een 2007 c\u0103nd a intermediat reunificare Bisericii Ortodoxe Ruse cu Biserica Ortodox\u0103 Rus\u0103 din afara Rusiei cu loca\u021bia la New York ai c\u0103rei membri sunt descenden\u021bii nobililor \u0219i intelectualilor care au p\u0103r\u0103sit Rusia \u00een anii de \u00eenceput ai bol\u0219evismului (1917), m\u0103rindu-\u0219i astfel sfera de influen\u021b\u0103 extern\u0103. Biserica \u0219i geopolitica<\/strong> De faptul c\u0103 biserica se implic\u0103 \u00een via\u021ba de zi cu zi a cet\u0103\u021beanului eram con\u0219tien\u021bi, de faptul c\u0103 Vaticanul are un serviciu de informa\u021bii extrem de bun \u0219tiam, de faptul c\u0103 Biserica Rus\u0103 se implic\u0103 \u00een zona proiectelor politice ale Kremlinului am aflat de cur\u00e2nd, dar despre rela\u021bia dintre Biserica Ortodox\u0103 Rus\u0103 \u0219i Biserica Catolic\u0103 erau numai zvonuri. Odat\u0103 cu venirea papei Francisc dialogul dintre ortodoc\u0219i \u0219i catolici a continuat pe diferite canale \u0219i la diferite nivele, \u0219eful Vaticanului \u0219i Patriarhul Ecumenic de la Constantinopol continu\u00e2nd tradi\u021bia \u00eent\u00e2lnirilor \u00eenceput\u0103 de Papa Ioan Paul al II-lea \u0219i continuat\u0103 de Benedict al XVI-lea. De mul\u0163i ani se vorbe\u015fte despre posibilitatea ca Papa de la Roma \u015fi Patriarhul de Moscova s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103. O c\u0103l\u0103torie la Moscova era printre visele nerealizate de Ioan Paul al II-lea. \u00cen pofida deschiderilor ecumenice ale Papei Wojtila, care \u00een enciclica Ut unum sint<\/em> s-a declarat disponibil s\u0103 discute formele de exercitare a primatului lui Petru, multe por\u0163i au r\u0103mas \u00eenchise. Nu trebuie s\u0103 se uite c\u0103 pentru ortodoc\u015fii ru\u015fi originea polonez\u0103 a Pontifului era perceput\u0103 ca o piedic\u0103: \u00eentre ru\u015fi \u015fi polonezi rela\u0163iile n-au fost niciodat\u0103 foarte bune de-a lungul istoriei, iar Episcopul de Roma originar din Wadowice era portretizat ca un conchistador <\/em>catolic. Raporturile au devenit \u015fi mai tensionate ca urmare a deciziei lui Ioan Paul al II-lea de a \u00eentemeia adev\u0103rate dieceze catolice \u00een Rusia. Odat\u0103 cu alegerea teologului Benedict al XVI-lea, ipoteza a devenit mai probabil\u0103 (\u00eent\u00e2lnire la Minsk sau \u00een Austria), dar nu s-a realizat. \u00centre timp, dup\u0103 moartea lui Alexei al II-lea, la Moscova vine patriarhul Chiril \u0219i lucrurile devin fluide. Patriarhul rus are jurisdic\u0163ie asupra a dou\u0103 treimi din cei dou\u0103 sute de milioane de ortodoc\u015fi \u00een lume. Biserica Ortodox\u0103 \u0219i Sintaxa<\/strong> Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe se va reuni \u00een anul 2016, pentru prima dat\u0103 dup\u0103 1.100 de ani, \u00eent\u00e2lnirea urm\u00e2nd, ini\u021bial, s\u0103 se desf\u0103\u015foare la Biserica Sf\u00e2nta Irina din Istanbul, unde a avut loc cel de-al doilea Sinod Ecumenic, din anul 381. Decizia a fost luat\u0103 la \u00eent\u00e2lnirea \u00cent\u00e2ist\u0103t\u0103torilor Bisericii Ortodoxe (Sinaxa), organizat\u0103 la Biserica Sf\u00e2ntul Mare Mucenic Gheorghe, din cartierul Fanar (din Istanbul), \u00een perioada 5-9 martie 2015. Preg\u0103tirea Sinodului Panortodox a \u00eenceput de la \u015fedin\u0163a panortodox\u0103 de la Rodos, din anul 1961, fiind continuat\u0103 \u00een 1963 \u015fi 1964, c\u00e2nd s-au stabilit temele care urmau s\u0103 fie discutate. Conform ultimelor detalii stabilite la \u00eent\u00e2lnirea din ianuarie 2016, de la Centrul Ortodox al Patriarhiei Ecumenice din Chamb\u00e9sy, Elve\u021bia, unde au avut loc lucr\u0103rile Sinaxei \u00cent\u00e2ist\u0103t\u0103torilor de Biserici Ortodoxe, s-a decis c\u0103 Sf\u00e2ntul \u015fi Marele Sinod Panortodox se va \u00eentruni \u00een Creta (Grecia) \u0219i nu la Istambul. Sanctitatea Sa Bartolomeu a spus, cu aceast\u0103 ocazie, c\u0103 Sinaxa Panortodox\u0103 are o importan\u0163\u0103 vital\u0103, \u00een contextul schimb\u0103rilor nea\u015fteptate din societatea ultimilor ani. Noua loca\u021bie a fost confirmat\u0103 de declara\u021bia f\u0103cut\u0103 de Preafericitul P\u0103rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, pe 24 ianuarie 2016, \u00een timpul vizitei efectuate la Paraclisul comunit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti din Geneva. C\u00e2t de important este acest sinod Panortodox?<\/strong> Este important din mai multe motive: atmosfera din \u0219i dintre Bisericile Ortodoxe era \u0219i este departe de a fi una irenic\u0103, a p\u0103cii. R\u0103zboiul civil din Ucraina a creat clivaje puternice \u0219i \u00eentre cre\u0219tin-ortodoc\u0219ii supu\u0219i Patriarhiei Moscovei \u0219i cre\u0219tinii-ortodoc\u0219ii din diverse Biserici, cu preten\u021bii autocefale, din Ucraina. \u00cen Basarabia este un conflict \u00eenghe\u021bat \u00eentre dou\u0103 Mitropolii: una subordonat\u0103 canonic Patriarhiei Rom\u00e2ne \u0219i alta subordonat\u0103 canonic Patriarhiei Moscovei, dar care \u00ee\u0219i \u00eempart, \u00eempotriva principiilor canonice str\u0103vechi, acela\u0219i teritoriu de pastora\u021bie. Chiar \u00een momentul Sinaxei \u00cent\u00e2ist\u0103t\u0103torilor Ortodoc\u0219i din 2014, Patriarhia Antiohiei era \u00een conflict deschis cu Patriarhia Ierusalimului. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, soarta Patriarhiilor tradi\u021bionale ale Antiohiei \u0219i Alexandriei, supuse unei presiuni f\u0103r\u0103 precedent din partea Islamului radicalizat, poate fi pus\u0103 chiar sub semnul \u00eentreb\u0103rii, depinz\u00e2nd de evolu\u021biile politice \u0219i militare din Orientul Mijlociu \u0219i Nordul Africii. Apoi agenda sinodal\u0103 este destul de complex\u0103 cele zece teme care au fost stabilite la prima Conferin\u021b\u0103 Panortodox\u0103 Presinodal\u0103 din anul 1976 fiind: Diaspora ortodox\u0103; Autocefalia \u0219i modul declar\u0103rii acesteia; Autonomia \u0219i modul declar\u0103rii acesteia; Dipticele; Calendarul comun; Impedimente la c\u0103s\u0103torie; R\u00e2nduielile biserice\u0219ti privind postul; Rela\u021biile Bisericilor Ortodoxe cu restul lumii cre\u0219tine; Ortodoxia \u0219i mi\u0219carea ecumenic\u0103; Contribu\u021bia Bisericilor Ortodoxe locale la promovarea idealurilor cre\u0219tine ale p\u0103cii, libert\u0103\u021bii, fr\u0103\u021biet\u0103\u021bii \u0219i dragostei \u00eentre popoare. Temele principale, care nu au fost agreate, sunt rea\u0219ezarea ordinii canonice \u00eentre Bisericile autocefale care care al\u0103turi de tema Autocefalia \u0219i modul declar\u0103rii acesteia nu se vor discuta. A\u0219a-numita Pentarhie <\/strong>(denumirea actual\u0103 este de Diptice[3]<\/a>), stabilit\u0103 la Constantinopol \u00een 381 (\u00een Biserica Sf\u00e2nta Irina), introducea Constantinopolul pe list\u0103, imediat dup\u0103 Roma, invoc\u00e2ndu-se statutul imperial al ora\u0219ului \u0219i, automat, importan\u021ba sa \u00een rela\u021bia cu autoritatea imperial\u0103. \u00cens\u0103 acum, la 1635 de ani de la acel Sinod Ecumenic, acelea\u0219i argumente care au ridicat Biserica Constantinopolului \u00een fruntea Bisericilor cre\u0219tine, pot fi aduse pentru a schimba cu totul r\u00e2nduiala stabilit\u0103 la 381 a Pentarhiei. Se va discuta ierahia? Probabil c\u0103 nu se va discuta. <\/strong> Care este atunci importan\u021ba \u00eent\u00e2lnirii dintre Papa Francisc \u0219i Patriarhul Chiril \u00een acest context?<\/strong> \u00cent\u00e2lnirea de la Havana nu face altceva dec\u00e2t s\u0103-l propulseze pe patriarhul Chiril, neoficial, pe primul loc al dialogului dintre Biserica Ortodox\u0103 \u0219i cea Catolic\u0103. De asemenea interesul Rusiei este imens \u00een a explica pozi\u021bia ei \u0219i a c\u0103uta sus\u021bin\u0103tori pentru politica Kremlinului. Rela\u021biile pe care Papa Francisc le are la Washington sunt de notorietate iar acest fapt poate deveni un vehicul pentru o nou\u0103 resetarea a rela\u021biei dintre Moscova \u0219i Washington<\/strong>, dup\u0103 anexarea Crimeei \u00een condi\u021biile \u00een care conflictul din Ucraina se \u00eendreapt\u0103 spre unul \u00eenghe\u021bat iar cel din Siria spre o nou\u0103 \u00eemp\u0103r\u021birea geografic\u0103 a Orientului Mijlociu. \u00cen acela\u0219i ton \u0219i cu agend\u0103 similar\u0103, Henry Kissinger, fostul secretar de stat al SUA s-a deplasat la Moscova<\/strong> pentru a purta discu\u021bii particulare cu pre\u0219edintele Vladimir Putin. Biserica \u0219i societatea trebuie s\u0103 fac\u0103 tot posibilul pentru a schimba radical rela\u021biile dintre Rusia \u0219i SUA \u0219i a \u00eempiedica astfel o posibil\u0103 confruntare major\u0103<\/em>, a declarat patriarhul rus Chiril, \u00eentr-un interviu acordat canalului rus de televiziune RT dup\u0103 \u00eent\u00e2lnirea avut\u0103 \u00een Cuba cu papa Francisc. Acest subiect, a precizat patriarhul Chiril, a fost una din temele discutate cu papa Francisc, subliniind c\u0103 \u00eent\u00e2lnirea de la Havana a avut loc chiar \u00een momentul \u00een care norii se adun\u0103 deasupra Siriei \u0219i c\u00e2nd exist\u0103 pericolul unei posibile confrunt\u0103ri \u00eentre state ce dispun de un poten\u021bial distructiv enorm<\/em>. Patriarhul Chiril a justifica intrarea trupelor ruse\u0219ti \u00een Sirica ca pe un ajutor dat cre\u0219tinilor care fac parte din Biserica din Antiohia<\/strong>[4]<\/a>, fondat\u0103 de Petru \u0219i Pavel \u0219i care are sediul actual la Damasc. De remarcat c\u0103 realizarea \u00eent\u00e2lnirii dintre pap\u0103 \u0219i patriarhul rus s-a lovit de situa\u021bia din Ucraina, \u00een special cea legat\u0103 de retrocedarea l\u0103ca\u0219elor de cult care au apar\u021binut Bisericii Catolice \u00eenainte de preluarea lor de c\u0103tre bol\u0219evici dup\u0103 1917. Acum \u00een Ucraina, rebelii separati\u0219ti sunt \u00een majoritate ortodoc\u0219i apar\u021bin\u00e2nd de Patriarhia Moscovei, \u00een vreme ce de partea cealalt\u0103 se afl\u0103 at\u00e2t ortodoc\u0219i c\u00e2t \u0219i greco-catolici (uni\u021bi cu Roma). \u00centr-o vizit\u0103 \u00een Polonia, primatul Bisericii Greco-Catolice din Ucraina, Monseniorul Sviatoslav Sevciuk, a declarat c\u0103 sper\u0103 ca Papa Francisc s\u0103 fie vocea celor oprima\u021bi<\/em>. De ce a fost aleas\u0103 Cuba? <\/strong> Explica\u021bia dat\u0103 de cele dou\u0103 cancelarii este: datorit\u0103 agendelor comune \u00een zona Americii de Sud \u0219i Centrale ale celor doi participan\u021bi sau cum s-a mai declarat a unei coinciden\u0163\u0103 providen\u0163ial\u0103 de escale aeriene<\/em> a patriarhului c\u0103tre Paraguay \u015fi Brazilia, \u015fi a papei c\u0103tre Mexic. Aceasta explic\u0103 \u0219i locul de \u00eent\u00e2lnire aeroportul din Havana, care doar formal e o zon\u0103 neutr\u0103. Odat\u0103 realizat\u0103 aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire \u00een str\u0103in\u0103tate, s-a \u00eencheiat \u0219i odiseea unei posibile vizite a papei \u00een Rusia, vizit\u0103 care i-ar fi adus dividende politice lui Vladimir Putin (mai ales pe plan extern), dar i-ar fi \u015fifonat imaginea patriarului Chiril \u00een fa\u0163a turmei <\/em>sale destul de conservatoare \u015fi anti-ecumeniste (mai ales \u00een Ucraina \u015fi Moldova). S\u0103 re\u021binem c\u0103 acum din cauza unei situa\u0163ii politice speciale prin care trece Rusia, \u00eent\u00e2lnirea celor doi prela\u021bi nu doar c\u0103 a avut loc, ci \u015fi a fost intens mediatizat\u0103 at\u00e2t de patriarhie, c\u00e2t mai ales de Kremlin. \u00cen sprijinul acestei \u00eent\u00e2lniri au fost antrena\u0163i numero\u015fi formatorii de opinie din toat\u0103 lumea, care au vorbit de o \u00eent\u00e2lnirea epocal\u0103<\/strong>, evenimentul secolului<\/strong> sau chiar al mileniului<\/strong> etc. Pentru cine este benefic\u0103 aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire?<\/strong> S\u0103 clarific\u0103 lucrurile. Pentru pap\u0103<\/strong>, ca lider spiritual al catolicilor, \u00eent\u00e2lnirea cu patriarhul Chiril este o rutin\u0103 zilnic\u0103<\/strong>, iar ca \u015fef al statului Vatican ea nu are nici o valoare, mai ales dup\u0103 vizita lui Vladimir Putin la Roma<\/strong>. Este adev\u0103rat c\u0103 patriarhul Moscovei reprezint\u0103 cea mai numeroas\u0103 comunitate ortodox\u0103 (cca 200 de milioane de ortodoc\u015fi din aproape 20 de \u0163\u0103ri ale lumii, adic\u0103 mai pu\u0163in de 1\/6 din ce reprezint\u0103 papa de la Roma), cu toate acestea, el nu este liderul tuturor ortodoc\u015filor (cum pretinde a fi patriarhul Constantinopolului), ci doar unul din cei 14 \u00eent\u00e2i-st\u0103t\u0103tori autocefali. Miza pentru Moscova este \u00eent\u00e2rirea pozi\u021biei Patriarhiei Moscovei \u00een lumea ortodox\u0103 odat\u0103 cu semnarea unei declar\u021bii comune. Maskirova nu o aplic\u0103 numai generalii!<\/strong> Papa Francisc s-a \u00eent\u00e2lnit deja de nenum\u0103rate ori cu primul dintre patriarhii ortodoc\u015fi \u2013 Bartolomeu I al Constantinopolului (inclusiv la Morm\u00e2ntului Domnului din Ierusalim, care-i cu totul altceva dec\u00e2t un aeroport insular), iar astfel de \u00eent\u00e2lniri dintre papii de la Roma \u015fi patriarhii ortodoc\u015fi au loc cu regularitate \u00eencep\u00e2nd cu anul 1964. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 la acest capitol \u015fi Bucure\u015ftiul a luat-o \u00eenaintea Moscovei. <\/strong>C\u00e2t prive\u0219te Moscova, pre\u0219edintele Putin, care se prezint\u0103 ca un ortodox fervent, a fost primit de dou\u0103 ori de Pap\u0103 pe 25 noiembrie 2013 \u0219i \u00een iunie 2015 \u00een calitate de \u0219ef de stat. Vizita din iunie 2015, \u00een timpul sanc\u021biunilor aplicate Moscovei de UE \u0219i de SUA, a avut \u00een fundal un peisaj geopolitic total schimbat. Din 2013 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 2015 s-au schimbat multe: r\u0103zboiul civil din Siria a \u00eenc\u0103put pe m\u00e2inile ISIS \u0219i Al-Qaida, ISIS a cunoscut o exapansiune uluitoare \u0219i nimeni nu pare a g\u0103si solu\u021bia de a o opri \u0219i a izbucnit conflictul din Ucraina, urmat de anexarea Crimeii. \u00cen mod semnificativ, la ultima vizit\u0103 din 2015, suveranul pontif i-a d\u0103ruit lui Vladimir Putin, odat\u0103 cu schimbul de aten\u021bii, un medalion cu \u00eengerul p\u0103cii<\/em>. \u00a0Rela\u021bia cu Vaticanul o piatr\u0103 de \u00eencercare pentru Moscova<\/strong> Pre\u0219edintele Mihail Gorbaciov a dorit s\u0103 str\u00e2ng\u0103 rela\u021biile cu Vaticanul condus de Ioan Paul al II-lea dar acestea au r\u0103mas reci. Rusia sub Boris El\u021bin a aprobat, \u00een 1997, o legisla\u021bie care clasifica drept legale ca religii \u00een \u021bar\u0103 ortodoxia, budismul, iudaismul \u0219i islamismul acuz\u00e2nd Biserica Catolic\u0103 de faptul c\u0103 \u00ee\u0219i face prozeli\u021bi prin finan\u021barea orfelinatelor din Rusia \u00een anii 1990. Sentimentul anticatolic generat de legisla\u021bie a crescut sub conducerea lui Vladimir Putin. Unificarea bisericilor din interiorul \u0219i din afara Rusiei, dup\u0103 80 de ani de separare, a dus la cre\u0219terea influen\u021bei Moscovei \u00een teritoriile str\u0103ine la care s-au adugat pozi\u021biile luate de biseric\u0103 de la Moscova \u00een problemele economice sau militare ale administra\u021biei de la Kremlin. Rela\u021biile dintre Biserica Catolic\u0103 \u0219i Biserica Ortodox\u0103 Rus\u0103 au fost reluate dup\u0103 2009 dar abia odat\u0103 cu venirea papei Francisc s-au \u00eenc\u0103lzit<\/em>. Rusia a profitat de rela\u021bia cu Vaticanul pentru a-\u0219i reface imaginea \u00een lumea catolic\u0103. Ambasadorul rus la Sf\u00e2ntul Scaun declara c\u0103 \u00eent\u00e2lnirea a fost o confirmare a rolului important al Rusiei \u00een cre\u0219tin\u0103tate<\/em>. Aceast\u0103 declara\u021bie a venit dup\u0103 ce patriarhul Chiril a spus c\u0103 r\u0103zboiul din Siria este dus pentru a ap\u0103ra cre\u0219tinii de acolo<\/em>. Din nou Maskirova!<\/strong> Discu\u021bia de la Havana s-a \u00eencheiat cu o declara\u021bie comun\u0103 scris\u0103 de Moscova \u0219i adnotat\u0103 de Vatican, miza ei fiind una politic\u0103 \u0219i nu una religioas\u0103<\/strong>. A fost de fapt prima \u00eent\u00e2lnire \u00eentre cele dou\u0103 biserici de la Marea Schism\u0103 din 1054. \u00cen acel an ortodoc\u0219ii \u0219i catolicii s-au desp\u0103r\u021bit urm\u00e2nd ca apoi s\u0103 apar\u0103 separa\u021bia din cadrul Bisericii Ortodoxe fiecare biseric\u0103 na\u021bional\u0103 aleg\u00e2ndu-\u0219i propriul patriarh (Rusia, Rom\u00e2nia, Bulgaria, Grecia \u0219i Serbia). Similar, \u00een Occident, Biserica Catolic\u0103 s-a desp\u0103r\u021bit de Biserica Protestant\u0103. \u00cembr\u0103\u0163i\u015farea lui Chiril cu Francisc, la Havana, este un pas important spre dezghe\u0163are, destinat\u0103 s\u0103 aib\u0103 consecin\u0163e care \u0163in nu numai de raporturile dintre catolicism \u015fi ortodoxie, ci \u015fi pentru solu\u021bionarea unor probleme politice globale presante<\/em><\/strong>. Dialogul dintre patriarhul ecumenic \u0219i cel ortodox rus nu este \u00eens\u0103 lipsit\u0103 de asperit\u0103\u021bi\u2014 unele istorice, din perioada fostului regim comunist, \u0219i altele mai recente, generate de conflictul din Ucraina. \u00cen ciuda aparen\u021belor, vechile rivalit\u0103\u021bi \u0219i ne\u00eencrederea r\u0103m\u00e2n. Dup\u0103 \u00eent\u00e2lnirea cu Papa Francisc patriarhul Chiril va putea merge la consiliul Panortodox din Creta ca un \u00eenving\u0103tor. O singur\u0103 \u00eent\u00e2lnire \u00eens\u0103 nu poate \u0219terge amintirea a 1000 de ani de rivalit\u0103\u021bi \u00eentre biserici. Se va schimba ceva dup\u0103 Havana?<\/strong> Nimic nu se va schimba nici \u00een bine, nici \u00een r\u0103u. \u00cen schimb s-au deschis canale noi de comunicare \u00eentre lideri lumii \u0219i s-au transmis mesaje care altfel nu puteau fi livrate. Faptul c\u0103 cei doi \u00cent\u00e2ist\u0103t\u0103tori s-au \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat \u015fi au discutat, nu-i un lucru r\u0103u \u00eens\u0103 deocamdat\u0103 catolicii spun pe 27 martie 2016 –Hristos a \u00eenviat!<\/strong> iar ortodoc\u0219ii pe 1 mai 2016. [1]<\/a> Compania ruseasca Gazprom detine 50 la suta din gazoduct, iar restul actiunilor sunt \u00eempartite \u00een mod egal \u00eentre Royal Dutch Shell, E.ON, BASF, OMV \u0219i Engie. [2]<\/a> Cele patru puncte florentine, cele patru deosebiri formulate la Sinodul de la Ferarra – Floren\u021ba, care s-a \u021binut \u00eentre anii 1437-1439, unde s-a pus \u00eentrebarea: “Ce cerem noi, catolicii, ortodocsilor care ar vrea s\u00e3 devin\u00e3 catolici?”. Ce m\u0103rturisiri de credint\u00e3 trebuie s\u00e3 fac\u00e3 ortodocsii pentru a deveni catolici? Problema aceasta s-a pus \u00een \u00een\u021belesul c\u0103 se dorea \u0219i se insista ca biserica s\u0103 redevin\u0103 una, ca \u00eenainte de desp\u0103r\u021birea de la 1054. Care sunt aceste puncte:(1) Papa de la Roma este considerat drept urma\u0219ul direct al Sf\u00e2ntului Apostol Petru-<\/strong>catolicii sus\u021bin c\u0103 Sf\u00e2ntul Apostol Petru a avut o situa\u021bie special\u0103 \u00eentre apostoli, c\u0103 a fost pus de Domnul Hristos peste to\u021bi ceilal\u021bi apostoli, deci cine \u00eei urmeaz\u00e3 \u00een Scaunul episcopal lui Petru nu este un episcop de r\u00e2nd, ci este mai mare peste to\u021bi episcopii\/nu este vorba de “Primus inter pares”, de primul \u00eentre egali, ci de unul mai mare dec\u00e2t to\u021bi ceilal\u021bi, care sunt sub st\u0103p\u00e2nirea lui; (2) purcederea Duhului Sf\u00e2nt, “filioque”<\/strong> – Catolicii sustin c\u0103 Duhul Sf\u00e2nt nu-\u0219i are originea numai \u00een Tat\u0103l, ci \u0219i \u00een Fiul, adic\u0103 Tat\u0103l \u0219i Fiul \u00eel purced pe Duhul Sf\u00e2nt. \u00cen Sf\u00e2nta Evanghelie de la Ioan avem cuv\u00e2ntul “Care de la Tat\u0103l purcede” (Ioan 15, 26) referitor la Duhul Sf\u00e2nt, iar Sinodul de la Niceea a consfintit acest adev\u0103r, c\u0103 Duhul Sf\u00e2nt purcede numai de la Tat\u0103l\/nu s-a explicat nici atunci, nici de atunci \u00eencoace, care este deosebirea \u00eentre “na\u0219tere” \u0219i “purcedere”-biserica ortodox\u0103 zice c\u0103 Fiul e n\u0103scut de Tat\u0103l, \u0219i c\u0103 Duhul Sf\u00e2nt purcede de la Tat\u0103l\/unii zic c\u0103 purcederea este ceva continuu \u00eens\u0103 biserica nu a venit cu nici o explica\u021bie, dar are formulat adev\u0103rul c\u0103 Duhul Sf\u00e2nt purcede de la Tat\u0103l, iar catolicii au introdus c\u0103 \u0219i de la Fiul, care \u00een latin\u0103 se zice filioque<\/strong>;(3) existenta unui loc intermediar \u00eentre rai \u0219i iad, adic\u0103 a purgatoriului<\/strong>-purgo, purgare, \u00een limba latin\u00e3, \u00eenseamn\u00e3 “a cur\u0103ti”, “purgatoriu” \u00eenseamn\u00e3 “loc cur\u00e3titor” \u00een care ortodoc\u0219ii cred (ortodoc\u0219ii cred \u00een posibilitatea de a se trece sufletele de la iad la rai prin interven\u021bia bisericii, nu prin isp\u0103\u0219ire, p\u00e2n\u0103 la cea de-a doua venire a Domnul nostru Iisus Hristos \u00een timp ce catolicii cred \u00eentr-o isp\u0103\u0219ire, adic\u0103 te duci \u00een iad, faci stagiul de isp\u0103\u0219ire, te chinui acolo, iar dup\u0103 ce \u021bi-ai pl\u0103tit p\u0103catele, te prime\u0219te Dumnezeu \u00een rai, pentru c\u0103 e\u0219ti cur\u0103\u021bit;(4) azima ca element pentru s\u0103v\u00e2r\u0219irea Sfintei \u00cemp\u00e3rt\u00e3\u0219anii<\/strong>-catolicii \u0219i protestantii folosesc azim\u0103 (p\u00e2ine nedospit\u0103), ortodoc\u0219ii folosesc p\u00e2ine dospit\u0103. [3]<\/a> \u00cen terminologia bisericeasc\u0103 \u00eenseamn\u0103 pomelnic cu numele fondatorilor, episcopilor \u0219.a. [4]<\/a> Biserica Antiohiei a fost \u00een primul mileniu cre\u0219tin una din cele cinci patriarhii ale cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii, al\u0103turi de Roma, Constantinopol, Alexandria \u0219i Ierusalim. Biserica Antiohiei se intituleaz\u0103 Patriarhia Ortodox\u0103 Roman\u0103 (a Romeilor) a Antiohiei \u0219i a \u00eentregului R\u0103s\u0103rit (conform \u00eemp\u0103r\u021birii teritoriilor otomane dup\u0103 sistemul millet-urilor, ortodoc\u0219ii apar\u021bineau to\u021bi de Rum millet – miletul romanilor\/romeilor). Biserica Antiohiei este continuatoarea comunit\u0103\u021bii cre\u0219tine fondate \u00een Antiohia de c\u0103tre apostolii Petru (considerat ca primul s\u0103u episcop) \u0219i Pavel, care sunt ocrotitorii s\u0103i. \u00cen diptice Biserica Antiohiei este \u00een scris\u0103 pe locul al treilea \u00eentre Bisericile Ortodoxe, dup\u0103 Constantinopol \u0219i Alexandria.
<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00centr-un interviu \u00een Der Spiegel, Henry Kissinger, omul care a influen\u0163at seminificativ istoria de dup\u0103 1945, declara c\u0103 este nevoie urgent\u0103 de o nou\u0103 ordine mondial\u0103, dar c\u0103 realizarea acestui proiect va fi lung\u0103 \u015fi complicat\u0103: Nu exist\u0103 reguli universal acceptate. Exist\u0103 punctul de vedere chinez, cel islamic, cel vestic \u015fi, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, cel rus. Iar acestea nu sunt \u00eentotdeauna compatibile. Este greu de presupus cum se va desf\u0103\u0219ura anul 2016 pe glob. NATO se afl\u0103 \u00eentr-un plin proces de \u00eent\u0103rire a capacit\u0103\u0163ilor de ap\u0103rare colectiv\u0103, cel mai important din ultimele decenii. Vrem s\u0103 trimitem un semnal puternic \u015fi s\u0103 descuraj\u0103m orice agresiune sau intimidare. Nu vrem s\u0103 declan\u015f\u0103m […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":4145,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74],"tags":[],"class_list":["post-4147","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4147"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4147"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4147\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4473,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4147\/revisions\/4473"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4145"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4147"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4147"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4147"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}