{"id":4202,"date":"2016-03-15T12:44:57","date_gmt":"2016-03-15T10:44:57","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/en\/brifingul-zilnic-al-presedintelui-american\/"},"modified":"2017-11-14T21:27:38","modified_gmt":"2017-11-14T19:27:38","slug":"brifingul-zilnic-al-presedintelui-american","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/brifingul-zilnic-al-presedintelui-american\/","title":{"rendered":"Brifingul zilnic al pre\u0219edintelui american"},"content":{"rendered":"

\"Nixon\u00cen ambele Administra\u021bii pentru care am lucrat, ceea ce ap\u0103rea \u00een pres\u0103 urma s\u0103 influen\u021beze serios agenda procesului decizional. Acesta era, adeseori, primul lucru despre care pre\u0219edin\u021bii doreau s\u0103 discute, cu prilejul prezent\u0103rii brifingului zilnic PDB (President’s Daily Brief).<\/em> – George J Tenet director CIA sub doi pre\u0219edin\u021bi – Bill Clinton \u0219i George W Bush.<\/p>\n

Fiecare pre\u0219edinte american, din epoca modern\u0103, \u00ee\u0219i \u00eencepe ziua de lucru cu un brifing (Brifingul zilnic al pre\u0219edintelui\/PDB

[1]<\/a>) \u00een care spionii CIA, operativii FBI (Biroul Federal pentru Investiga\u021bii), tehnicienii de la NSA sau speciali\u0219tii \u00een cartografie ai agen\u021biei NIMA (National Imagery and Mapping Agency), care prelucreaz\u0103 imaginile preluate de sateli\u021bii de recunoa\u0219tere, adun\u0103 secretele inamicilor \u0219i le prezint\u0103 pe scurt, \u00een cel mult c\u00e2teva pagini, celui care conduce la Casa Alb\u0103. De la finele celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial ofi\u021berii de informa\u021bii, al\u0103turi de \u0219efii de la CIA, au asigurat, de-a lungul timpului, informa\u021biile referitoare la securitatea na\u021bional\u0103 pre\u0219edintelui SUA sau Consilierului pe probleme de Securitate Na\u021bional\u0103, \u00een unele administra\u021bii (consilier care la r\u00e2ndul lui le prezinta pre\u0219edintelui). Din 2005, al\u0103turi de anali\u0219tii de la CIA, au venit anali\u0219tii din celelalte structuri de informa\u021bii ale statului american, mai ales \u00een cazul preg\u0103tirii vizitelor \u0219efului de la Casa Alb\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate. \u00cen fiecare diminea\u021b\u0103, ceea ce ini\u021bia\u021bii numesc the book<\/em> (cartea), este pe masa pre\u0219edintelui, din Biroul Oval. The Book<\/em> reprezint\u0103 cel mai important document de analiz\u0103 care asigur\u0103 informa\u021bii corecte, \u00een timp real \u0219i obiective, de la surse clasificate sau deschise (la redactarea lui particip\u0103 \u00eentrega Comunitate de Informa\u021bii cu materiale) pentru a-l ajuta pe pre\u0219edinte s\u0103 protejeze interesele interne \u0219i externe de securitate ale SUA. Colec\u021bia de brifinguri prezentate pre\u0219edin\u021bilor americani de la Kennedy la Johnson \u0219i de la Nixon la Ford, perioad\u0103 ce \u00eensumeaz\u0103 \u00een jur de 15 ani, se constituie \u00eentr-un volum de peste 4000 de documente clasificate-eye only<\/em>. Totul a \u00eenceput cu President\u2019s Intelligence Checklists (PICLs) – Lista cu informa\u021bii a pre\u0219edintelui (acronimul ei era – pickles- <\/em>\u00een traducere conserv\u0103 de legume \u00een o\u021bet) \u0219i a continuat cu President\u2019s Daily Briefs (PDBs) – Brifingul zilnic al pre\u0219edintelui. PICL \u0219i PDBs erau editate de luni p\u00e2n\u0103 s\u00e2mb\u0103t\u0103, duminica fiind zi de pauz\u0103. Al\u0103turi de documentul zilnic se mai realizau, de dou\u0103 ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, Revista de Informa\u021bii a Pre\u0219edintelui (a fost editat\u0103 pentru prima dat\u0103 pe 9 ianuarie 1964) documentul a fost \u00eenlocuit ulterior, la finele lui 1964, cu documentul denumit – Repere ale s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. Actualmente stafful \u0219i editarea PDB este \u00een directa coordonare a Directorului Comunit\u0103\u021bii de Informa\u021bii, James Clapper.<\/p>\n

\u00a0Istoria documentului PDB<\/strong><\/p>\n

Documentul s-a n\u0103scut \u00een 1964 \u00een timpul administra\u021biei Lyndon Johnson, av\u00e2nd gradul de clasificare maxim \u0219i fiind \u00eentr-un format dorit de pre\u0219edintele \u00een func\u021bie. Documentul este unul din cele mai bine p\u0103zite publica\u021bii din \u00eentreaga lume. De remarcat c\u0103 \u00een primii 150 de ani ai func\u021biei preziden\u021biale din Statele Unite niciun pre\u0219edinte nu a primit o analiz\u0103 a evenimentelor interna\u021bionale de la un serviciu de informa\u021bii independent. Secretarii de stat sau consilierii au oferit pre\u0219edintelui evalu\u0103ri ale diferitelor evenimente interna\u021bionale dar raporte cu specificul celor de ast\u0103zi nu au existat. Chiar \u0219i \u00een aceste condi\u021bii, primii pre\u0219edin\u021bi, nu au negat necesitatea de a avea informa\u021bii externe. Primul pre\u0219edinte american George Washington a adus \u00een Biroul Oval evalu\u0103rile de tip economic dar \u0219i pe cele de tip militar cu care se obi\u0219nuise pe vremea c\u00e2nd era Comandantul Armatei Continentale \u00een r\u0103zboiul cu Marea Britanie. Pre\u0219edintele Abraham Lincoln l-a folosit pe Allan Pinkerton, co-fondatorul Agen\u021biei Pinkerton National Detective Agency pentru a aduna informa\u021bii strategice \u00een R\u0103zboiul Civil. Tot \u00een acea perioad\u0103 a func\u021bionat Biroul Militar de Informa\u021bii[2]<\/a> care aduna informa\u021bii despre confedera\u021bi, dar nu face analizele pe care le fac serviciile de informa\u021bii ast\u0103zi. Pentru anii care au urmat, p\u00e2n\u0103 la Primul R\u0103zboi Mondial, sistemul de informa\u021bii american a r\u0103mas \u00een urma sistemelor de informa\u021bii ale statelor occidentale. Cel care a permis o nou\u0103 dezvoltare a fost pre\u0219edintele Woodrow Wilson care a creat o unitate de culegere de informa\u021bii externe \u00een timpul r\u0103zboiului, unitate care s\u0103 pregateasc\u0103 o nou\u0103 viziune asupra Europei la finalul r\u0103zboiului, odat\u0103 cu \u00eenceperea negocierilor de pace. The Inquiry<\/strong> a fost numele grupului de studii<\/em> constituit \u00een septembrie 1917 \u0219i care era compus din 150 de profesori, militari, economi\u0219ti condu\u0219i de consilierul preziden\u021bial Edward House \u0219i superviza\u021bi de filozoful Sidney Mezes. Grupul aduna informa\u021bii de pe canale diplomatice, militare sau din surse media interna\u021bionale \u0219i efectua evalu\u0103ri ale evenimentelor, evalu\u0103ri care aveau \u0219i o conota\u021bie dat\u0103 de condi\u021biilor istorice din zon\u0103. \u0218eful grupului, Walter Lippmann, a fost \u00eenlocuit ulterior de Isaiah Bowman. Grupul \u0219i-a desf\u0103\u0219urat activitatea \u00een Biblioteca public\u0103 din New York ulterior mut\u00e2ndu-se \u00een sediul Societ\u0103\u021bii Geografice din New York. 21 dintre membrii grupului The Inquiry au f\u0103cut parte din delega\u021bia Comisiei Americane de Negociere a P\u0103cii la Conferin\u021ba de la Paris din ianuarie 1919. Ulterior rundei Paris o parte din membrii grupului au \u00eentemeiat cel mai renumit ONG din SUA, prezent \u0219i ast\u0103zi pe e\u0219icherul politic interna\u021bional, Consiliul pentru Rela\u021bii Externe\/Council on Foreign Relations. \u00cen 1941 pre\u0219edintele Franklin D. Roosevelt a creat primul serviciu de informa\u021bii extern al Statelor Unite numit Oficiul de Coordonare al Informa\u021biilor (Office of the Coordinator of Information) care s-a transformat ulterior \u00een Oficiul Serviciilor Strategice[3]<\/a> (OSS) a c\u0103rui component\u0103 important\u0103, mai pu\u021bin cunoscut\u0103, a fost Oficiul de Cercet\u0103ri \u0219i Analize (R&A) care pentru prima dat\u0103 a folosit \u00een evalu\u0103ri informa\u021biile culese de la diploma\u021bi, militari sau din surse media interna\u021bionale precum \u0219i din mediul academic. \u00cen timpul celui de-al Doilea R\u0103zboiului Mondial sute de anali\u0219ti politici \u0219i militari, istorici, economi\u0219ti, geografi, cartografi etc. au realizat \u00een jur de 2000 de rapoarte dar \u0219i documente generice despre diverse \u021b\u0103ri de pe glob. \u0218eful OSS William J. Donovan i-a trimis la un moment dat, prin \u0219eful de cabinet, pre\u0219edintelui Franklin D. Roosevelt, o map\u0103 cu c\u00e2teva dintre evalu\u0103rile realizate de compartimentul de R&A, documente care erau \u00eenso\u021bite de un Memorandum pe care l-a redactat personal. Rapoartele prezentau informa\u021bii substan\u021biale despre evolu\u021bia r\u0103zboiului dar \u0219i observa\u021bii inedite ale unor ofi\u021beri implica\u021bi \u00een opera\u021biunile militare. Pre\u0219edintele Franklin D. Roosevelt a apreciat ini\u021biativa \u0219efului OSS \u0219i mai ales a fost pl\u0103cut impresionat de Memorandumul redactat de Donovan. Memorandumul lui Donovan folosea informa\u021bii esen\u021biale despre evenimente \u0219i evolu\u021bii dar \u0219i multe cuvinte neacademice din slang-ul american ceea ce-l f\u0103cea diferit fa\u021b\u0103 de documentele departamentale. Pre\u0219edintele Truman de\u0219i a fost fost timp de 12 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni vicepre\u0219editele SUA, \u00een mandatul lui Franklin D. Roosevelt, a fost \u021binut departe de discu\u021biile de politic\u0103 extern\u0103 \u0219i de realiz\u0103rile americane din domeniul nuclear, respectiv realizarea primei bombe nucleare. De\u0219i privat de experin\u021b\u0103 \u00een rela\u021biile interna\u021bionale, senatorul Truman, ajuns dup\u0103 decesul lui Franklin D. Roosevelt pre\u0219edintele SUA, a considerat c\u0103 o consolidare a sistemului de colectare a informa\u021biilor este vital \u0219i g\u00e2ndea c\u0103 poate dac\u0103 acesta era \u00een func\u021biune \u00een anii 40 japonezii nu ar fi surprins SUA cu atacul de la Pearl Harbor. De altfel Truman a creat Grupul Central de Informa\u021bii (CIG) pe care l-a \u00eens\u0103rcinat cu corelarea \u0219i evaluarea informa\u021biilor referitoare la securitatea na\u021bional\u0103 \u0219i cu diseminarea acestora \u00een cadrul administra\u021biei de la Washington. Oficiul de raportare \u0219i estimare al CIG a elaborat \u00een februarie 1946 primul produs analitic zilnic, o compila\u021bie clasificat\u0103 a informa\u021biilor din rapoartele diverselor departamente civile sau militare pe care au intitulat-o Daily Summary (Sumarul Zilnic). Nu a trecut mult timp \u0219i existen\u021ba acestui document a fost devoalat\u0103 de cotidianul The New York Times care nota: pre\u0219editele SUA are un nou ziar secret care-l face cel mai bine informat \u0219ef de executiv din istoria afacerilor interna\u021bionale.<\/em> \u00cen 1951 Daily Summary a devenit Buletinul de Informa\u021bii Curente. \u00cen 1953 a fost ales \u00een calitate de pre\u0219edinte Dwight D. Eisenhower care avea o experien\u021b\u0103 interna\u021bional\u0103 mai bun\u0103 dec\u00e2t a predecesorului s\u0103u. El a schimbat, pentru o perioad\u0103 de 8 ani, buletinul zilnic \u00eentr-un buletin s\u0103pt\u0103m\u00e2nal care urma s\u0103 fie prezentat, \u00een fiecare joi, Consiliului Na\u021bional de Securitate (NSC). \u00cen 1954 Eisenhower a constituit Bordul de Consultan\u021bi pe Problemele de Informa\u021bii Externe care 5 ani mai t\u00e2rziu a devenit Bordul de Informa\u021bii Externe al Pre\u0219edintelui. \u00cen madatul preziden\u021bial a lui Eisenhower a ap\u0103rut \u0219i evaluarea pe termen lung \u00een domeniul informa\u021biilor Estimarea Na\u021bional\u0103 privind Informa\u021biile\/National Intelligence Estimates (NIEs) document prezentat \u00een Consiliul National de Securitate \u0219i \u00een care se f\u0103cea o esimare a cursului viitor al evenimentelor. Directorul CIA, Allen Dulles, \u0219i-a permis ca \u00eentr-un buletin zilnic s\u0103 prezinte o evaluare, pe mai multe pagini, un lucru neobi\u0219nuit la acea vreme, despre dificult\u0103\u021bile fostului dictator cubanez Fulgencio Batista. Eisenhower nu a gustat<\/em> reac\u021bia. Un memorandum interior al CIA a prezentat frustrarea anali\u0219tilor la modul \u00een care era primit buletinul zilnic de c\u0103tre reprezentan\u021bii administra\u021biei. Optica inform\u0103rilor zilnice s-a schimbat din nou \u0219i astfel a ap\u0103rut \u00een ianuarie 1958 Buletinul Central de Informa\u021bii, un document cu mai multe informa\u021bii \u00een interiorului lui. Prima sec\u021biune intitulat\u0103 Daily Brief cuprindea 12 teme cu 6-8 r\u00e2nduri fiecare. Documentul prezenta \u0219i sursele \u0219i detalia, ulterior \u00een anexe, fiecare din cele 12 teme de pe prima pagin\u0103. Buletinul a fost editat \u00een 90 de exemplare, cu o grafic\u0103 special\u0103 unde \u00eentr-o hart\u0103 a lumii cu s\u0103ge\u021bi ro\u0219ii erau prezentate zonele afectate de tema analizat\u0103. Anali\u0219ti au reu\u0219it astfel s\u0103 capteze aten\u021bia politicienilor din administra\u021bie notele respective reu\u0219ind s\u0103 prevad\u0103 evolu\u021bia unora dintre evenimente precum demonstra\u021bia \u00eempotriva SUA cu ocazia vizitei vicepre\u0219edintelui Richard Nixon din mai 1958 \u00een America Latin\u0103 \u0219i re\u00e2ntoarcerea lui Charles de Gaulle \u00een politic\u0103 \u00een 1958. \u00cen acela\u0219i timp nu au prev\u0103zut caderea lui Batista \u00een Cuba, de\u0219i ea fusese oarecum prev\u0103zut\u0103 de Dulles, lovitura de stat din Irak din 1958 \u0219i revolta din Tibet din martie 1959. Lucrurile au evoluat \u00een alt\u0103 direc\u021bie sub pre\u0219edin\u021bia lui Kennedy care a \u00eenceput \u00een 1961. Kennedy a adoptat un mod mai pu\u021bin birocratic al lu\u0103rii deciziilor baz\u00e2ndu-se pe discu\u021bii informale. J F Kennedy era un cititor \u00eenr\u0103it, obi\u0219nuin\u021b\u0103 c\u0103p\u0103tat\u0103 c\u00e2nd a lucrat ca jurnalist la Chicago Herald-American, el prelundu-\u0219i, \u00een general, informa\u021bii din pres\u0103. Pre\u0219edinte a schimbat sistemul inform\u0103rilor, imediat dup\u0103 e\u0219ecul din Cuba de la Bay of Pigs din aprilie 1961, cer\u00e2nd documente scurte, dense \u0219i precise care s\u0103 con\u021bin\u0103 informa\u021bii vitale securit\u0103\u021bii na\u021bionale. Probelma identificat\u0103 de autorii documentelor de informare din departamentul de analiz\u0103 al CIA a fost aceea a timpului pe care pre\u0219edintele \u00eel putea folosi \u00een scopul parcurgerii unei astfel de inform\u0103ri. Prima list\u0103 de probleme a fost primit\u0103 de Kenedy \u00een iunie 1961, \u00eentre o baie \u00een piscina de la Casa Alb\u0103 \u0219i plecarea sa la re\u0219edin\u021ba familiei din Glen Ora, Virginia. Documentul a fost produs de Richard Lehman sub forma unei bro\u0219uri de 21\/20 cm care avea 14 teme urmate de note condensate \u0219i \u00eenso\u021bite de h\u0103r\u021bi. Odat\u0103 cu preluarea pre\u0219edin\u021biei, pe 22 noiembrie 1963, dup\u0103 asasinare lui J F Kennedy, Lyndon B. Johnson a trebuit, mai \u00eent\u00e2i, s\u0103 se acomodeze cu atribu\u021biunile de la Casa Alb\u0103 pentru c\u0103 fusese timp de 2 ani \u021binut la distan\u021b\u0103 nu numai de atribu\u021biunile postului de pre\u0219edite dar \u0219i de r\u0103ceala care exista \u00eentre el \u0219i Kennedy. Datorit\u0103 acestei antipatii lista cu evenimente se prezenta, din ordinul lui Kennedy, numai secretarului de stat Dean Rusk \u0219i \u0219efului Pentagonului Robert McNamara, \u00een fiecare diminea\u021b\u0103, \u0219i sub nicio form\u0103 vicepre\u0219edintelui Johonson. Astfel cel de-al patrulea membru al Consiliului de Securitate Na\u021bional\u0103 r\u0103m\u00e2nea ignorant<\/em> \u00een ceea ce prive\u0219te informa\u021biile importante ale zilei. A fost destul de greu ca dup\u0103 instalarea lui Johnson la casa Alb\u0103 procesul s\u0103 fie reluat, informarea fiind f\u0103cut\u0103, la \u00eenceput verbal, de consilierul pe probleme de Securitate Na\u021bional\u0103 McGeorge Bundy. Solu\u021bia g\u0103sit\u0103 \u00een final de aghiotantul militar al pre\u0219edintelui, generalul Cliford, \u0219i pentru faptul c\u0103 Johonson nu era un ahtiat dup\u0103 rapoarte lungi care-l plitiseau, a fost aceea de a schimba lungimea inform\u0103rii cu o list\u0103 scurt\u0103 de probleme adunate \u00eentr-o carte<\/em> care s\u0103 acopere perioada de 5 zile din s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, de duminic\u0103 p\u00e2n\u0103 joi. Noul document a fost prezentat de generalul Cliford cu ocazia unui mic dejun \u0219i a f\u0103cut deliciul pre\u0219edintelui care l-a cerut cu regularitate consider\u00e2ndu-l de valoare. Cateva luni mai t\u00e2rziu CIA a reconvertit noul document \u00eentr-unul zilnic cu mai pu\u021bie evenimente ceea ce a dus la apari\u021bia PDB\/ President\u2019s Daily Brief. Debutul acesteia a fost pe 1 decembrie 1964. PDB avea 2 pagini cu c\u00e2te trei subiecte pe fiecare \u0219i cu anexele respective. PDB a devenit standardul pentru a schimba informa\u021bii \u00eentre pre\u0219edinte \u0219i CIA. Termenul din titlu brief<\/em> (a prezenta verbal) poate sugera o discu\u021bie dar acest lucru nu s-a \u00eent\u00e2mplat dec\u00e2t \u00een mandatul lui Ford. Sub pre\u0219editele Kennedy PICL era transmis\u0103 staffului administrativ, iar sub pre\u0219edintele Johnson a fost o perioad\u0103 de timp c\u00e2nd \u0219eful CIA, John McCone, i-a prezentat personal informarea. La un moment dat p\u0103rerile lui McCone au intrat \u00een contradic\u021bie cu viziunea pre\u0219edintelui asupra R\u0103zboiului din Vietnam \u0219i colaborarea a \u00eencetat. \u00cen primele luni ale mandatului lui Nixon din 21 ianuarie p\u00e2n\u0103 la 28 aprilie 1969 un document care anticipa PDB din ziua urm\u0103toare \u0219i care trebuia prezentat pre\u0219edintelui era prezentat Consilierului de Securitate Na\u021bional\u0103 Henry Kissinger. Kissinger f\u0103ce deseori referiri la acesta \u0219i-l denumea ca fiind Late Notes (notele de dup\u0103-amiaz\u0103). Cu Henry Kissinger la Casa Alb\u0103 fiecare din cei care au de\u021binut func\u021bia de Director al CIA (Richard M. Helms, James R. Schlesinger \u0219i William E. Colby) a fost \u021binut la distan\u021b\u0103 de pre\u0219edinte. Sub conducerea lui Kissinger PDB a c\u0103p\u0103tat 3 sec\u021biuni: (1) Probleme majore; (2) Alte Dezvolt\u0103ri Importante; (3) Anexe. Fostul Director al CIA George Tenet a denumit PDB cel mai important produs al Agen\u021biei <\/em>– el spun\u00e2nd- a fost \u0219i este cel mai important produs de informa\u021bii \u0219i cel mai influent, \u00een ordinea documentelor zilei, derivat din informa\u021bii curente \u0219i senzitive primite de la sursele proprii. PDB a fost ajustat \u00een func\u021bie de necesit\u0103\u021bile fiec\u0103rui pre\u0219edinte \u0219i reformat \u00een viziunea pe care CIA a considerat-o vital\u0103 pentru securitatea na\u021bional\u0103 a SUA<\/em>.<\/p>\n

Poate c\u0103 tehnologia s-a schimbat din anii 60 \u00eencoace dar scopul de a-l informa, pe scurt, pe pre\u0219edinte a r\u0103mas actual. Documentul include telegrame diplomatice de la ambasade \u0219i consulate, rapoarte clandestine ale spionilor recruta\u021bi de CIA, intercept\u0103ri de comunica\u021bii \u0219i materiale din surse deschise, din media american\u0103 sau interna\u021bional\u0103. Evolu\u021bia tehnologic\u0103 a schimbat modul de transmitere a c\u0103r\u021bii (The Book), actualul pre\u0219edinte, Barack Obama, primind documentul \u00een format electronic, pe un iPad securizat. PDB a r\u0103mas cu acela\u0219i obiect cu care a fost creat, acela de a asigura pre\u0219edintelui SUA informa\u021bii de prim rang, conform principiului president needs to know<\/strong>.<\/p>\n

[1]<\/a> Memoriile lui George Tenet (At the center of the storm. My Years at the CIA<\/strong>– Harper Collins Publishers, New York 2007) fost \u0219ef al CIA, \u00eentre 1996-2004, sunt elocvente: La ora 05.45 m\u0103 trezeam iar \u00een hurul orelor 06.15 ie\u0219am deja pe u\u0219a casei \u0219i m\u0103 urcam \u00een ma\u0219ina blindat\u0103 de teren intr\u00e2nd pe \u0219osea. \u00cen ma\u0219in\u0103 eram a\u0219teptat de \u0219ofer, de un ofi\u021ber de securitate \u0219i paz\u0103 \u00eenarmat \u0219i de un expert preg\u0103tit s\u0103-mi \u00eem\u00e2neze varianta final\u0103 a PDB, un teanc de rapoarte de informa\u021bii secrete primare, culese din telegramele sosite peste noapte, precum \u0219i \u00eenc\u0103 ceva, ce urma s\u0103 m\u0103 indispun\u0103, respectiv o compila\u021bie consistent\u0103 din ziarele zilei, adic\u0103 ultimele scurgeri de informa\u021bii din interior…Odat\u0103 cu venirea lui George W Bush \u0219i cu solicitarea acestuia de a fi informat sintetic zilnic \u00een prezen\u021ba mea, aveam alt traseu strecur\u00e2ndu-ne prin trafic \u00een drum spre Casa Alb\u0103….Pe drum expertul din m\u0219in\u0103 \u00eemi prezenta varianta final\u0103 a PDB, o culegere cum spuneam de siteze de 1-2 pagini, printate pe h\u00e2rtie groas\u0103 \u0219i \u00eenchise \u00eentr-o map\u0103 de piele….\u00cen acel birou (n.A.G.situat \u00een fosta cl\u0103dire a Executivului american-Wilma Hall- peste drum de Casa Alb\u0103) \u00eempreun\u0103 cu expertul \u00een informa\u021bii deta\u0219at pe l\u00e2ng\u0103 pre\u0219edinte ne \u00eenghesuiam deasupra c\u0103r\u021bii<\/strong>, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 anticip\u0103m posibilele \u00eentreb\u0103ri ale pre\u0219edintelui \u0219i, de multe ori, sun\u00e2nd la sediul CIA pentru a ob\u021bine detalii suplimentare despre subiectele sensibile , \u00eenaintea \u00eent\u00e2lnirii cu pre\u0219edintele<\/em>. La ora 08, \u0219eful CIA prezenta PDB pre\u0219edintelui \u00eentr-un interval de 35 de minute p\u00e2n\u0103 la o or\u0103. \u00cen Biroul Oval participa vicepresedintele, consilierul pe probleme de securitate \u0219i \u0219eful staffu-lui politic preziden\u021bial.<\/p>\n

[2]<\/a> Pe 26 ianuarie 1863 generalul maior Joseph Hooker a primit comanda Armatei de la Potomac \u0219i unul din primele sale ordine a fost s\u0103-l delege pe adjunctul s\u0103u, colonelul George H Sharpe, s\u0103 constituie prima unitate de informa\u021bii militare. Colonelul a fost asistat de John C. Babcock un civil care a lucrat pentru agen\u021bia lui Pinkerton. Pe 11 februarie 1863 a fost constituit Biroul de Informa\u021bii Militare (BMI). BMI a folosit \u00een jur de 70 de agen\u021bi de teren dintre care 10 au murit \u00een timpul r\u0103zboiului. Informa\u021biile le-au cules prin interogarea prizonierilor de r\u0103zboi sau a refugia\u021bilor, din ziare \u0219i din documentele g\u0103site pe c\u00e2mpurile de b\u0103t\u0103lie de ofi\u021berii confedera\u021bi \u00een retragere sau mor\u021bi. \u00cen iulie 1864 generalul Ulysses S. Grant, \u00een preg\u0103tirea campaniei de capturarea ora\u0219ului Richmond a dislocat BMI \u00een comandamentul s\u0103u pentru a avea informa\u021bii la timp \u0219i de la prima m\u00e2n\u0103. BMI a fost desfiin\u021bat \u00een 1865 la sf\u0103r\u0219itul R\u0103zboiului Civil. Urm\u0103torul birou de informa\u021bii din cadrul armatei a fost infiin\u021bat \u00een 1882-Office of Naval Intelligence. \u00cen 1885 Fortele terestre au creat Divizia de Informa\u021bii Militare<\/p>\n

[3]<\/a> OSS a fost infiin\u021bat de pre\u0219editele Roosevelt pe 13 iunie 1942 pentru a colecta \u0219i a analiza informa\u021biile strategice necesare Statului Major Intrunit \u00een conducerea opera\u021biunilor militare.

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen ambele Administra\u021bii pentru care am lucrat, ceea ce ap\u0103rea \u00een pres\u0103 urma s\u0103 influen\u021beze serios agenda procesului decizional. Acesta era, adeseori, primul lucru despre care pre\u0219edin\u021bii doreau s\u0103 discute, cu prilejul prezent\u0103rii brifingului zilnic PDB (President’s Daily Brief). – George J Tenet director CIA sub doi pre\u0219edin\u021bi – Bill Clinton \u0219i George W Bush. Fiecare pre\u0219edinte american, din epoca modern\u0103, \u00ee\u0219i \u00eencepe ziua de lucru cu un brifing (Brifingul zilnic al pre\u0219edintelui\/PDB<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":4199,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,65],"tags":[],"class_list":["post-4202","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-blog-en"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4202"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4202"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4202\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4467,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4202\/revisions\/4467"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4199"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4202"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4202"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4202"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}