{"id":4250,"date":"2016-03-31T15:45:14","date_gmt":"2016-03-31T12:45:14","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/en\/james-bond-nu-putea-fi-niciodata-un-belgian-alain-winants\/"},"modified":"2017-11-14T21:27:38","modified_gmt":"2017-11-14T19:27:38","slug":"james-bond-nu-putea-fi-niciodata-un-belgian-alain-winants","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/james-bond-nu-putea-fi-niciodata-un-belgian-alain-winants\/","title":{"rendered":"“James Bond nu putea fi niciodat\u0103 un belgian”-Alain Winants"},"content":{"rendered":"

\"Conflicte-globale-crize-regionale-A-Grumaz\"<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em>\u00cen ianuarie 2016, Alain Winants, fost \u0219ef al Serviciului Securit\u0103\u021bii de Stat al Belgiei \u00eentre 2006-2014, actualmente procuror la Curtea Suprem\u0103, a declarat despre politicienii \u021b\u0103rii: Nu a existat doar o lips\u0103 de interes, a existat o ne\u00eencrederea a lumii politice \u00een servicii. Era imposibil s\u0103 facem ceea ce am avut de f\u0103cut<\/em>– adaug\u00e2nd cu un chicotit- James Bond nu putea fi niciodat\u0103 un belgian<\/em>.<\/p>\n

Realitatea zilei de ast\u0103zi, cea care te aduce cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt, este caracterizat\u0103 de o dezordine global\u0103. Centru de gravita\u021bie: Orientul Mijlociu al c\u0103rui r\u0103zboi este actualmente trasferat \u00een Europa prin fluxul dirijat de imigran\u021bi (creat \u00een laboratoarele unor servicii speciale). Al\u0103turi de toate provoc\u0103rile economice, sociale \u0219i politice interne cu care Orientul Mijlociu se confrunt\u0103 patru \u021b\u0103ri Siria, Libia, Irak \u0219i Yemen au devenit state e\u0219uate c\u0103zute \u00een m\u00e2inile ISIS sau a altor organiza\u021bii teroriste. Europa este sub povara fluxurilor masive de refugia\u021bi, cu o cre\u0219tere economic\u0103 sc\u0103zut\u0103, cu un val de populism na\u021bionalist \u00een cre\u0219tere \u0219i cu o rena\u0219tere a unei amenin\u021b\u0103ri geopolitice ruse\u0219ti. Leadership-ul european este unul pentru starea de pace \u0219i de prosperitate economic\u0103 \u0219i nu este preg\u0103tit s\u0103 r\u0103spund\u0103 la amenin\u021b\u0103rile actuale, \u00een principal ale terorismului declan\u0219at de proprii cet\u0103\u021beni radicaliza\u021bi. Europa este \u00eemp\u00e2nzit\u0103 de No Entry Zone<\/strong> unde poli\u021bia, ambulan\u021ba \u0219i pompieri nu pot intra dec\u00e2t cu for\u021ba, fiind sub tirul nemilos al resortisan\u021bilor islami\u0219ti

[1]<\/a>. Asia este tensionat\u0103 de cre\u0219terea economic\u0103 redus\u0103 \u0219i de ascensiunea militar\u0103 \u0219i revendic\u0103rile teritoriale din Marea Chinei de Sud ale Chinei. Lumea nostr\u0103 de ast\u0103zi este \u00een dezordine iar impredictibilitatea viitorului devine din ce \u00een ce mai mult o certitudine<\/strong>.<\/p>\n

The Belgian Connetion-\u00eentreb\u0103ri <\/strong><\/p>\n

O serie de \u00eentreb\u0103ri se nasc odat\u0103 cu atentatul de la Bruxelles. Ceea ce suprinde, \u00een cazul acestuia, este faptul c\u0103 for\u021bele de securitate belgiene sunt nepreg\u0103tite \u00een prevenirea unor situa\u021bii de acest gen, l\u0103s\u00e2nd la o parte faptul c\u0103 au o organigram\u0103 incoplect acoperit\u0103 cu personal, estimat\u0103 la 600 de persoane\u00a0 \u0219i care are un buget \u00een jur de 50 de milioane de euro. Dar ele nu sunt singurele, \u00eentr-o situa\u021bie similar\u0103 fiind \u0219i \u00een alte \u021b\u0103ri europene, \u00eenc\u0103 ne\u00eencercate de vicisitudinile atentatelor teroriste. \u00cen Bruxelles un ora\u0219 de 1,1 milioane de locuitori sunt 6 for\u021be de poli\u021bie separate a c\u0103ror buget era \u00een 2014 \u00een valoare de 200 milioane de euro \u0219i care a fost crescut la 400 de milione dup\u0103 atentatele de la Paris. Ce ar trebui s\u0103 fac\u0103 poli\u021bia \u0219i serviciile de informa\u021bii respectiv Serviciul Securit\u0103\u021bii de Stat Belgian?<\/strong> Conform unui document intern al Consiliului European, elaborat de coordonatorul european pentru contraterorism, Gilles de Kerchove, statele UE \u0219i alte 5 entit\u0103\u021bi plus Interpolul au \u00eenregistrat 1595 cet\u0103\u021beni drept lupt\u0103tori terori\u0219ti \u00een baza de date a Europol, una din cele trei agen\u021bii europene al\u0103turi de FRONTEX \u0219i Eurojust. Belgia a trimis cei mai mul\u021bi lupt\u0103tori \u00een teatrele de opera\u021biuni militare din Siria. Jean-Charles Brisard, autorul biografiei lui Abu Musab al-Zarqawi, fondatorul organiza\u021biei precursoare a ISIS, al-Qaida din Irak, spunea c\u0103 trebuie s\u0103 prive\u0219ti fenomenul ISIS din Europa ca pe o re\u021bea francofon\u0103 <\/em>(?!) deoarece operativi acesteia sunt un mix \u00eentre cet\u0103\u021beni belgieni \u0219i cet\u0103\u021beni francezi<\/em>. Dup\u0103 calculele lui Brisard 534 de belgieni au plecat s\u0103 lupte \u00een Siria dintre care aproximativ 200 s-au re\u00e2ntors, radicaliza\u021bi \u0219i violen\u021bi, \u00een schimb, cu o experien\u021b\u0103\u00a0 \u00een derularea opera\u021biunilor militare. El crede c\u0103 aparatul ISIS franco-belgian este mult mai mare dec\u00e2t oficialii serviciilor de informa\u021bii de pe continent au evaluat. Un exemplu elocvent este grupul, scos \u00een afara legii, denumit Shariah4Belgium care a recrutat aproximativ 80 de lupt\u0103tori din Belgia pentru ISIS. Zona Molenbeek din Bruxelles a ajuns s\u0103 par\u0103 un cartier islamist \u00een inima Europei, total sc\u0103pat de sub control de for\u0163ele de ordine. Este cunoscut faptul c\u0103 cei mai de temut terori\u0219ti musulmani din Europa \u00ee\u0219i aveau\/\u00ee\u0219i au baza \u00een cartierul Molenbeek. De fapt celulele islamiste radicale au ap\u0103rut \u00een Belgia \u00een anii \u201990 odat\u0103 cu sosirea unei for\u021be de munc\u0103 importante din Orientul Mijlociu. \u00cen Molenbeek au fost puse la cale multe dintre atacurile teroriste desf\u0103surate \u00een Europa, printre care atentatele de la Madrid din 2004, atacul din ianuarie 2015 de la Charlie Hebdo \u0219i cel de la Paris din noiembrie 2015. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd,\u00a0 atentatul de pe aeroportul Zaventem. Au serviciile belgiene posibilitatea s\u0103-i monitorizeze pe to\u021bi ace\u0219tia?. Dac\u0103 \u00een locul serviciilor speciale belgiene ar fi fost alte structuri de ordine, situa\u021bia ar fi fost diferit\u0103?<\/strong> De pild\u0103, dac\u0103 aeroportul sau metroul ar fi fost p\u0103zite de solda\u021bi israelieni, oare c\u00e2t succes ar fi avut atentatorii?<\/strong> Sunt \u00eentreb\u0103ri pe care unii chiar \u0219i le pun \u00een mod serios, de aici deriv\u00e2nd o strategie \u00een abordarea fenomentului. \u201eAcum vreo dou\u0103 luni, for\u021bele de securitate belgiene au g\u0103sit un apartament \u00een care se afla Abdeslam \u0219i se pare c\u0103, dup\u0103 legea belgian\u0103, nu se poate intra \u00eentr-un apartament noaptea, chiar dac\u0103 ai mandat. Deci au a\u0219teptat p\u00e2n\u0103 diminea\u021b\u0103, iar diminea\u021b\u0103 el nu mai era acolo. E absurd, dar asta este situa\u021bia<\/em>\u201d, spune Ely Karmon, expert \u00een terorism interna\u021bional la Centrul Interdisciplinar Herzliya din Israel. \u201eDrepturile omului sunt importante, dreptul la via\u021b\u0103 este mai important! \u2026 \u00cen Belgia nu s-a f\u0103cut nimic<\/em>\u201d, este concluzia seac\u0103 a acestuia. Nu putem fi categorici. Toleran\u021ba Belgiei este proverbial\u0103 iar multiculturalismul este un truism. Atunci ce am spune despre Fran\u021ba \u0219i atentatul de acolo, unde resursele \u0219i tehnica folosit\u0103 de Grupul de Interven\u021bie al Jandarmeriei Generale[2]<\/a> sunt net superioare? Nici Fran\u021ba nu a sc\u0103pat de criticile ziari\u0219tilor din Israel. Referitor la ac\u021biunea serviciilor franceze, cu ocazia atentatelor de la Paris din 13 noiembrie, ziaristul Ronen Bergman, de la cotidianul israelian Yediot Aharonot, care a avut acces la date provenite de la serviciile de specialitate israeliene, sus\u021binea urm\u0103toarele: Este clar c\u0103 a fost vorba de un fiasco f\u0103r\u0103 precedent <\/em>al serviciilor de informa\u021bii franceze. Au israelieni o solu\u021bie mai bun\u0103, \u00een fa\u021ba celor care ar trebui s\u0103 nu permit\u0103 un masacru \u00een inima Europei, dar \u0219i dreptul s\u0103-i critice pe al\u021bii? Israelul este, \u00een momentul de fa\u021b\u0103, \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 ofere lec\u021bii importante care poate nu \u00eentodeauna se pot aplica Europei. Exist\u0103 o impresionant\u0103 experien\u021b\u0103 \u00een Israel, care este recunoscut\u0103 pe plan interna\u021bional, cu privire la modul de contracarare al acestui tip de incidente prin crearea mai multor inele \u0219i zone de securitate \u00een jurul aeroporturilor<\/em>– comenteaz\u0103 Lerman[3]<\/a>, fostul \u0219ef adjunct al Consiliului Na\u021bional de Securitate israelian. Problema este c\u0103 \u00een trecut factorii de decizie europeni au avut tendin\u021ba de a respinge sfaturile exper\u021bilor de securitate israeliene. Da pentru faptul c\u0103 a utiliza astfel de lec\u021bii \u00een Europa lucrurile devin extrem de complicate dar \u0219i foarte costisitoare. S\u0103 nu uit\u0103m \u00eens\u0103 ce a declarat, referitor la atentatul de la Bruxelles, la postul militar de radio, ministrul Ap\u0103r\u0103ri din Israel, Moshe Yaalon: Suntem \u00een aceea\u0219i barc\u0103. Lumea se afl\u0103 \u00een acest moment \u00eentr-un al treilea r\u0103zboi mondial sau, cum i se mai spune, \u00een plin\u0103 ciocnire a civiliza\u021biilor. Trebuie s\u0103 \u00eei facem fa\u021b\u0103 \u00eempreun\u0103<\/em>. P\u00e2n\u0103 la crearea unui Birou Federal de Investiga\u021bii European este cale lung\u0103 iar primul lucru care trebuie f\u0103cut este reluarea procesului de legiferare \u00een Parlamentul European a unei legi referitoare la obligativitatea schimbului de informa\u021bii \u00eentre structurile de securitate na\u021bionale l\u0103s\u00e2nd la o parte na\u021bionalismul care le caracterizeaz\u0103 (de fapt o astfel de lege a c\u0103zut \u00een Parlamentul European unde pentru probleme de securitate este nevoie de unanimitate conform Tratatului de la Lisabona). De fapt avem nevoie de o Uniune Federal\u0103 a Europei dac\u0103 vrem un sistem de secuitate solid. Deci discu\u021ba r\u0103m\u00e2ne una deschis\u0103!<\/p>\n

Cum \u00ee\u0219i radicalizeaz\u0103 ISIS lupt\u0103torii <\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd un extremist devine violent? R\u0103spunsul la \u00eentrebare este extrem de important acum c\u00e2nd lumea este lovit\u0103 de atacuri teroriste ale operativilor ISIS la Baghdad, Beirut, Paris sau din Peninsula Sinai. Avem de fapt dou\u0103 tipuri de atacuri, unele atacuri teroriste inspirate de ideologia ISIS precum cele din America-California, Canada sau Australia dar \u0219i atacuri teroriste organizate de ISIS precum ultimele dou\u0103 de la Paris \u0219i Bruxelles.\u00a0 Atacurile devastatoare din Bruxelles, soldate cu peste 30 de morti \u0219i sute de r\u0103niti, sunt cea mai recent\u0103 etapa a razboiului pe care Statul Islamic l-a declarat Europei. C\u00e2nd? Poate, conform unor surse, la \u00eent\u00e2lnire de la Raqa, cu 10 zile \u00eenaintea atacului de la Paris, unde au fost prezente \u00een jur de dou\u0103 sute de lideri din ISIS. <\/em>Premierul Marii Britanii David Cameron \u00a0declara \u00een fa\u021ba parlamentarilor britanici: ISIS nu este o problem\u0103 situat\u0103 la mii de kilometri dep\u0103rtare. Este o amenin\u021bare direct\u0103… lumea este mai periculoas\u0103 \u0219i mai imprevizibil\u0103 ast\u0103zi dec\u00eet cu cinci ani \u00een urm\u0103<\/em>.<\/p>\n

Al-Qaida versus ISIS<\/strong><\/p>\n

Pericolul al-Qaida a trecut, administra\u021bia de la Washington a cheltuit \u00een jur de 1,6 trilioane de USD pentru desfiin\u021barea unei organiza\u021bii cu pu\u021bin peste 1000 de oameni \u00eentr-un r\u0103zboi de gheril\u0103 care a durat peste 10 ani \u0219i \u00een care al\u0103turi de terori\u0219ti s-au situat structurile talibane g\u0103zduite cu simpatie, de popula\u021bia pakistanez\u0103, \u00een zona FATA din Pakistan. Din al-Qaida au r\u0103mas \u00een jur de 50 de lupt\u0103tori care s-au grupat \u00eentr-o celul\u0103 denumit\u0103 Khorasan (un termen istoric antic al Islamului din estul \u00eendep\u0103rtat al lumii musulmane care descrie o regiunea situat\u0103 \u00eentr-un triunghi format de Afganistan-Pakistan-Iran). Khorasan este o colectivitate de membri seniori ai Al Qaeda care s-au mutat \u00een Siria \u0219i lupt\u0103 al\u0103turi de Frontul Al-Nusra \u00eempotriva Damascului, preg\u0103tind \u00een acela\u0219i timp noi atacuri \u00eendreptate \u00eempotriva SUA dar \u0219i a Europei. ISIS are peste 30000 de lupt\u0103tori \u0219i foduri de milioane de dolari ob\u021binute din sataj, trafic de petrol \u0219i artefacte, furturi din bancile ora\u0219elor pe care le-au ocupat \u00een Irak sau Siria. ISIS are terenuri de antrenament unde \u00ee\u0219i preg\u0103tesc lupt\u0103torii operativi spre deosebire de al-Qaida care se folosea pentru antrenament de pe\u0219terile din mun\u021bii Hindu-Kush. Operativii al-Qaida aveau pa\u0219apoarte emise \u00een Orientul Mijlociu, operativi ISIS au pa\u0219apoarte eliberate de statele occidentale ale Europei. Departamentul de opera\u021biuni extern al ISIS denumit AMNI este compus din peste 1500 de oameni, \u0219i are un rol \u00een securitatea interna a Statului Islamic, mai exact acela de a prinde spioni \u00een Irak \u0219i Siria. Departamentul era condus<\/strong> de Abu Omar din Bruxelles, pe numele real Abdelhamid Abaaoud, comandantul re\u021belei care a planuit \u0219i comis masacrul de la Paris din 13 noiembrie, un act meticulos planificat.<\/p>\n

Noua re\u021bet\u0103 a contraterorismului elaborat\u0103 de\u00a0 Casa Alb\u0103<\/strong><\/p>\n

Casa Alb\u0103, respectiv pre\u0219edintele Barack Obama \u00eencerc\u0103 s\u0103 rezolve acest puzzle al terorismului, prin introducerea de noi ingrediente \u00een re\u021beta contra-terorismului dar \u0219i prin folosirea celor validate \u00een r\u0103zboiul \u00eempotriva al-Qaida \u0219i anume utilizarea dronelor \u00een eliminarea liderilor organiza\u021biilor teroriste[4]<\/a>. \u00cen februarie 2015 pre\u0219edintele Obama Barack a convocat exper\u021bi de top \u00een terorism din \u00eentreaga lume pentru un summit a c\u0103rui tem\u0103 era extremismul violent \u0219i modalit\u0103\u021bile de r\u0103spuns la procesul actual de radicalizare, \u00een particular la abilitatea ISIS de a recruta, prin media, lupt\u0103tori de-a lungul \u0219i de-a latul grani\u021belor ligvistice, culturale \u0219i geografice existente. Contracararea extremismului violent este diferit de modul \u00een care a fost abordat terorismul cu marca al-Qaida. Liderii din contraterorismul american au ad\u0103ugat la strategia centrat\u0103 pe asasinarea \u0219efilor organiza\u021biilor teroriste, a\u0219a numita teorie a t\u0103ieri capului \u0219arpelui<\/em>, teoria Departamentul Securit\u0103\u021bii Na\u021bionale (Department of Homeland Security) care descrie ca fiind esen\u021bial de studiat dinamica de la radicalizare la violen\u021b\u0103<\/em> sau motivele pentru unii indivizi asocia\u021bi cu extremismul comit violen\u021be \u00een timp ce al\u021bii nu. Ca urmare a acestei abord\u0103ri Washingtonul are o abunden\u021b\u0103 de informa\u021bii despre ideologia ISIS, \u021bintele, mesajele \u0219i campaniile media. Departamentul de Stat \u0219i celelate agen\u021bii au \u00eenceput cooperarea cu parteneri locali, din zonele de conflict, \u00een special Orientul Mijlociu, pentru a \u00een\u021belege r\u0103d\u0103cinile extremismului \u0219i a-i ajuta pe localnici \u0219i agen\u021biile americane specializate \u00a0s\u0103 dezvolte politici care s\u0103 mic\u0219oreze impactul ideologiei ISIS \u00een drumul de la radicalizare la violen\u021b\u0103 extrem\u0103.\u00a0 Pentru a contracara extremismul violent \u0219i a opri proiectul ISIS de a recruta noi lupt\u0103tori Washingtonul <\/strong>se uit\u0103<\/em> la Teoria jocurilor<\/strong>[5]<\/a>.<\/p>\n

Punctul de radicalizare a lui Schelling<\/strong><\/p>\n

\u00cen 1960, la apogeul Razboiului Rece, laureatul Premiului Nobel, economistul american Thomas Schelling, a prezentat lumii teoria strategiei<\/em>, o adaptare a teoriei jocului \u00een lumea rela\u021biilor interna\u021bionale. \u00cen cartea lui Strategia conflictului \/ The Strategy of Conflict a inventat conceptul denumit punct de referin\u021b\u0103 \/focal (cunoscut ast\u0103zi ca punctul lui Schelling<\/em>) ca s\u0103 descrie cum indivizii \u0219i na\u021biunile ajung la un acord prin negocieri fiecare cu fiecare. Procesul implic\u0103 o anticipare a persoanelor \u0219i \u021b\u0103rilor care pot face aceast\u0103 negociere. Ca s\u0103 demonstreze acest lucru Schelling a cerut unui grup de studen\u021bi s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu un str\u0103in f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i coordoneze ac\u021biunea \u00eentre ei, dinainte. Mul\u021bi dintre ei \u0219i-au ales Centrul de informare din Gara Central\u0103 din Washington \u0219i mai mult au ales ca or\u0103 de \u00eent\u0103lnire ora 12. Schelling a a preg\u0103tit \u0219i condus apoi un al doilea experiment. A ales un grup de studen\u021bi c\u0103rora le-a distribuit o foaie cu 16 c\u0103su\u021be goale \u0219i le-a cerut s\u0103 marcheze una din ele. El a promis un premiu important dac\u0103 ei marcheaz\u0103 aceia\u0219i c\u0103su\u021b\u0103. Statistic numai 6% pot marca aceia\u0219i c\u0103su\u021b\u0103. \u00cen realitate \u00een cadrul experimentului 60% au marcat aceia\u0219i c\u0103su\u021b\u0103. Concluzia a fost c\u0103 oameni ajung la aceea\u0219i concluzie c\u00e2nd sunt bine motiva\u021bi chiar dac\u0103 nu au luat leg\u0103tura \u00eentre ei. Dac\u0103 aplic\u0103m experimentul la momentul de radicalizare, ceea ce \u00eencerc\u0103m s\u0103 prevenim, acest a\u0219a numit moment psihic,<\/em> cum l-a denumit Schelling, indivizii cu aceia\u0219i opinie sau asem\u0103n\u0103toare marcheaz\u0103 aceia\u0219i c\u0103su\u021b\u0103: se angajeaz\u0103 \u00een terorism<\/strong>. Aproape 20000 de lupt\u0103tori str\u0103ini, care au crescut \u0219i au fost educa\u021bi \u00een democra\u021biile occidentale, s-au angajat \u00een lupte \u00een Siria. \u00cen teoria lui Schelling ace\u0219ti indivizi au f\u0103cut alegerea prin propria lor voin\u021b\u0103, bazat\u0103 pe sistemul de valori intern al fiec\u0103rui candidat la terorism. Pentru jihadi\u0219ti sistemul de valori este cel Salafist. ISIS vinde perceptele religioase \u00een culori vii. O recent\u0103 carte de texte, pentru \u0219coala elementar\u0103, cuprinde texte de geografie, istorie \u0219i poezie din \u021b\u0103rile arabe pentru a educa pe viitorii jihadi\u0219ti. Motivarea se face prin compara\u021bie cu regimul alawit, de la Damasc, care se comport\u0103 cu brutalitate fa\u021b\u0103 de cet\u0103\u021benii sirieni astfel demonstr\u00e2nd c\u0103 suni\u021bii din ISIS au un comportament normal fa\u021b\u0103 de proprii cet\u0103\u021beni din a\u0219a numitul Stat Islamic. Revista Dabiq, revist\u0103 oficiala a ISIS, contabilizeaz\u0103 toate aceste evenimente \u0219i de o parte \u0219i de cealalt\u0103 \u00een special cu jihadi\u0219ti Satului Islamic care mor ap\u0103r\u00e2nd proiecte umanitare precum \u0219coli \u0219i spitale construite sau preluate sub administrare de ace\u0219tia. Singur\u0103, ideologia nu recruteaz\u0103 lupt\u0103tori. Mai trebuie \u0219i altceva. Prevenirea unui punct focal de radicalizare nu \u00eensemn\u0103 numai combatere narativ\u0103 a ISIS. Asta se datoreaz\u0103 faptului c\u0103, teoretic, punctele focale au nevoie de o funda\u021bie, sau ceea ce economistul britanic Michael Bacharach nume\u0219te un cadru<\/em>. El a contribuit \u00een mare m\u0103sur\u0103 la teoria jocurilor lui Schelling de explic\u00e2nd modul \u00een care cadrele conduc la crearea de puncte Schelling. El define\u0219te un cadru drept un set de concepte pe care un agent le folose\u0219te \u00een g\u00e2ndirea sa despre lume<\/em>. \u00cen cazul ISIS trebuie nu numai s\u0103 comba\u021bi propaganda ci trebuie s\u0103 schimbi acest cadru de valori. ISIS construie\u0219te cadrul \u00een dou\u0103 moduri: (1) ofer\u0103 candida\u021bilor femei \u0219i bani \u0219i apoi (2) promoveaz\u0103 o societate bazat\u0103 pe standardele rigide ale religiei sunite, singura care, \u00een conformitate cu cele spuse de ei, asigur\u0103 cuno\u0219terea viziunii Profetului Muhammad. Dup\u0103 preluarea de teritorii \u00een Siria \u0219i Irak, ISIS a instaurat Sharia pentru a demonstra viabilitatea construc\u021biei administrative. Au c\u00e2\u0219tigat zeci de mii de dolari prin v\u00e2nzare de petrol, v\u00e2nzare de artefacte , taxe \u0219i r\u0103scump\u0103r\u0103ri. Dac\u0103 Staul Islamic ar disp\u0103rea ar disp\u0103rea \u0219i acest punct focal de radicalizare. Aceasta este solu\u021bia.<\/p>\n

Dar Occidentul ajut\u0103 \u00een crearea acestor cadre. \u00cen 2013 pre\u0219edintele Obama a tras o linie ro\u0219ie dac\u0103 Assad folose\u0219te armele chimice \u00eempotriva propriilor ceta\u021beni. Assad le-a folosit \u0219i America nu a reac\u021bionat. Salafi\u0219ti jihadi\u0219it au perceput momentul ca pe un sprijin acordat \u0219ii\u021bilor. \u00cen num\u0103rul 4 al Dabiq ap\u0103rut \u00een septembrie 2014 au publicat o istorie despre cum Occidentul i-ar fi ajutat pe \u0219ii\u021bii iranieni (Cruciada serve\u0219te Iranului \u0219i Rusiei – titlul articolului). Articolul arat\u0103 cum regimul de la Damasc a ascuns armele chimice \u0219i cum le-a utilizat \u00eempotriva propriilor cet\u0103\u021beni. f\u0103De fapt declara\u021biile lupt\u0103torilor \u00eentor\u0219i acas\u0103 \u00een SUA devoalau c\u0103 au fost motiva\u021bi de modul \u00een care s-a purtat Assad cu sirieni prin utilizarea de arme chimice \u0219i prin teroarea instituit\u0103 asupra celor prin\u0219i. \u00a0O politica de a lovi \u00een recrut\u0103rile ISIS implic\u0103 nu numai contracararea ideologiei dar \u0219i rescrierea evenimentelor. Asta ar \u00eensemna prevenirea a dou\u0103 momente psihologice: primul prinderea \u00eentr-un cadru a conflictului regional \u00een termeni sectari \u0219i al doilea percep\u021bia c\u0103 ISIS nu este singura solu\u021bie pentru aceste conflicte. Pentru aceasta, Occidentul trebuie s\u0103 construiasc\u0103 o strategia astfel \u00eenc\u00e2t actorii locali dornici s\u0103 lupte \u00eempotriva terori\u0219tilor s\u0103 intre \u00een scen\u0103 pentru ca s\u0103 distrug\u0103 ISIS (vezi strategia generalului american Petreus).<\/p>\n

De la atacurile din noiembrie 2015 de la Paris, autorit\u0103\u021bile belgiene au efectuat zeci de raiduri, au fost piept\u0103nate<\/em> cartiere \u00eentregi cunoscute ca fief pentru militan\u021bii jihadi\u0219ti \u0219i chiar a bocat capitala pentru patru zile. Cu toate acestea, nu au dat de planurile referitoare la atacurile de la aeroportul interna\u021bional \u0219i de la metroul din Bruxelles. Noile atacuri au subliniat nu numai punctele slabe ale serviciilor de securitate din Belgiei \u0219i a celor din UE dar \u0219i persisten\u021ba \u0219i perspectiva tot mai periculoas\u0103 a ceea ce mai mul\u021bi exper\u021bi \u00een informa\u021bii au descris ca un mediu propice pentru formarea, operarea \u0219i ascuderea celulelor teroriste \u00een centrul Europei .<\/p>\n

\u00cen loc de concluzie<\/strong><\/p>\n

Trebuie s\u0103 facem mai mult, trebuie s\u0103 facem mai bine<\/em>-declara Primul Ministru belgian Charles Michel imediat dup\u0103 atentatele de la Bruxelles \u00een Parlamentul Belgian. De fapt guvernul belgian a anun\u021bat o nou\u0103 politic\u0103 anti terorism care are patru piloni:<\/p>\n

    \n
  1. combaterea radicaliz\u0103rii, inclusiv \u00eenchiderea moscheilor care nu sunt \u00eenregistrate, eliminarea site-urilor extremiste de pe Internet, cre\u0219terea transparen\u021bei \u00een ceea ce prive\u0219te finan\u021barea organiza\u021biilor religioase \u0219i schimbarea programului de preg\u0103tire a imamilor sau a predicatorilor musulmani;<\/li>\n
  2. monitorizarea tinerilor radicaliza\u021bi, inclusiv folosirea de br\u0103\u021b\u0103ri electronice pentru monitorizare, timiterea \u00een \u00eenchisoare a celor care revin din teatrele de r\u0103zboi din Siria sau pierd pa\u0219aportul belgian dac\u0103 au dubl\u0103 cet\u0103\u021benie \u0219i extinderea accesului la programul Datele nominale ale pasagerilor (Passenger Name Records);<\/li>\n
  3. cre\u0219terea capacit\u0103\u021bii de operare a serviciilor, unde vor include un num\u0103r sporit de personal \u0219i noi tehnologii, extinderea puterilor procurorilor \u00een arestarea \u0219i de\u021binerea \u00een custodie, a celor viza\u021bi de terorism, p\u00e2n\u0103 la 72 de ore (nu ca acum 24 de ore);<\/li>\n
  4. eradicarea ISIS \u00een Orientul Mijlociu \u0219i \u00eent\u0103rirea grani\u021belor externe ale UE.<\/li>\n<\/ol>\n

    Este un program curajos care odat\u0103 pus \u00een aplicare poate reduce substan\u021bial cauzele unor atentate teroriste. Am s\u0103 \u00eenchei acest articol cu o p\u0103rere a unui specialist din Israel, satul a c\u0103rui eficien\u021b\u0103 \u00een prevenirea terorismului este incontestabil\u0103. Mena Bacharach, expert interna\u021bional privind securitatea aeronautic\u0103 israelian\u0103 spunea: liderii europeni nu au realizat c\u0103, \u00een ultimii cinci ani, s-a petrecut o mare schimbare.<\/em> Sunt un milion de imigran\u021bi din loca\u021bii foarte problematice care au intrat pe continent, iar ace\u0219ti lideri trebuie s\u0103-\u0219i schimbe atitudinea<\/em>. Sfatul specialistului este tran\u0219ant, chiar dac\u0103 exprimat \u00eentr-o formul\u0103 ceva mai plastic\u0103: Politicienii pot lua o lec\u021bie de la noi, nu s\u0103 se ocupe de \u021b\u00e2n\u021bari, ci de mla\u0219tin\u0103. Este necesar s\u0103 sece mla\u0219tina<\/em>!<\/p>\n

     <\/p>\n

    [1]<\/a> Islami\u015ftii intensific\u0103 crearea zonelor interzise ne-musulmanilor \u00een marile ora\u015fe europene. \u00cen Fran\u021ba sunt 751 de zone urbane sensibile conform site-ului oficial al guvernului, cu h\u0103r\u0163i din satelit \u015fi o demarcare precis\u0103\u00a0 <\/strong>str\u0103zilor-zone \u00een care musulmani aplic\u0103 legea Sharia. La fel ca \u0219i \u00een Fran\u021ba \u00een Marea Britanie gruparea musulman\u0103, Musulmanii contra cruciadelor<\/em>,<\/strong> a lansat o campanie pentru transformarea a 12 ora\u015fe engleze \u00een state islamice independente. Aceste a\u015fa-zise emirate islamice ar trebui s\u0103 func\u0163ioneze ca ni\u015fte enclave autonome, supuse Sharia \u015fi \u00een afara legilor britanice.<\/p>\n

    [2]<\/a> Groupe d’Intervention de la Gendarmerie Nationale, cunoscut\u0103 mai bine prin acronimul s\u0103u GIGN, este o structur\u0103 a For\u0163elor Armate Franceze, specializat\u0103 \u00een interven\u0163ii \u00eempotriva terorismului. Dup\u0103 masacrul de la Olimpiada de Var\u0103 de la Munchen din 1972, \u00een urma c\u0103rora au murit 17, atle\u0163i de origine israelian\u0103, un ofi\u0163er de poli\u0163ie german, dar \u015fi atacatori de origine palestinian\u0103, \u015fi a revoltei de la \u00eenchisoare Clairvaux din 1973, statul francez a realizat c\u0103 este nevoie de o unitate de interven\u0163ie rapid\u0103. Evenimentele tragice de la Munchen a dat na\u015ftere \u015fi structurii similare din Germania, Grenzschutzgruppe 9 (GSG9).<\/p>\n

    [3]<\/a> Titlul articolului: Is Europe ready to adopt Israel\u2019s approach to security? Following attacks in Belgium, Israeli security experts say Europeans can learn much from Israel\u2019s intelligence-driven methodologies.\u00a0 By Abigail Klein Leichman publish in ISRAEL21c-MARCH 23, 2016.<\/p>\n

    [4]<\/a> For\u021bele SUA l-au ucis pe Abdul al-Rahman Mustafa al-Qaduli, considerat num\u0103rul doi al Statului Islamic (SI). Abdul al-Rahman Mustafa al-Qaduli, cunoscut \u0219i ca Haji Iman, a fost ucis \u00eentr-un raid aerian \u00een cadrul eforturilor SUA de ‘a elimina sistematic cercul de lideri ai Statului Islamic’, a spus Secretarul Ap\u0103r\u0103rii Ash Carter. Departamentul american de Justi\u021bie oferea p\u00e2n\u0103 la 7 milioane de dolari pentru informa\u021bii care ar fi condus la g\u0103sirea lui Abdul al-Rahman Mustafa al-Qaduli.<\/p>\n

    [5]<\/a> Teoria jocurilor este o ramur\u0103 a matematicii aplicate care abordeaz\u0103 problema comportamentului optim \u00een jocurile cu dou\u0103 sau mai multe persoane, \u00eentr-un cadru descris de un ansamblu de reguli precise care stabilesc posibilit\u0103\u021bile de ac\u021biune ale fiec\u0103rui juc\u0103tor, precum \u0219i modul cum li se acord\u0103 acestora, \u00een final, anumite valori. Teoria jocurilor reprezint\u0103 un model abstract de luare a deciziilor \u0219i nu trebuie confundat cu o explica\u021bie de luarea a unei decizii \u00een realitatea social\u0103. Punctul comun al tuturor jocurilor imaginat \u00een cadrul teoriilor este ideea de strategie.

    <\/div><\/div><\/div><\/div><\/div><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    \u00a0\u00cen ianuarie 2016, Alain Winants, fost \u0219ef al Serviciului Securit\u0103\u021bii de Stat al Belgiei \u00eentre 2006-2014, actualmente procuror la Curtea Suprem\u0103, a declarat despre politicienii \u021b\u0103rii: Nu a existat doar o lips\u0103 de interes, a existat o ne\u00eencrederea a lumii politice \u00een servicii. Era imposibil s\u0103 facem ceea ce am avut de f\u0103cut– adaug\u00e2nd cu un chicotit- James Bond nu putea fi niciodat\u0103 un belgian. Realitatea zilei de ast\u0103zi, cea care te aduce cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt, este caracterizat\u0103 de o dezordine global\u0103. Centru de gravita\u021bie: Orientul Mijlociu al c\u0103rui r\u0103zboi este actualmente trasferat \u00een Europa prin fluxul dirijat de imigran\u021bi (creat \u00een laboratoarele unor servicii speciale). Al\u0103turi de toate […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":4229,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,65],"tags":[],"class_list":["post-4250","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-blog-en"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4250"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4250"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4250\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4462,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4250\/revisions\/4462"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4229"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4250"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4250"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4250"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}