{"id":4333,"date":"2016-09-11T14:07:14","date_gmt":"2016-09-11T11:07:14","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/en\/?p=4333"},"modified":"2017-11-14T21:27:37","modified_gmt":"2017-11-14T19:27:37","slug":"vrem-o-uniune-europeana-flexibila-cum-procedam","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/vrem-o-uniune-europeana-flexibila-cum-procedam\/","title":{"rendered":"Vrem o Uniune European\u0103 flexibil\u0103. Cum proced\u0103m?"},"content":{"rendered":"

Angela Merkel avertiza la finele lui august 2016, \u00een vizita de la Var\u0219ovia, c\u0103\u00a0 Brexit-ul este o cotitur\u0103 \u00een istoria UE: Brexit-ul nu este numai un eveniment este o crevas\u0103<\/strong> \u00een istoria integr\u0103rii UE \u0219i este important s\u0103 g\u0103sim r\u0103spunsul adecvat. Putem avea consecin\u021be importante pentru viitorul Europei. Cet\u0103\u021benii vor accepta UE numai dac\u0103 aceasta va face posibil\u0103 prosperitatea lor<\/em>.<\/p>\n

Naveta diplomatic\u0103 german\u0103<\/strong><\/h2>\n

Cancelarul Angela Merkel a f\u0103cut un adevarat tur diplomatic de for\u021b\u0103 \u00a0\u00eent\u00e2lnindu-se cu 15 lideri din UE. Motivul: dorin\u021ba acesteia de a g\u0103si un numitor comun, \u00een vederea Summitului UE de la Bratislava, un numitor care s\u0103 elimine divergen\u021bele create de p\u0103r\u0103sirea UE de c\u0103tre Marea Britanie \u0219i de criza migran\u021bilor. Parte a acestui itinerar \u00eent\u00e2lnirile cu \u021b\u0103rile din estul Europei s-au datorat, \u00een principal, temerilor acestora c\u0103 nu vor fi parte la procesul de planificare post-Brexit elaborat de \u021b\u0103rile fondatoare ale Uniunii. De asemenea mai mul\u021bi lideri est-europeni au afirmat c\u0103 nu doresc apari\u021bia unor comunit\u0103\u021bi musulmane \u00een \u021b\u0103rile lor, cea mai recenta declara\u021bie, \u00een acest sens, apar\u021bin\u00e2ndu-i premierului ceh Bohuslav Sobotka. \u00cen 2015, Slovacia anun\u021base ca nu dore\u0219te s\u0103 primeasc\u0103 dec\u00e2t refugia\u021bi cre\u0219tini. Aceste \u00eent\u00e2lniri au fost precedate de un scurt summit mediteranean<\/em> cu Fran\u021ba \u0219i Italia urmat de o c\u0103l\u0103torie \u00een Estonia \u0219i Republica Ceh\u0103. Apoi liderul german s-a \u00eent\u0103lnit cu liderii Poloniei, Ungariei, Slovaciei \u0219i Republicii Cehia (Grupul de la Vi\u0219egrad), apoi cu Danemarca, Finlanda, Suedia \u0219i Olanda (Grupul \u021b\u0103rilor din nordul Europei) \u0219i a continuat cu \u021b\u0103rile nealiniate la unul din cele dou\u0103 grupuri Austria, Bulgaria, Croa\u021bia \u0219i Slovenia. Periplul se \u00eenchie ast\u0103zi cu discu\u021biile \u00een formatul Germania – Romania-pre\u0219edintele Klaus Johanis – Belgia- premierul Charles Michel – Luxemburg – premierul Xavier Bettel.<\/p>\n

Reuniunea de la Bratislava va fi prima pentru cel 27 \u021b\u0103ri r\u0103mase \u00een Uniune dup\u0103 ie\u0219irea Marii Britanii \u0219i se anun\u021b\u0103 una furtunoas\u0103. \u00cen timp ce membrii precum Italia \u0219i Fran\u021ba vor o integrare profund\u0103 a \u021b\u0103rilor \u00een structurile europene, o federalizare mai pe \u0219leau, Polonia \u0219i Ungaria blameaz\u0103 Bruxellesul pentru rezultatele referendumului din Marea Britanie \u0219i cheam\u0103 pentru abandonarea planurilor federaliste \u0219i pentru un transfer important de putere \u00eenapoi \u00een capitalele \u021b\u0103rilor membre. \u00cen viziunea Beatei Szyd\u0142o, primului ministru polonez, nu este deloc suficient s\u0103 se vorbeasc\u0103 despre aranjamentele ie\u0219irii Marii Britanii din UE, ci s-ar cuveni s\u0103 fie rectificate acele lucruri care i-au condus pe britanici la aceast\u0103 decizie: A doua tem\u0103 s-a referit la reformele UE, pentru c\u0103 \u00eentr-adev\u0103r ie\u015firea Marii Britanii este o tem\u0103, dar important\u0103 este munca pentru reforma UE, consecin\u021b\u0103 a Brexit-ului, \u015fi trebuie s\u0103 ne punem \u00eentrebarea de ce cet\u0103\u021benii britanici au luat aceast\u0103 decizie. Trebuie s\u0103 facem totul ca \u00een alte \u0163\u0103ri ale UE s\u0103 nu aib\u0103 loc astfel de fenomene-<\/em>declara dup\u0103 reuniune primul ministru polonez. La r\u00e2ndul s\u0103u premierul ungar, Viktor Orban a propus o for\u0163\u0103 militar\u0103 la nivelul UE pentru securizarea grani\u0163elor blocului: Trebuie s\u0103 acord\u0103m prioritate securit\u0103\u0163ii; a\u015fadar, haide\u0163i s\u0103 \u00eencepem \u00eenfiin\u0163area unei armate europene comune<\/em>. Propunerea sa a fost sus\u0163inut\u0103 de premierul ceh Bohuslav Sobotka, care a declarat c\u0103 proiectul nu va fi u\u015for<\/strong>, dar c\u0103 cei 27 de membri UE ar putea coopera mai bine pentru a ap\u0103ra \u015fi proteja grani\u0163ele. Cu alte cuvinte, Polonia, care a lucrat \u00een str\u00e2ns\u0103 colaborare cu Ungaria, Cehia \u0219i Slovacia, se pronun\u021b\u0103 pentru modificarea Tratatului European \u0219i limitarea rolului pe care \u00eel joac\u0103 Comisia European\u0103. \u00cen viziunea acestor \u021b\u0103ri Comisia, ca organism suprastatal, a contribuit mult la erodarea \u00eencrederii na\u021biunilor europene \u00een UE, stimul\u00e2nd mi\u0219c\u0103rile centrifuge care au culminat cu Brexit-ul. Consider\u0103m<\/em> – a spus premierul Poloniei – c\u0103 trebuie \u00eent\u0103rit rolul Parlamentului European \u015fi rolul statelor na\u021bionale, trebuie din nou definit rolul institu\u0163iilor europene \u015fi al Comisiei Europene, \u00een special, care conform estim\u0103rii noastre a devenit prea politic\u0103, mai mult politic\u0103 dec\u00e2t rolul pe care \u00eel are desemnat \u00een tratat<\/em>. Premierul slovac Robert Fico concluziona: A\u0219tept\u0103rile la Bratislava sunt mari dar diferen\u021bele sunt \u0219i mai mari<\/em>.<\/p>\n

Cum arat\u0103 diviziunile europene ast\u0103zi?<\/strong><\/h2>\n

Triunghiul de la Weimar, grupul de la Vi\u015fegrad, grupul statelor fondatoare \u015fi alte astfel de grupuri cunosc o tot mai mare ascensiune \u00een prim planul politic european, iar pozi\u0163iile luate \u00een cadrul acestor foruri sunt tot mai percutante \u0219i au repercursiuni \u00een politicile care se elaboreaz\u0103 la nivelul continentului.<\/p>\n

Cine c\u00e2\u0219tig\u0103 din aceast\u0103 divizare? Moscova.<\/p>\n

Europa trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 unit\u0103 pentru a supravie\u021bui ca o for\u021b\u0103 economic\u0103<\/strong>. C\u00e2t timp va fi posibil, acum c\u00e2nd Rusia se amestec\u0103 \u00een politicile Occidetului, r\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut. Ofensiva serviciilor de informa\u021bii ruse\u0219ti \u0219i a media aservit\u0103 Kremlinului (nu numai cea de la Moscova) este \u00een cre\u0219tere, fapt sesizat \u0219i \u00een Raportul Serviciului de Informa\u021bii din Cehia (BIS) pe anul 2015. De regul\u0103, agen\u021bi de informa\u021bii, ac\u021bioneaz\u0103 sub acoperire diplomatic\u0103, iar aceasta este una din solu\u021biile folosite de Rusia nu numai \u00een Cehia dar \u0219i \u00een celelate state europene precum Rom\u00e2nia. Personalul diplomatic rusesc de la Praga are 140 de diploma\u021bi acredita\u021bi fa\u021b\u0103 de cei 70 ai SUA \u0219i 30 ai R.P. China. C\u00e2\u021bi sunt \u00een Rom\u00e2nia?<\/p>\n

Declara\u0163ia memorabil\u0103 a lui Donald Rumsfeld \u00een care f\u0103cea referire la dou\u0103 Europe revine \u00een for\u021b\u0103. \u00cen 2003, Rumsfeld declara: \u201eGermania \u015fi Fran\u0163a nu sunt Europa. Mai degrab\u0103 ele sunt vechea Europ\u0103. Dac\u0103 privi\u0163i c\u0103tre NATO ast\u0103zi ve\u0163i putea observa c\u0103 centrul de greutate se mut\u0103 spre est\u201d. <\/em>Secretarul Ap\u0103r\u0103rii al Statelor Unite de atunci considera c\u0103 statele din estul Europei sunt cele care \u015ftiu gustul autoritarismului<\/em>, statele care \u015ftiu c\u0103 lupta pentru libertate este esen\u0163ial\u0103, nelu\u00e2nd-o ca un dat. Aici este \u0219i Rom\u00e2nia!<\/p>\n

Summitul de la Bratislava din septembrie 2016<\/strong><\/h2>\n

Summitul de la Bratislava din 16 septembrie 2016 va avea ca obiectiv viitorul blocului continental \u00een urma ie\u0219irii Marii Britanii din Uniune. Cancelarul Germaniei dore\u0219te ca summitul s\u0103 fie o demonstra\u021bie de unitate european\u0103 drept care adun\u0103 opiniile statelor membre \u0219i \u00eencearc\u0103 o armonizarea a acestora. Din p\u0103cate fiecare regiune are propria sa agend\u0103. Merkel s-a focalizat pe dou\u0103 propuneri: (1) \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea securit\u0103\u021bi statelor Uniunii \u0219i (2) revigorarea economic\u0103. De exemplu cu ocazia \u00eent\u00e2lnirii cu Mateo Renzi \u0219i Francois Hollande au c\u0103zut de acord asupra cre\u0219terii schimbului de informa\u021bii \u0219i al ap\u0103r\u0103ri la grani\u021ba Uniunii. Pentru Fran\u021ba care a suferit o serie de atacuri teroriste, \u00een ultimii doi ani, securitatea \u0219i schimbul de informa\u021bii sunt priorit\u0103\u021bi pe agenda guvernului. Primul ministru italian Mateo Renzi vrea politici care s\u0103 permit\u0103 o mai mare cre\u0219tere economic\u0103 incluz\u0103nd reguli bugetare flexibile \u0219i dore\u0219te mai mult\u0103 solidaritate \u00een criza refugia\u021bilor. Planul de relocare a refugia\u021bilor, dorit de Germania, Fran\u021ba \u0219i Italia, este unul care g\u0103se\u0219te sprijin redus \u00een estul \u0219i centrul continentului (Germania vrea relocarea a sute de refugia\u021bi din Italia \u00eencep\u00e2nd cu luna septembrie). Vizita \u00een Cehia \u0219i Estonia a fost una cu declara\u021bii mult mai prudente \u0219i a dus la concluzia Cancelarului Angela Merkel, c\u0103 Uniunea nu va face pa\u0219i \u00eenainte dec\u00e2t cu acordul tuturor statelor membre. De asemenea a precizat c\u0103 summitul de la Bratislava va acorda mai mult timp \u021b\u0103rilor membre pentru a agrea agenda ce se va pune \u00een discu\u021bie cu aceast\u0103 ocazie.<\/p>\n

\u00a0Grupul de la Vi\u0219egrad
[1]<\/a><\/strong><\/h2>\n

Discu\u021bia Cancelarului Merkel cu V4 nu a mers a\u0219a cum \u0219i-ar fi dorit. \u021a\u0103rile V4 sus\u021bin o cooperare interguvernamental\u0103 \u00een cadrul UE \u0219i resping o federalizare a Europei. De asemenea liderii V4 doresc ca interesle UE s\u0103 fie protejate \u00een cadrul negocierilor pentru Brexit \u0219i resping categoric cotele de migran\u021bi. Chiar \u0219i \u00een aceste condi\u021bii V4 este de acord cu \u00eent\u0103rirea cooper\u0103ri la grani\u021bele europene \u0219i lupta \u00eempotriva terorismului. Pozi\u021bia Poloniei exprimat\u0103 de primul ministru Beata Szydlo este extrem de clar\u0103 \u0219i dur\u0103: \u201eFran\u021ba \u0219i Germania spun<\/em>: S\u0103 aprofund\u0103m integrarea UE. Iar noi spunem: Nu, nu putem continua pe aceast\u0103 cale. Acea UE nu mai exist\u0103. Britanicii au respins aceast\u0103 viziune privind UE la referendum<\/em>\u201d. Relu\u00e2nd ideea unui nou tratat lansat\u0103 de Jaroslaw Kaczinski, liderul partidului Dreptate \u0219i Justi\u021bie, aflat la putere \u00een Polonia, primul ministru polonez a mai declarat: Da, Uniunea European\u0103 trebuie s\u0103 se schimbe, ea are nevoie de un nou tratat, a\u0219a c\u0103 vom propune schimb\u0103ri (\u2026) Este nevoie de noi fe\u021be, de o nou\u0103 viziune, de o nou\u0103 concep\u021bie. Ne afl\u0103m \u00eentr-o situa\u021bie \u00een care trebuie s\u0103 reconstruim UE \u0219i s\u0103 d\u0103m for\u021b\u0103 Europei. Dac\u0103 statele membre las\u0103 UE s\u0103 se destrame, de acest lucru se va bucura doar Vladimir Putin<\/em>.<\/p>\n

Printre propunerile radicale pe care Polonia ar urma s\u0103 le prezinte la summitul european este \u0219i cea conform c\u0103reia rolul principal \u00een UE ar trebui s\u0103 revin\u0103 Consiliului European<\/strong>. La Var\u0219ovia unde s-au reunit mini\u0219tri de externe \u0219i adjunc\u021bi ai acestora din Austria, Bulgaria, Grecia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Spania , Rom\u00e2nia \u0219i Ungaria, a fost prezent \u0219i ministrul de stat britanic pentru Europa. Surse diplomatice au indicat c\u0103 ac\u021biunea Poloniei \u0219i a celorlalte state vizeaz\u0103 hegemonia Germaniei, dar c\u0103 Rom\u00e2nia a avut o pozi\u021bie duplicitar\u0103, fiind mai cur\u00e2nd de partea Germaniei, refuz\u00e2nd o angajare ferm\u0103 \u00een acest sens.<\/p>\n

Grupul de la Weimar<\/strong><\/h2>\n

Triunghiul de la Weimar include trei state: Fran\u0163a, Germania \u015fi Polonia. Mini\u015ftrii de Externe ai celor trei state s-au \u00eent\u00e2lnit duminic\u0103, 28 august 2016, la Weimar pentru a-\u015fi expune viziunile asupra Uniunii post-Brexit \u015fi pentru a \u00eencerca alinierea unor pozi\u0163ii. De asemenea, Frank-Walter Steinmeier, Jean-Marc Ayrault \u015fi Witold Waszczykowski au s\u0103rb\u0103torit 25 de la \u00eenfiin\u0163area acestui grup. Cea mai important\u0103 propunere lansat\u0103 \u00een cadrul acestei \u00eent\u00e2lniri a fost formarea unui a\u015fa-numit Consiliu de Securitate European<\/strong>. Un astfel de organism ar urma s\u0103 gestioneze chestiunile strategice de securitate at\u00e2t la nivelul intern al Uniunii, dar \u015fi la nivel extern.<\/p>\n

Una dintre realiz\u0103rile relevante ale acestui grup, de la \u00eenfiin\u021barea lui \u00een 1991, este constituirea unui grup de lupt\u0103 \u00een 2011. Centrul de comand\u0103 al grupului de lupt\u0103 care are \u00een compunere 1700 de militari este localizat \u00een suburbiile Parisului, la Mont Valerien.<\/p>\n

\u00cen momentul de fa\u0163\u0103, Triunghiul de la Weimar parcurge o perioad\u0103 dificil\u0103 datorit\u0103 diferen\u021belor de opinie referitoare la crizele europene \u00een derulare. Polonia se opune cu d\u00e2rzenie politicii adoptate de Cancelarul german Angela Merkel \u00een fa\u0163a crizei refugia\u0163ilor. Odat\u0103 cu venirea la putere a partidului Lege \u015fi Justi\u0163ie \u00een Polonia, rela\u0163iile dintre Var\u015fovia \u015fi Berlin s-au r\u0103cit \u0219i datorit\u0103 reformelor privind mass-media polonez\u0103, f\u0103cute de Var\u0219ovia, plec\u00e2nd de la motiva\u0163ia unei intruziuni mult prea mari a intereselor germane \u00een acest sector. Cu toate acestea \u00eentre cele trei exist\u0103 \u0219i un punct comun: pozi\u021bia fa\u021b\u0103 de situa\u021bia din Ucraina.<\/p>\n

Mini\u0219trii de externe participan\u021bi la ultima \u00eent\u00e2lnire a Grupului de la Weimar s-au referit la un nou concept denumit Europ\u0103 flexibil\u0103, <\/em><\/strong>concept care prive\u015fte procesul de integrare al statelor membre \u00een structurile acestei Uniuni. Problema, relevant\u0103 \u0219i pentru Rom\u00e2nia, este ce fel de flexibilitate dorim: o flexibilitate care s\u0103 determine o distan\u0163are tot mai mare \u00eentre Est \u015fi Vest sau o flexibilitate menit\u0103 s\u0103 acomodeze interesele fiec\u0103rui stat \u00een parte, f\u0103r\u0103 invocarea unor coordonate geografice est-vest sau nord-sud? <\/em><\/strong><\/p>\n

Coeziunea Triunghiului de la Weimar este precar\u0103 la ora actual\u0103 de\u0219i, \u00een aparen\u021b\u0103, Germania \u015fi Fran\u0163a prezint\u0103 o rela\u0163ie solid\u0103, \u00eens\u0103 \u0219i \u00een aceast\u0103 rela\u021bie \u00a0diferendele asupra unor situa\u0163ii punctuale sunt tot mai evidente. Un punct important este viziunea asupra c\u0103i de cre\u0219tere economic\u0103 aleas\u0103 de fiecare. Fran\u0163a \u00eencurajeaz\u0103 o perspectiv\u0103 bazat\u0103 pe cre\u015fterea investi\u0163iilor \u015fi o situa\u021bie fiscal\u0103 relaxat\u0103 iar\u00a0 Germania \u00eencurajeaz\u0103 disciplina fiscal\u0103 strict\u0103. \u00cen criza refugia\u0163ilor, Fran\u0163a se apropie mai mult de abordarea Polonie, Germania r\u0103m\u00e2n\u00e2nd izolat\u0103. Deci \u0219i aici avem o situa\u021bie controversat\u0103 solu\u021biile fiind relativ greu de acomodat.<\/p>\n

Uniunea M\u0103rii Nordului<\/strong><\/h2>\n

\u00a0<\/strong>Succesul referedumului pentru ie\u0219irea Marii Britanii din UE (Brexit) a scos la iveal\u0103 for\u021bele care amenin\u021b\u0103 destr\u0103marea UE. Deja sunt state care vor o l\u0103rgire a cooper\u0103rii dincolo de cadrul proiectului european. Flamanzii din Belgia vor o Uniune a M\u0103rii Nordului \u00een timp ce Finlanda dore\u0219te o cooperare cu SUA \u00een domeniul militar iar Polonia un nou tratat european. De fapt pentru \u021b\u0103rile din nordul continentului Brexitul le aduce destabilizarea economic\u0103. O Uniune a M\u0103rii Nordului (Belgia, Marea Britanie, Fran\u021ba, Germania Danemarca \u0219i Olanda) similar\u0103 cu Uniunea Mediteranean\u0103 ofer\u0103 o solu\u021bie logic\u0103 pentru un mic grup de state unite de interese comune dar \u0219i o m\u0103sur\u0103 de protec\u021bie \u00een cazul altor ie\u0219iri din Uniune. Polonia \u0219i-a asumat un rol important \u00een centru \u0219i estul Europei \u00een ultimii ani. Datorit\u0103 provoc\u0103rilor de securitate \u00een special de la est Var\u0219ovia \u0219i-a asumat diferite ini\u021bitive de securitate \u0219i \u00een principal cooperarea militar\u0103 nu numai cu statele din regiune (Polonia-Rom\u00e2nia-Turcia) dar \u00een special cu SUA. \u00cen nord Suedia \u0219i Finlanda au pe agenda de priorit\u0103\u021bi noi politici de securitate inclusiv o politic\u0103 de apropiere de structurile NATO.\u00a0 Stockholm a \u00eencheiat un acord de cooperare cu SUA iar acum Helsinki urmeaz\u0103 aceia\u0219i cale. Cele dou\u0103 au fost state neutre \u00een timpul Razboiului Rece iar acum\u00a0 cele dou\u0103 state nordice tind c\u0103tre o politic\u0103 comun\u0103 diferit\u0103 de cea a Uniunii. Niciuna din cele dou\u0103 nu s-a integrat \u00een UE \u00eenainte de 90 iar acum pericolul unei Rusii resurgente le-a determinat s\u0103-\u0219i creeze o desurajare militar\u0103 coerent\u0103 \u0219i puternic\u0103. \u00cen UE rela\u021biile devin pragmatice \u0219i ele vor defini viitorul Europei. De\u0219i natura lor este de colaborare ele \u00een fapt conduc la fragmentarea blocului european fiind bazate pe zone geografice \u0219i interese specifice.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0Rom\u00e2nia \u00een acest context geopolitic fr\u0103m\u00e2ntat<\/strong><\/h2>\n

Rom\u00e2nia \u0219i-a exprimat op\u021biunile prin pre\u0219edinte \u0219i prin ministrul de externe.<\/p>\n

Klaus Iohannis a discutat telefonic cu pre\u0219edintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk, despre pregatirea reuniunii informale a Consiliului European de la Bratislava, din 16 septembrie \u0219i \u0219i-a expus punctul de vedere: cele 27 de state membre ale Uniunii trebuie sa r\u0103m\u00e2n\u0103 unite \u0219i angajate s\u0103 recastige \u00eencrederea cet\u0103\u021benilor europeni \u00een proiectul european, iar pentru Romania, consolidarea pe mai departe a UE ramane un obiectiv strategic<\/em>.<\/p>\n

A doua declara\u021bie a fost f\u0103cut\u0103 de ministrul de Externe la Var\u0219ovia\u00a0 cu prilejul \u00eent\u00e2lnirii organizate de Grupul de la Vi\u0219egrad cu participarea altor cinci state nemembre. Acolo Laz\u0103r Com\u0103nescu a \u00eencercat \u00eens\u0103 s\u0103 st\u0103vileasc\u0103 cererile de reform\u0103 ale grupului \u021b\u0103rilor de la Vi\u0219egrad invoc\u00e2nd men\u021binerea unit\u0103\u021bii \u0219i solidarit\u0103\u021bii de ac\u021biune a celor 27. A apreciat, totodat\u0103, c\u0103 este necesar un proces de reflec\u021bie, \u00een comun, la nivel UE, care s\u0103 vizeze redarea \u00eencrederii cet\u0103\u021benilor europeni \u00een proiectul european, se arat\u0103 \u00eentr-un comunicat al MAE.<\/p>\n

Rom\u00e2nia s-a a\u0219ezat de partea Germaniei \u0219i \u00ee\u015fi dore\u015fte o Europ\u0103 unit\u0103 \u00een care s\u0103-\u015fi consolideze \u015fi s\u0103-\u015fi promoveze un profil c\u00e2t mai favorabil. Aderarea la zona Schengen \u015fi zona euro r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een continuare obiective de politic\u0103 extern\u0103 centrale. \u00centrebarea este dac\u0103 ne-am situat bine? Sigur, MAE \u0219i Pre\u0219edin\u021bia \u0219tiu r\u0103spunsul care nu cred c\u0103 este la fel cu cel pe care eu \u00eel consider a fi o solu\u021bie. A\u0219ezarea noastr\u0103 \u00een concertul statelor Grupului de la Vi\u0219egrad \u00eenseamn\u0103 o a\u0219ezare normal\u0103 \u00een perimetru geografic adiacent. Ideea a fost sugerat\u0103 \u0219i de \u00a0occidentali \u0219i chiar de americani. \u00cen condi\u021biile actuale Parteneriatul Strategic cu SUA r\u0103m\u00e2ne singurul pilon de stabilitate \u0219i sprijin real pentru Rom\u00e2nia. Celelate sunt pove\u0219ti cu sprijin \u00een construc\u021bia de fabrici \u0219i uzine \u0219i bla, bla, bla… <\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00centr-un continent b\u00e2ntuit de crize regionale de tot felul Rom\u00e2nia va trebui s\u0103 nu scape din vedere tendin\u0163ele centrifuge din interiorul Uniunii Europene. Rolul jucat la nivelul NATO poate servi drept un bun exemplu pentru direc\u0163iile adoptate la nivelul Uniunii. \u0218i totu\u0219i \u00een condi\u021biile \u00een care Grupul de la Vi\u0219egrad ne este vecin \u0219i ne leag\u0103 de ei tradi\u021bii istorice pozi\u021bia tran\u0219ant\u0103 fa\u021b\u0103 de solicit\u0103rile acestora, inclusiv de aderare, ne vor scoate \u00een afara jocului geostrategic european. Pe l\u00e2ng\u0103 riscul amplific\u0103rii clivajelor la nivel european, se poate sesiza riscul apari\u021biei abundente de noi propuneri iar contextul \u00een care se deruleaz\u0103 \u00eentreg spectacolul este unul dezorganizat \u0219i lipsit de coeren\u021b\u0103. Propunerile f\u0103cut de state nu fac altceva dec\u00e2t s\u0103 accentueze clivajele. Nu identificarea punctelor comune reprezint\u0103 prioritatea maxim\u0103 a Bruxellesului, ci crearea unor aranjamente care s\u0103 acomodeze diferen\u0163e.<\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen cazul \u00een care liderii europeni vor dori cu adev\u0103rat s\u0103 revigoreze UE ar putea folosi a 60-a aniversare a Tratatului de la Roma, de anul viitor, pentru a \u00eentoarce pagina istoriei continentului european. La acea reuniune oficiali UE ar trebui s\u0103 declare c\u0103 Uniunea \u0219i-a \u00eendeplinit misiunea de a asigura pacea \u0219i prosperitatea continetului \u0219i va trebui lansat un nou concept de Uniune a Cet\u0103\u021benilor Europeni \u00een conformitate cu principiile flexibilit\u0103\u021bii \u0219i ale inov\u0103rii introduc\u00e2nd continentul \u00eentr-un nou proiect european adaptat secolului XXI.<\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

[1]<\/a> Grupul de la Visegr\u00e1d, sau V4, este o organiza\u021bie de cooperare format\u0103 din patru state central-europene: Cehia, Polonia.Ungaria \u0219i , asociere similar\u0103 uniunii economice vest-europene Benelux. La 15 februarie 1991, \u00een cetatea medieval\u0103 Visegrad din Ungaria, V\u00e1clav Havel – pre\u0219edintele Cehoslovaciei, Lech Wa\u0142\u0119sa – presedintele Poloniei \u0219i J\u00f3zsef Antall – primul ministru al Ungariei au semnat o declara\u021bie comun\u0103 prin care \u00ee\u0219i asigurau sprijin reciproc \u00een vederea integr\u0103rii politice \u0219i economice \u00een Uniunea European\u0103. De asemenea, prin acela\u0219i document au fost puse bazele unei str\u00e2nse cooper\u0103ri regionale \u00eentre statele semnatare. Rom\u00e2nia a ratat aderarea la acest grup, din cauza evenimentelor din 1990 (mineriadele \u0219i conflictul interetnic de la T\u00e2rgu Mure\u0219), refuzul fiind comunicat direct lui Ion Iliescu.<\/p>\n

 

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Angela Merkel avertiza la finele lui august 2016, \u00een vizita de la Var\u0219ovia, c\u0103\u00a0 Brexit-ul este o cotitur\u0103 \u00een istoria UE: Brexit-ul nu este numai un eveniment este o crevas\u0103 \u00een istoria integr\u0103rii UE \u0219i este important s\u0103 g\u0103sim r\u0103spunsul adecvat. Putem avea consecin\u021be importante pentru viitorul Europei. Cet\u0103\u021benii vor accepta UE numai dac\u0103 aceasta va face posibil\u0103 prosperitatea lor. Naveta diplomatic\u0103 german\u0103 Cancelarul Angela Merkel a f\u0103cut un adevarat tur diplomatic de for\u021b\u0103 \u00a0\u00eent\u00e2lnindu-se cu 15 lideri din UE. Motivul: dorin\u021ba acesteia de a g\u0103si un numitor comun, \u00een vederea Summitului UE de la Bratislava, un numitor care s\u0103 elimine divergen\u021bele create de p\u0103r\u0103sirea UE de c\u0103tre Marea Britanie […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":4331,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74,71],"tags":[],"class_list":["post-4333","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en","category-europerussia"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4333"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4333"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4333\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4456,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4333\/revisions\/4456"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4331"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4333"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4333"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4333"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}