{"id":4382,"date":"2016-12-28T22:20:44","date_gmt":"2016-12-28T20:20:44","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/?p=4382\/"},"modified":"2017-11-14T21:27:37","modified_gmt":"2017-11-14T19:27:37","slug":"razboiul-cibernetic-sua-rusia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/razboiul-cibernetic-sua-rusia\/","title":{"rendered":"R\u0103zboiul cibernetic SUA-Rusia"},"content":{"rendered":"<p>Washingtonul se afl\u0103 \u00een febra alegerilor preziden\u021biale. \u00cen acest timp ordinea interna\u021bional\u0103 este \u00een mijlocul unor transform\u0103ri tectonice. Noua administra\u021bie de la Casa Alb\u0103 va trebui s\u0103 reg\u00e2ndeasc\u0103 rolul Americii \u00een lume, iar dezbaterea Marii Strategii<a href=\"#_ftn1\" name=\"_ftnref1\"><div class=\"fusion-fullwidth fullwidth-box fusion-builder-row-1 hundred-percent-fullwidth non-hundred-percent-height-scrolling\" style=\"--awb-border-radius-top-left:0px;--awb-border-radius-top-right:0px;--awb-border-radius-bottom-right:0px;--awb-border-radius-bottom-left:0px;--awb-overflow:visible;--awb-flex-wrap:wrap;\" ><div class=\"fusion-builder-row fusion-row\"><div class=\"fusion-layout-column fusion_builder_column fusion-builder-column-0 fusion_builder_column_1_1 1_1 fusion-one-full fusion-column-first fusion-column-last fusion-column-no-min-height\" style=\"--awb-bg-size:cover;--awb-margin-bottom:0px;\"><div class=\"fusion-column-wrapper fusion-flex-column-wrapper-legacy\">[1]<\/a> (Grand Strategy) \u00een cercurile elitiste de la Washington, strategie ce urmeaz\u0103 a trasa viitorul Americii, a \u00eenceput deja.<\/p>\n<p>De ce vorbim de Marea Strategie american\u0103? Pentru simplul motiv c\u0103, \u00een cazul Europei, SUA este garantul articolului 5 din Tratatul de la Washington privind ap\u0103rarea colectiv\u0103 de care este r\u0103spunz\u0103toare Alian\u021ba NATO. Trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem un lucru: f\u0103r\u0103 sprijinul SUA \u00een aplicarea articolului 5, vorbesc numai \u00een cazul Rom\u00e2niei, aceasta ar r\u0103m\u00e2ne singur\u0103 \u00een fa\u021ba unor for\u021be ostile, din diferite motive, \u00eentr-o zon\u0103 cu turbulen\u021be at\u00e2t la est c\u00e2t \u0219i la sud, fiind nevoit\u0103 s\u0103 apeleze numai la propriile resurse, care dup\u0103 cum se pare se pr\u0103p\u0103desc \u00een <strong><em>pomeni electorale <\/em><\/strong>(peste 8 miliarde de euro). Europa este la ora redescoperii Tratatului de la Lisabona, tratat care nu a fost aplicat \u00een totalitate niciodat\u0103 \u0219i face fa\u021b\u0103, \u00een acela\u0219i timp, unor crize multiple dintre care cea a migran\u021bilor este una cu consecin\u021be imprevizibile \u00een viitor. O raz\u0103 de sperana\u021b\u0103 a venit prin semnarea tratatului comercial \u00eentre Uniunea Europeana \u0219i Canada CETA. O serie de \u00eentreb\u0103ri ne macin\u0103 \u00een acest timp teribil. Are timp Bruxelles-ul de noi sau se preocup\u0103 de o nou\u0103 preluare de putere franco-german\u0103 odat\u0103 cu Brexitul \u0219i \u00eencetinirea negocierilor privind TTIP? Avem ce oferi Europei la ora actual\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te arhitectura noii Uniuni (parteneriatele nostre strategice cu SUA \u0219i Marea Britanie sunt \u00een afara Uniunii)? A mai r\u0103mas cel cu Polonia dar am refuzat al\u0103turarea de Grupul de la Vi\u0219egrad din considerente care mie personal \u00eemi scap\u0103. Ce ne r\u0103m\u00e2ne? S\u0103 sper\u0103m c\u0103 alegerile din America vor aduce la Casa Alb\u0103 o persoan\u0103 hot\u0103r\u00e2t\u0103 s\u0103 sprijine Europa de Est. \u00cen rest rela\u021bia cu Marea Britanie devine la fel de important\u0103 ca \u0219i rela\u021bia cu UE.<\/p>\n<p><strong>Op\u021biunile SUA<\/strong><\/p>\n<p>Pentru SUA \u00eentr-o lume din ce \u00een ce mai interdependent\u0103, caracterizat\u0103 prin vulnerabilit\u0103\u021bi accentuate ale statelor din diferite alian\u021be, a sta departe de provoc\u0103rile de securitate, pur \u0219i simplu nu este posibil. Avem exemplu elocvent al Siriei unde ezit\u0103rile administra\u021biei de la Washington au readus Rusia la masa negocierilor ca partener indispensabil. Se pare c\u0103 administra\u021bia de la Washington nu a luat \u00een calcul, pentru Orientul Mijlociu, lec\u021bia r\u0103zboiului din Peninsula Coreea din 1950.<\/p>\n<p>Care este pardoxul acestei perioade? <strong>Cu c\u00e2t mediul de securitate necesit\u0103 o mai mare implicare cu at\u00e2t re\u021binerea trebuie s\u0103 fie mai prezent\u0103<\/strong>.<\/p>\n<p><strong>C\u00e2teva elemente strategice sunt relevante pentru SUA \u00een haosul interna\u021bional actual: testarea normelor \u0219i a regulilor interna\u021bionale, schimbarea contextului geopolitic \u0219i proiectare for\u021belor militare.<\/strong> \u00cen primul r\u00e2nd SUA are nevoie de noi op\u021biuni geostrategice datorit\u0103 faptului c\u0103 puteri militare regionale precum China \u0219i Rusia au devenit nemul\u021bumite de ordinea stabilit\u0103 de Washington dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial. Acestea vor s\u0103 testeze limitele regulilor \u0219i normelor interna\u021bionale stabilite, \u00eentr-un mod agresiv, chiar cu utilizare for\u021bei, \u00een anumite situa\u021bii. \u00cen al doilea r\u00e2nd \u021b\u0103ri precum China, Rusia, Turcia, India, Japonia, Ungaria, Filipine caut\u0103 \u0219\u0103-\u0219i redefineasc\u0103 rolul \u0219i statutul lor interna\u021bional odat\u0103 cu apari\u021bia unei lumi multipolare complexe \u0219i fluide. Efectele globaliz\u0103rii \u0219i resentimentele fa\u021b\u0103 de acest proces au ap\u0103rut \u00een statele men\u021bionate d\u00e2nd na\u0219tere unor curente na\u021bionaliste de anvergur\u0103. Elitele din aceste state sunt alimentate de aceste curentele na\u021bionaliste iar m\u0103surile populiste pe care le propun redeseneaz\u0103 viitorul politicilor globale. Chiar \u0219i prietenii tradi\u021bionali ai americanilor dau dovad\u0103 de sl\u0103biciune \u00een aceast\u0103 rela\u021bie (vezi cazul Filipine). \u00cen al treilea r\u00e2nd dominan\u021ba militar\u0103 unde proiectarea for\u021belor este elementul fundamental, devine o solu\u021bie pu\u021bin fezabil\u0103 av\u00e2nd \u00een vedere proliferarea sistemele A2\/AD (anti acces\/acces interzis) din ce \u00een ce mai sofisticate (vezi cazul Rusiei \u00een Belarus sau Siria).<\/p>\n<p>Actualul mediu de securitate implic\u0103 ideii noi iar alegerea \u00eentre dezangajare \u0219i implicare \u00een solu\u021bionarea problemelor interna\u021bionale este una greu de realizat. De ce criterii, capabilit\u0103\u021bi sau concepte opera\u021bionale ar avea nevoi SUA pentru a echilibra balan\u021ba de mai sus? China provoac\u0103 America \u00een Asia, Rusia provoac\u0103 America \u00een Europa \u0219i Orientul Mijlociu. Poate Doctrina Nixon<a href=\"#_ftn2\" name=\"_ftnref2\">[2]<\/a> \u00a0care propunea folosirea puterii militare \u0219i a pozi\u021biei sale pentru a-\u0219i sprijini partenerii regionali cu capabilit\u0103\u021bi militare \u0219i concepte de ap\u0103rare, este cea care ar trebui rev\u0103zut\u0103 la ora actual\u0103.<\/p>\n<p><strong>Noul r\u0103zboi cibernetic<\/strong><\/p>\n<p>Lista atacurilor asupra re\u021belei de serv\u0103re americane este una lung\u0103. S\u0103 rememor\u0103m c\u00e2teva din ele. Washingtonul a acuzat: Armata de Eliberare Popular\u0103 a Republicii Populare Chineze de atac cibernetic asupra companiilor economice americane, \u00een special asupra celor din industria o\u021belului \u0219i a asupra celor din industria de ap\u0103rare; Coreea de Nord a fost acuzat\u0103 de atac asupra companiei Sony; hackerii iranieni, parte a Corpul Gardienilor Revolu\u021biei, au atacat sistemul bancar american \u0219i barajul Ray din New York. Ultimul \u00een aceast list\u0103 este atacul asupra sistemului politic din SUA. \u00a0La patru luni dup\u0103 ce firma CrowdStrike a declarat c\u0103 dou\u0103 grupuri de hackeri ru\u0219i sunt \u00een spatele atacului declan\u0219at \u00eempotriva serv\u0103relor, Comitetului National Democratic din SUA dar \u0219i \u00eempotriva altor organiza\u021bii politice guvernul SUA, prin glasul Departamentul pentru Securitate Interna \u0219i a Biroul Directorului pentru Informatii Nationale, a transmis presei o declaratie comuna<a href=\"#_ftn3\" name=\"_ftnref3\">[3]<\/a> atribuind atacul Federa\u021biei Ruse. Problema pentru SUA, \u00een cazul atacurilor cibernetice, este dat\u0103 de modul \u00een care va r\u0103spunde acestora \u0219i \u00een special de a evita intrarea \u00eentr-o spiral\u0103 a confrunt\u0103rilor din care nu se va mai putea ie\u0219i. Fostul adjunct al directorului CIA Michael Morrell nota c\u0103 o ofensiv\u0103 cibernetic\u0103 este contraproductiv\u0103 pentru stabilirea \u0219i impunerea normelor privitoare la Internet pe care SUA vrea s\u0103 le implementeze. Dar s\u0103 fie clar acest eveniment nu va r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 r\u0103spuns din partea SUA. \u00cen ce mod? Vom vedea \u00eentr-un viitor mai apropiat sau mai \u00eendelungat. Op\u021biunile despre care se vorbe\u0219te sunt: extinderea sanc\u021biunilor asupra cercului de intimi a lui Putin, un ajutor militar mai mare c\u0103tre Estonia \u0219i c\u0103tre celelalte state de la periferia Rusiei dar \u0219i mai multe fonduri pentru a sprijini asocia\u021biile care monitorizeaz\u0103 Kremlinul \u00een special \u00een pentru softuri care \u00eei fac anonimi pe utilizatorii sau pe diziden\u021bi regimului Putin. O alt\u0103 op\u021biune va fi aceea a distrugeri nodurilor \u0219i a infrastructurii folosite de spionajul rusesc pentru a ataca \u0219i compromite institu\u021biile politice americane. Opera\u021biune este una similar\u0103 cu cea desf\u0103\u0219urat\u0103 \u00eempotriva iranienilor \u00eentre 2011-2013 c\u00e2nd \u00eempreun\u0103 cu echipe din alte state au dezmembrat re\u021belele prin care ace\u0219tia au atacat sistemul bancar din SUA. R\u0103spunsul american este important pentru c\u0103 va deveni o lec\u021bie de urmat \u0219i pentru alte victime ale spionajului cibernetic rus.<\/p>\n<p><strong>Atacul cibernetic rusesc asupra SUA<\/strong><\/p>\n<p>Democra\u021biile occidentale dar \u0219i cele recente sunt sub atacul spionajului rus. Primele atacuri au fost detectate \u00een iunie 2016 ele fiind efectuate de dou\u0103 grupuri de hackeri ru\u0219i, denumite generic Cozy Bear (Ursul Intim) \u0219i Fancy Bear (Ursul Modern), care au penetrat serv\u0103rul Partidului Na\u021bional Democratic din SUA. Pe 22 iulie Julian Assange a publicat, pe siteul Wikileaks, chiar \u00eenaintea Conven\u021biei Na\u021bionale a partidului Democrat, 20000 de documente furate de hakeri fapt care a determinat demisia lui Debbie Wasserman Schultz din pozi\u021bia de pre\u0219edinte al partidului. Exper\u021bi \u00een informa\u021bii ai agen\u021biilor americane au identificat c\u0103 cele dou\u0103 grup\u0103ri fac parte din FSB \u0219i din GRU. A trecut ceva timp p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd oficiali din sistemul de informa\u021bii american au ie\u0219it public, la \u00eenceputul lui octombrie, \u0219i au recunoscut c\u0103 atacul a fost provocat de hakeri ru\u0219i iar scopul acestuia a fost de a interfera cu procesul electoral din SUA. Documentele furate au fost publicate \u00een tran\u0219e iar una din acestea, \u00eent\u00eempl\u0103tor, a fost \u00een aceia\u0219i zi cu blockbusterul despre discu\u021biile sexuale ale lui Trump. A fost, conform spuselor lui Podesta, un gambit ale spionajului rus pentru distragerea aten\u021biei de la pozi\u021bia lui Trump \u00een rela\u021biile sale cu femeile din companie.<\/p>\n<p><strong>NSA \u0219i companiile de telefonie (scurt\u0103 istorie necesar\u0103)<\/strong><\/p>\n<p>Trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem cooperarea\/complicitatea \u00eentre agen\u021biile de telecomunica\u021bii \u0219i structurile de informa\u021bii a \u00eenceput, spre exemplu \u00een SUA, \u00een anii 1920, dup\u0103 primul R\u0103zboi Mondial c\u00e2nd agen\u021bia de informa\u021bii a armatei a solicitat companiei Western Union s\u0103 le permit\u0103 accesul la telegramele care soseau sau plecau din \u021bar\u0103. C\u00e2nd a ap\u0103rut telefonia, AT&amp;T, avea deja o rela\u021bie special\u0103 cu NSA \u0219i FBI. Pentru a evita aceast\u0103 cooperare s-a apelat la solu\u021bia \u00eemp\u0103r\u021birea companiei \u00een mai multe entit\u0103\u021bi. A func\u021bionat? Nu. Cu privire la companiile de Internet rela\u021bia a mers \u0219i mai \u00een profunzime. Dac\u0103 e\u0219ti Microsoft sau Cisco \u0219i vrei s\u0103 vinzi un software c\u0103tre Departamentul Ap\u0103r\u0103rii\/Pentagon trebuie ca acesta s\u0103 fie aprobat de NSA. Este o structur\u0103 \u00een cadrul NSA denumit\u0103 Direc\u021bia de Protec\u021bie a Informa\u021biilor (Information Assurance Directorate). Astfel, c\u00e2nd Microsoft a realizat primul sistem de operare\u00a0 speciali\u0219ti care lucrau la directorat au g\u0103sit 1500 de vulnerabilit\u0103\u021bi \u00een sistem. A fost de ajutor pentru Microsoft dar ei nu le-au \u00eenchis pe toate! \u00cen 2009 chinezi au p\u0103truns \u00een sistemele Google \u0219i Chrome. NSA a ajutat la eliminarea vulnerabilit\u0103\u021bilor folosite de chinezi. \u00cen mod sigur NSA \u0219i FBI doresc men\u021binerea acestor rela\u021bii dar noile genera\u021bii de soft de criptare, gen cele utilizate de Apple, au complicat scenariul ini\u021bial iar liderii acestora s-au opus solicit\u0103rilor celor dou\u0103 agen\u021bii. Au ap\u0103rut speciali\u0219ti israelieni care au decriptat softul de pe telefoanele Apple. \u0218i astfel jocul a re\u00eenceput.<\/p>\n<p>Spre deosebire de sectorul civil militari de la Pentagon ac\u021bioneaz\u0103 profesionist c\u00e2nd vine vorba de infrastructura de internet. Aceasta nu are dec\u00e2t 8 puncte de contact\/intersec\u021bie cu re\u021beaua de Internet, locuri care pot fi supravegheate cu u\u0219urin\u021b\u0103 de NSA. \u00cen jocurile de r\u0103zboi pe care le folosc pentru pregatire, de obicei Pentagonul \u00eenchide aceste noduri, \u0219i totu\u0219i cei care sunt <em>adversari<\/em> (echipa ro\u0219ie) reu\u0219e\u0219te \u00eentodeauna s\u0103 p\u0103trund\u0103 datorit\u0103 unor vulnerabilit\u0103\u021bi ale softurilor, ale re\u021belelor sau din neglijen\u021ba operatorilor\/utilizatorilor. C\u00e2t prive\u0219te re\u021belele civile este imposibil de num\u0103rat punctele de intersec\u021bie, vulnerabilit\u0103\u021bile cresc\u00e2nd exponen\u021bial. Construc\u021bia doctrinei de protec\u021bie a SUA fa\u021b\u0103 de atacurile cibernetice a fost ini\u021biat\u0103 de fostul \u0219ef al NSA Keith Alexander \u0219i continuat\u0103 de actualul director amiralul Rogers. Ei \u0219i-au pus \u00eentrebarea Cum este mai bine s\u0103 securizezi o na\u021biune \u00eempotriva unui atac cibernetic? R\u0103spunsul: s\u0103 intri \u00een re\u021beaua celuilalt \u0219i s\u0103 vezi c\u00e2nd planific\u0103 un atac. Cum au sintetizat acest lucru? Prin acronime:CND (re\u021bea de computere pentru ap\u0103rare); CNA ( re\u021bea de computere pentru atac) \u0219i \u00eentre ele a ap\u0103rut CNE (re\u021bea de exploatare a computerelor) care de fapt \u00eenseamn\u0103 explotarea vulnerabilit\u0103\u021bilor re\u021belei inamice. De fapt de la CNE la CNA nu este dec\u00e2t un pas pe care-l faci cu u\u0219urin\u021b\u0103. Este aceia\u0219i tehnologie \u0219i aceia\u0219i viru\u0219i. Care ar fi scenariu pentru a urm\u0103ri hackeri? S\u0103 intri \u00een interiorul re\u021belelor ianmice. Exemplul clasic este cazul Sony c\u00e2nd NSA a \u0219tiut de la \u00eenceput c\u0103 sunt Nord Coreeni. De ce? Pentru c\u0103 erau \u00een interiorul re\u021belei coreene de ceva timp. \u00cen general NSA nu monitorizeaz\u0103 \u00een timp real dar \u00een caz de necesitate verific\u0103 ac\u021biunea hackerilor pas cu pas. Exper\u021bi de\u00a0 la NSA pot vede pe ecranele PC-urilor proprii ceea ce v\u0103d \u0219i hackerii nord coreeni. Acela\u0219i lucru este valabil \u0219i pentru hackerii chinezi care atac\u0103 re\u021belele militare. Nivelul penetr\u0103rii NSA \u00een re\u021belele inamice este unul extraordinar. La ora actual\u0103 sunt 20 de \u021b\u0103ri care au unit\u0103\u021bi cibernetice \u00een interiorul organismului militar.<\/p>\n<p><strong>CrowdStrike<a href=\"#_ftn4\" name=\"_ftnref4\">[4]<\/a><\/strong><\/p>\n<p><strong>Sloganul \u00eencapsulat \u00een filozofia companiei CrowdStrike<\/strong>: <em>Nu ave\u021bi o problem\u0103 de malware (soft virusat), ave\u021bi o problem\u0103 cu cine v\u0103 este adversar<\/em>.<\/p>\n<p>Este numele firmei infiin\u021bate de un om de afaceri \u00een v\u00e2rst\u0103 de 36 de ani, pe numele s\u0103u Dmitri Alperovitch<a href=\"#_ftn5\" name=\"_ftnref5\">[5]<\/a>. Pe 6 mai 2016 la ora 6 dimine\u021ba a fost trezit de un telefon sosit de la Comitetul Na\u021bional Democrat (CND). I s-a cerut o investiga\u021bie asupra serv\u0103rului comitetului CND. Softul livrat de acesta, \u00a0denumit Falcon (\u00een traducere Vulturul), soft care monitorizeaz\u0103 re\u021belele clientului \u00een timp real, a descoperit violarea acestuia: hackerii (ru\u0219ii) erau deja \u00een interiorul serv\u0103rului. Alperovitch l-a chemat pe expertul care a trimis pachetul soft \u0219i l-a \u00eentrebat de unde \u0219tie c\u0103 sunt ru\u0219i? Analistul a r\u0103spuns c\u0103 Falcon a detectat softul implicat \u00een furtul datelor \u00een acelea\u0219i serv\u0103re din care a plecat atacul din 2015 asupra Parlamentului German-Bundestagul. Codul \u0219i tehnica de atac au fost similare cu cea utilizat\u0103 \u00een atacurile derulate \u00eempotriva Casei Albe \u0219i a Departamentului de Stat \u00een lunile precedente. Expertul a precizat c\u0103 Falcon a identificat dou tipuri de soft pe care le-a denumit Cozy Bear-Ursul<a href=\"#_ftn6\" name=\"_ftnref6\">[6]<\/a> Tihnit (ar apar\u021bine FSB) \u0219i Fancy Bear<a href=\"#_ftn7\" name=\"_ftnref7\">[7]<\/a> -Ursul Excentric (ar apar\u021bine GRU). Aperovitch a explicat pe blogul s\u0103u de unde vin denumirile acestea. Denumirile sunt crea\u021bia lui \u0219i reprezint\u0103 hackerii din \u021b\u0103rile de origine ale softului-virus. Astfel el a denumit hackerii cu nume ale \u00a0animalelor reprezentative din \u021b\u0103rile de origine: ursul \u00eei reprezint\u0103 pe ru\u0219i, panda pe chinezi, pisoiul pe iranieni \u0219i calul \u00eenaripat- chollima- (personaj din mitologia Asiei- la Pioniang exist\u0103 o astfel de statuie \u00een centru ora\u0219ului) pe nord coreeni. Al doilea cuv\u00e2nt vine din natura softului, cozy de la literele coz care apar \u00een codul softului-virus iar fancy de la cuv\u00e2ntul folosit \u00een soft, sofacy, care i-a adus aminte lui Aperovitch de videoclipul c\u00e2t\u0103re\u021bei\u00a0 Iggy Azalea denumit Fancy \u0219i premiat la MTV \u00een 2014. Cercetarea cazului a fost preluat\u0103 de Shawn Henry, pre\u0219edintele structurii pentru servicii a CrowdStrike, fost asistent executiv al directorului FBI. Concluzia rezultat\u0103 \u00een urma analizelor a fost c\u0103 softul Cozy Bear fura mailuri de peste un an \u00een timp ce Fancy Bear era numai de c\u0103teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een re\u021bea (acesta avea ca \u021bint\u0103 materialele pe care democra\u021bi le preg\u0103teau despre Donald Trump sau despre al\u021bi republicani). Echipa de la compania CrowdStrike a investigat etapele atacului (denumire \u00een jargonul IT-<em>shoulder-surfing<\/em>) \u0219i au monitorizat pe agresori. Concluzia? Pe 10 iunie tot personalul Comitetului Na\u021bional Democratic a l\u0103sat leptopurile pe birouri. Urma o reinstalare total\u0103 a softurilor pe toate echipamente IT. Au fost atribuite noi parole care aveau incluse \u0219i caractere aleatorii \u00een afar\u0103 de litere\/semne etc. \u0218i totu\u0219i au existat dubii \u00een media asupra atacatorilor. De ce ? Un hacker care se descrie ca fiind rom\u00e2n Guccifer 2.0 a dezv\u0103luit date despre congresmeni democra\u0163i din SUA \u015fi despre sute de asisten\u0163i ai acestora anun\u021ba ziarul Washington Post. Primul hacker care a folosit numele Guccifer a devenit cunoscut pentru faptul c\u0103 a f\u0103cut publice o serie de auto-portrete realizate de fostul pre\u015fedinte american George W. Bush, c\u0103 a ar\u0103tat tuturor \u201eflirturile\u201c dintre Corina Cre\u0163u, membr\u0103 a Parlamentului European, \u015fi Colin Powel, dar \u015fi c\u0103 a ob\u0163inut numeroase fotografii \u015fi mesaje private ale unor vedete na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale. Alperovitch era oripilat. \u00cen 20 de ani nu a f\u0103cut nicio predic\u021bie gre\u0219it\u0103. Dup\u0103 reluarea investiga\u021biilor Alperovitch a ajuns la concluzia c\u0103 a fost numai o scurgere inten\u021bionat\u0103 de informa\u021bii f\u0103cut\u0103 de hackeri ru\u0219i pentru a eroda credibilitatea americanilor \u00een candidatul democrat \u0219i a \u00eendep\u0103rta aten\u021bia de la ei. Pe 22 iulie cu 3 zile \u00eenaintea Conven\u021bei Democrate, \u00a0WikiLeaks, a postat un pachet de documente furate care spre deosebire de cele scurse din zona Guccifer erau deja organizate \u0219i u\u0219or de g\u0103sit. Alperovitch<a href=\"#_ftn8\" name=\"_ftnref8\">[8]<\/a> a primit de la oficiali democra\u021bi permisiunea s\u0103 dezv\u0103luie adevarul asupra atacului \u0219i a acuzat Rusia de atac prin softul Fancy Bear, de\u0219i oficiali americani apropia\u021bi lui Alperovitch i-au spus c\u0103 o astfel de atribuire aproape de alegeri ar deveni un sprijin politic pentru candidatul sus\u021binut de administra\u021bie Hillary Clinton. R\u0103spunsul lui Alperovitch a fost t\u0103ios: <em>nu ne ajut\u0103 dac\u0103 \u00een doi ani de acum este cineva invinuit \u0219i \u00eenchis pentru acest lucru<\/em>. Dup\u0103 ce pa\u0219aportul Primei Doamne, Michel Obama a fost publicat pe net Alperovitch a spus unui prieten: <em>Este Putin ne arat\u0103 un indiciu<\/em>. De unde \u0219tia? Alperovitch era familiar cu ceea ce ru\u0219ii numesc <em>m\u0103suri active<\/em> folosite s\u0103 submineze sistemul politic al unei \u021b\u0103ri. El s-a n\u0103scut n\u0103scut \u00een 1980 la Moscova atunci c\u00e2nd oamenilor le era fric\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00eenclusiv \u00een cas\u0103<a href=\"#_ftn9\" name=\"_ftnref9\">[9]<\/a>. De unde aceast\u0103 aplecare spre probleme de securitate IT? \u00cen timp ce Dimitri era \u00een liceu el \u0219i tat\u0103l lui au \u00eenceput o afacere \u00een tehnologiea cript\u0103rii. \u00cen America Dimitri a studiat \u0219tiin\u021ba computerelor la prestigioasa Universitate Georgia Tech, \u00een Atlanta, \u0219i a lucrat la o firm\u0103 de software. Atunci \u0219i acolo la firm\u0103, lupt\u00e2nd \u00eempotriva mailului spam, Alperovitch a \u00eenv\u00e2\u021bat o lec\u021bie important\u0103: <em>de c\u00e2te ori blochezi un serv\u0103r, cel care fabric\u0103 spamul desf\u0103\u0219oar\u0103 ale c\u00e2teva sute de computere care s\u0103-i ia locul; totul este o chestiune de psihologie \u0219i nu de tehnologie<\/em>.<\/p>\n<p><strong>\u00cen loc de concluzie<\/strong><\/p>\n<p>Alperovitch cofondatorul lui CrowdStrike spunea despre lec\u021bia pe care a \u00eenv\u0103\u021bat-o v\u0103n\u00e2nd hackerii: <em>Nu este suficient s\u0103 folose\u0219ti tehnologia \u00een a te ap\u0103ra. Adversarul te va scala \u0219i totul devine un joc de numere, pe care \u00eel va c\u00e2\u0219tiga. \u00cen schimb, competen\u021ba este crucial\u0103: \u00een primul r\u00e2nd ave\u021bi nevoie de identificarea faptuitorul, apoi ave\u021bi nevoie de a descoperi motivul din spatele ac\u021biunii \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, cel mai important este s\u0103 \u0219tii cum s\u0103 r\u0103spunzi<\/em>.<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref1\" name=\"_ftn1\">[1]<\/a> Grand Strategy &#8211; reprezint\u0103 strategia global\u0103<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref2\" name=\"_ftn2\">[2]<\/a> Doctrina Nixon cunoscut\u0103 ca Doctrina Guam a fost prezentat\u0103 pe 25 iulie 1969 la o conferin\u021b\u0103 de pres\u0103 \u021binut\u0103 \u00een Guam. Nixon a declarat c\u0103: <em>SUA vor sprijini \u00een domeniul militar alia\u021bii \u0219i prietenii, dar nu \u00een totalitate, alia\u021bii fiind obliga\u021bi s\u0103-\u0219i ia propriile m\u0103suri de ap\u0103rarea, SUA ac\u021bion\u00e2nd ca o umbrel\u0103 nuclear\u0103<\/em>. Doctrina argumenta pentru promovarea p\u0103cii printr-un parteneriat cu SUA.<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref3\" name=\"_ftn3\">[3]<\/a> Comunitatea de informatii a SUA (USIC) este convinsa ca guvernul Rusiei a dirijat recentele compromiteri ale e-mailurilor unor persoane si institutii din SUA, inclusiv a unor organizatii politice americane. Recentele dezvaluiri ale unor presupuse e-mailuri piratate pe site-uri cum ar fi DCLeaks.com si WikiLeaks si de catre personajul online Guccifer 2.0 sunt in concordanta cu metodele si motivatiile eforturilor dirijate de Rusia. Aceste furturi si dezvaluiri sunt facute cu intentia de imixtiune in procesul electoral din SUA. Astfel de activitati nu sunt noi pentru Moscova \uffe2 rusii au folosit astfel de tactici si tehnici peste tot in Europa si Eurasia, de exemplu, pentru influentarea opiniei publice. Credem, tinand cont de amploarea si sensibilitatea acestor eforturi, ca numai cei mai inalti responsabili din Rusia ar fi putut autoriza aceste activitati (transmis de Reuter).<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref4\" name=\"_ftn4\">[4]<\/a> \u00cen 2014 compania a lansat platfirma Falcon care a stopat spargerile serv\u0103relor printr-o combina\u021bie de antivirus, detec\u021bie \u00een nodurile re\u021belei \u0219i r\u0103spuns, urm\u0103rire proativ\u0103 a hackerilor. \u00cen 2014 CrowdStrike au identifica pe atacatorii chinezi de la unitatea militar\u0103 was instrumental 61486 Armatei de Eliberare Popular\u0103 a RPChina care a p\u0103truns \u00een infrastructura SUA de unde au furat diverse documente.<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref5\" name=\"_ftn5\">[5]<\/a> Autorul descoperirii opera\u021biunilor cibernetice Aurora (2010) \u0219i Shady RAT (2013)<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref6\" name=\"_ftn6\">[6]<\/a> <strong>Cozy <\/strong>are mai multe forme: \u00eenvelitoare (pt. ceainic), comod, confortabil, tihnit.<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref7\" name=\"_ftn7\">[7]<\/a> <strong>Fancy<\/strong> are mai multe forme: articol de lux, capriciu,chef,cilindru de mod\u0103, cilindru de transport, cilindru fug\u0103tor al cardei de l\u00e2n\u0103,desen Jacquard, fantezie, g\u00e2nd, gust, idee, (putere de) imagina\u0163ie, \u00eenchipuire, pasiune,pl\u0103smuire, preferin\u0163\u0103, toan\u0103, volant, capricios, ciudat, cu toane, de bal mascat \u015fi costumat, de calitate superioar\u0103 (d. m\u0103rfuri), de fantezie, de mascarad\u0103, de ras\u0103 (d. animale), excentric, exorbitant (d. pre\u0163),extravagant,fantastic. Eu am ales extravagant.<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref8\" name=\"_ftn8\">[8]<\/a> Conform lui Frank Cilluffo (asistent special al pre\u0219edintelui SUA pentru politica cibernetic, Alperovitch cofondatorul lui CrowdStrike, este persoana care a jucat un rol critic \u00een stabilirea politici cibernetice a Americii: Dimitri, ca individ, a jucat un rol \u00een cre\u0219terea importan\u021bei politicilor de securitate nu numai \u00een sectorul privat dar \u0219i \u00een administra\u021bie.<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref9\" name=\"_ftn9\">[9]<\/a> Tat\u0103l lui era un fizician \u00een domeniul nuclear care abia a sc\u0103pat s\u0103 fie trimis la Cernob\u00e2l ca parte a unei echipe de salvare. Dimitri nu a avut coputer acasa dar s-a preg\u0103tit scriind programe\/algoritmi pe h\u0103rtie. \u00cen 1990 tat\u0103l lui a fost trimis \u00een SUA \u00een Maryland \u00eentr-un program de preg\u0103tire pentru fizicienii din domeniul nuclear. Dimitri a r\u0103mas acas\u0103 cu bunicii ca z\u0103log pentru familie. Cand familia s-a re\u00eentors tat\u0103l lui Dimitri a primit un PC IBM. \u00cen 1994 tat\u0103l s\u0103u a primit o viz\u0103 pentru Canada (\u00een timpul pre\u0219edin\u021biei lui Boris El\u021b\u00een) de unde Dimitri, dup\u0103 un an, a plecat \u00een\u00a0 SUA, \u00een ora\u0219ul Chattanooga unde a lucrat pentru Tennessee Valley Authority.<div class=\"fusion-clearfix\"><\/div><\/div><\/div><\/div><\/div><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Washingtonul se afl\u0103 \u00een febra alegerilor preziden\u021biale. \u00cen acest timp ordinea interna\u021bional\u0103 este \u00een mijlocul unor transform\u0103ri tectonice. Noua administra\u021bie de la Casa Alb\u0103 va trebui s\u0103 reg\u00e2ndeasc\u0103 rolul Americii \u00een lume, iar dezbaterea Marii Strategii<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":4383,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[74],"tags":[],"class_list":["post-4382","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alexandru-grumaz-en"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4382"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4382"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4382\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4448,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4382\/revisions\/4448"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4383"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4382"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4382"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4382"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}