Politica fa\u021b\u0103 de China o afacere de familie. <\/strong>Jared Kushner \u0219i so\u021bia sa Ivanka au devenit juc\u0103torii cheie \u00een rela\u021bia cu China. Explica\u021bia este prezen\u021ba \u00eemediat dup\u0103 alegerile americane a lui Herry Kissinger \u00een anturajul echipei Trump \u0219i a deschiderii unui canal de comunicare cu Beijingul de omul care a trasat \u00een timpul administra\u021biei Nixon cale de urmat \u00een ceea ce prive\u0219te rela\u021bia cu China. Spuneam c\u0103 Ivanka este \u0219i ea parte \u00een aceast\u0103 rela\u021bie prin participarea ei, cu ocazia Anului Lunar Chinezesc, la recep\u021bia de la ambasada Chinei la Washington, \u00een luna februarie 2017, \u00eempreun\u0103 cu fica ei Arabella, care a studiat Mandarina. Arabella a participat \u0219i \u00een prima zi summitul ca translator al pre\u0219edintelui Xi la \u00eent\u00e2lnirea de la Mar-a-Lago.<\/li>\n<\/ul>\n <\/p>\n
<\/p>\n
Richard Hass, pre\u0219edintele Consiliului pentru Rela\u021bii Externe, un NGO specializat pe problele geopolitice \u0219i de rela\u021bii interna\u021bionale, spunea despre summit:<\/p>\n
Aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire nu trebuie citit\u0103 \u00een cheia unui summit tradi\u021bional prin evaluarea a c\u00e2te aranjamente specifice au fost semnate sau c\u00e2te promisiuni au fost livrate. A fost o oportunitate pentru noul pre\u0219edinte american \u0219i echipa sa, din care niciunul <\/em>nu are cuno\u0219tin\u021be despre China, s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 \u021bara \u0219i liderii ei. Chinezi au fost ner\u0103bd\u0103tori s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 mai bine cum este noul pre\u0219edinte, pre\u0219edinte care difer\u0103 \u00een multe privin\u021be de fo\u0219tii pre\u0219edin\u021bi americani. Dac\u0103 au reu\u0219i s\u0103 evite o criz\u0103 asupra comer\u021bului \u0219i s\u0103 stabileasc\u0103 un mecanism de a coopera \u00een privin\u021ba Coreei de Nord, Mar-a-Lago poate fi v\u0103zut\u0103 ca un succes<\/em>.<\/p>\nRela\u021biile din aripa de Vest a Casei Albe<\/p>\n
Pentru a \u00een\u021belege mai bine contextul de mai sus o s\u0103 facem o scurt\u0103 revedere a rela\u021biilor actuale de la Casa Alb\u0103 din aripa de Vest. Odat\u0103 cu numirea generalului H. R. McMaster \u00een func\u021bia de Consiler de Securitate Na\u021bional\u0103 lucrurile l\u0103sate \u00een dezordine de predecesorul s\u0103u generalul Michael Flynn au \u00eenceput s\u0103 fie aduse \u00een matca lor. Astfel f\u0103r\u0103 a da interviuri dar cu o hot\u0103r\u00e2re exemplar\u0103 generalul McMaster s-a impus \u00een fa\u021ba stafului de la Casa Alb\u0103 fiind al\u0103turi de Kushner, Choen \u0219i Powell cele mai importante figuri din administra\u021bie din aripa de Vest.\u00a0 Donald Trump a dispus retragerea consilierului Steve Bannon din Consiliul Na\u0163ional de Securitate deoarece prezen\u021ba sa nu mai era necesar\u0103 odat\u0103 cu plecarea lui Flynn. Bannon se spune c\u0103 a fost omul care\u00a0 l-a supraveghet pe generalul Flynn considerat pu\u021bin cam impulsiv<\/em>. De asemenea restructurarea i-a readus \u00een Consiliu de Securitate Na\u021bional\u0103 pe Directorul Comunit\u0103\u021bii de Informa\u021bii \u0219i pe pre\u0219edintele Comitetului \u00centrunit al \u0218efilor de State Majore. Decizia este considerat\u0103 ca fiind o cre\u015ftere a influen\u0163ei consilierului preziden\u0163ial pentru Siguran\u0163\u0103 Na\u0163ional\u0103, Herbert McMaster dar nu numai. Sunt c\u00e2teva motive pentru care Bannon a fost scos din lista Consiliului Na\u021bional de Securitate. Bannon nu are expertiz\u0103 pe politic\u0103 extern\u0103 fiind un admirator al partidelor na\u021bionaliste europene de drepta care sunt sponsorizate de Kremlin. Ce ne spune aceast\u0103 reducere a statutului lui Bannon: acesta intr\u0103 \u00een carantin\u0103! Bannon este un simpatizat a lui Putin dar \u00een condi\u021biile \u00een care Assad a folosit arme chimice fiind ap\u0103rat de ru\u0219i, o rela\u021bie cu Moscova devine un pod prea \u00eendep\u0103rtat<\/em><\/strong>. Noul centru de gravita\u021bie va fi format din McMaster, Tillerson, Kelly (Secretarul de la Homeland Security) \u0219i Mattis. Ace\u0219tia sunt cei care vor preg\u0103ti direc\u021biile de politic\u0103 extern\u0103 ale SUA, incluz\u00e2ndu-le pe cele care fac referire la Rusia, Siria, Coreea de Nord, Iran \u0219i China. Bannon cu temperamentul s\u0103u na\u021bionalist strident \u0219i cu conceptul de deconstruc\u021bie a administra\u021biei a avut ciocniri, \u00een aripa de Vest \u00a0\u0219i cu directorul Consiliului Na\u021bional Economic,\u00a0 Gary Cohn, \u00een special pe temele din agenda pre\u0219edintelui. Cohn este \u00eenregistrat ca membru al Partidului Democrat dar a crescut al\u0103turi de Kushner \u00een lunile din urm\u0103 \u0219i este aliat cu adjunctul lui McMaster, Dina Powell (n\u0103scut\u0103 \u00een Cairo dintr-o familie de religie Copt\u0103, care a lucrat \u00een administra\u021bia Bush \u0219i din 2007 a fost \u00een echipa Cohn la Goldman Sachs) A\u0219a a ap\u0103rut grupul de putere condus de Kushner, cel mai puternic, la ora actual\u0103, din Casa Alb\u0103.\u00a0 Bannon, de\u0219i pleac\u0103 dintr-o zon\u0103 important\u0103 pentru administra\u021bia de la Casa Alb\u0103, el r\u0103m\u00e2ne confident pre\u0219edintelui Trump cu care lucreaz\u0103 \u00eendeaproape pe problemele de politic\u0103 intern\u0103 \u0219i ceva din capitolul de politic\u0103 extern\u0103. Nu numai ie\u0219irea lui Bannon din Consiliul de Securitate Na\u021bional\u0103 este important\u0103. Generalul McMaster conduce acum Consiliul de Securitate Na\u021bional\u0103 dar \u0219i Consiliul Homeland Security prezidat de Tom Bossert. P\u00e2n\u0103 acum cele dou\u0103 erau puse pe acela\u0219i nivel de importan\u021b\u0103. Restructurarea \u00een aripa de Vest continu\u0103 cu plecarea lui \u00a0K.T. McFarland, al c\u0103rui rol de adjunct al Consilierului de Securitate Na\u021bional\u0103, a fost \u00een discu\u021bie odat\u0103 cu plecarea lui Michael Flynn. Se a\u0219teapt\u0103 ca McFarland s\u0103 fie numit ambasador al SUA \u00een Singapore. Cu Flynn, Bannon \u0219i McFarland ie\u0219i\u021bi din zona de Consiliului Na\u021bional de Securitate, generalul locotenent \u00a0H.R.McMaster devine cel care decide politica de securitate a SUA, politic\u0103 pe care o supune aprob\u0103rii pre\u0219edintelui. Avem acum o confruntare \u00eentre dou\u0103 tabere cea ultra-na\u021bionalist\u0103 a lui Bannon \u0219i cea pragmatic\u0103 a lui Kushner.\u00a0 C\u00e2t prive\u0219te liderul de la Casa Alb\u0103, Kathleen H. Hicks, fost oficial la Pentagon actualmente la Centru de Studii Strategice \u0219i Interna\u021bionale spunea: Deocamdat\u0103 nu exist\u0103 o doctrin\u0103 Trump pentru politica extern\u0103. Sunt numai caracteristicile omului care conduce: impredictibilitate, instinct \u0219i lips\u0103 de disciplin\u0103<\/em>. Nu \u00eencerc s-o contrazic dar se pare c\u0103 \u00een scurtul timp petrecut la Casa Alb\u0103, Donald Trump a \u00eenv\u0103\u021bat extrem de multe lucruri. Va veni \u0219i doctrina odat\u0103 cu \u00eenchegarea stafului din aripa de Vest a Casei Albe.<\/p>\nCapcana lui Tucidide<\/strong><\/p>\n\u00cent\u00e2lnirea de la Mar-a-Lago \u00eentre pre\u0219edintele chinez Xi Jinping \u0219i pre\u0219edintele Donald Trump este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, cea mai important\u0103 reuniune de politic\u0103 extern\u0103 a \u00eenc\u0103 tinerei administra\u021bii Trump. Traiectoria urm\u0103torii patru ani depinde, \u00een mare m\u0103sura de modul \u00een care cele dou\u0103 \u021b\u0103ri interac\u021bioneaz\u0103, depinde de modul \u00een care vor evita o confruntare comericial\u0103 sau militar\u0103. Pe termen lung o rela\u021bie bun\u0103 sino-american\u0103 va defini modul de cooperare \u00een rezolvarea crizelor globale iar una rece va duce la accentuarea st\u0103rii de impredictibilitate global\u0103. Trebuie s\u0103 amintim c\u0103 exist\u0103 \u0219colii de g\u00e2ndire care prezic c\u0103 aceast\u0103 rela\u021bie va deveni una antagonic\u0103. Autorul istoriei R\u0103zboiului Peloponezian, Tucidide, a fost invocat pentru faimoasa metafor\u0103 denumit\u0103 Capcana lui Tucidide<\/strong> care explic\u0103 faptul c\u0103 exist\u0103 riscul unui r\u0103zboi \u00eentre dou\u0103 puteri, una global\u0103 \u0219i una \u00een cre\u0219tere a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00eentre Atena \u0219i Sparta \u00een vechea Grecie. Tucidide a oferit o puternic\u0103 introspec\u021bie la r\u0103d\u0103cinile R\u0103zboiului din Peloponez. El a identificat dou\u0103 elemente \u00een dinamica confrunt\u0103rii: puterile \u00een cre\u0219tere devin con\u0219tiente de importan\u021ba lor \u0219i cer un acces mai mare la solu\u021bionare problemelor interna\u021bionale, pe de o parte \u0219i frica, insecuritatea \u0219i determinarea \u00een p\u0103strarea statutul existent, pe de alt\u0103 parte, pentru ce-i care de\u021bin puterea. \u00cen cazul descris de Tucidide \u0219i \u00eent\u00e2mplat \u00een sec. V B.C., Atena a r\u0103s\u0103rit ca un turn de civiliza\u021bie<\/em> cu progrese deosebite \u00een filozofie, istorie, arhitectur\u0103, democra\u021bie \u0219i arta militar\u0103 a r\u0103zboiului naval. Acest lucru a \u0219ocat Sparta, care pentru un secol a fost principala putere \u00een Peloponez. Tucidide a considerat pozi\u021bia Atenei ca una normal\u0103 datorit\u0103 cre\u0219terii ei. Astfel \u00eencrederea \u00een sine, con\u0219tiin\u021ba sa fa\u021b\u0103 de nedrept\u0103\u021bile trecutului, sensibilitatea sa la cazuri de lips\u0103 de respect \u0219i insisten\u021ba ca aranjamentele anterioare s\u0103 fie revizuite pentru a reflecta noile realit\u0103\u021bi ale puterii au creat din Atena un inamic pentru Sparta. A fost de asemenea firesc, explica Tucidide, c\u0103 Sparta a interpretat pozi\u021bia atenian\u0103 drept nerezonabil\u0103, consider\u00e2nd c\u0103 Atena este nerecunosc\u0103toare \u0219i amenin\u021b\u0103 sistemul \u00een care aceasta a \u00eenflorit \u0219i s-a dezvoltat. Tucidide s-a concentrat pe schimbarea balan\u021bei de putere dar \u0219i asupra modului de a percepe situa\u021bia de c\u0103tre liderii de la Atena \u0219i Sparta. La acestea a ad\u0103ugat o introspec\u021bie asupra modului cum ace\u0219tia au str\u00e2ns alian\u021bele cu alte state \u00een scopul echilibr\u0103rii situa\u021biei (de aceea George Washington a declarat c\u0103 America trebuie s\u0103 fie atent\u0103 s\u0103 nu fie \u00eencorsetat\u0103 de alian\u021be<\/em>). C\u00e2nd conflictul a izbucnit \u00eentre ora\u0219e de nivelul doi (clasificare ca importan\u021b\u0103 dup\u0103 cea a Atenei sau a Spartei), Corint \u0219i Corcira (acum Corfu), Sparta a considerat necesar s\u0103 apere Corintul iar Atena s\u0103 apere aliatul s\u0103u Corcira. C\u00e2nd r\u0103zboiul s-a terminat, dup\u0103 30 de ani, Sparta a fost victorioas\u0103 dar ambele state s-au ruinat, l\u0103s\u00e2nd Grecia vulnerabil\u0103 \u00een fa\u021ba per\u0219ilor. Alt exemplu vine din Europa. \u00a0Cu opt ani \u00eenainte de izbucnirea Primului R\u0103zboi Mondial regele Edward VII al Angliei a cerut Primului Ministru s\u0103-i explice de ce guvernul de la Londra a devenit neprietenos cu v\u0103rul s\u0103u Kaiserul Wilhelm al II-lea al Germaniei \u00een loc s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 atent America pe care el o vedea drept o mare amenin\u021bare. Primul ministru a cerut o analiz\u0103 de la cel care r\u0103spundea \u00een cadrul Ministerului de Externe (Foreign Office), Eyre Crowe, de rela\u021bia cu Germania. Crowe a prezentat memorandumul s\u0103u \u00een ziua de Anul Nou 1907. Documentul este un diamant \u00een analele diploma\u021biei mondiale. Logica din ra\u021bionamentul lui Crowe este un ecou al celor scrise de Tucidide. \u00centrebarea central\u0103, a\u0219a cum a fost parafrazat\u0103 de Kissinger \u00een cartea sa On China<\/strong> (despre China) a fost urm\u0103toarea: Cre\u0219terea ostilit\u0103\u021bii \u00eentre Marea Britanie \u0219i Germania vine din capabilit\u0103\u021bile Germaniei sau din cauza conducerii acestei \u021b\u0103ri?<\/em> Crowe a pus-o pu\u021bin diferit: Urmare a politici hegemonice \u0219i a cre\u0219terii puterii maritime a Germaniei apare o amenin\u021bare existen\u021bial\u0103 la independen\u021ba vecinilor s\u0103i \u0219i \u00een ultimul r\u00e2nd asupra existen\u021bei Angliei? <\/em>R\u0103spunsul lui Crowe a fost ambigu: capabilit\u0103\u021bile sunt cheia<\/em>. Economia Germaniei a dep\u0103\u0219it-o pe cea a Marii Britanii a\u0219a \u00eenc\u00e2t Germania a devenit nu numai o putere economic\u0103 dar a devenit \u0219i o putere militar\u0103. Cu cea mai puternic\u0103 armat\u0103 din Europa, la vremea aceea, Germania dezvolt\u0103 o for\u021b\u0103 naval\u0103 pe m\u0103sura puterii sale economice. Kissinger scria c\u0103 odat\u0103 ce Germania \u0219i-a asigurat puterea naval\u0103 devenea o amenin\u021bare pentru Anglia \u0219i crea o incompatibilitate cu Imperiu Britanic.<\/em> La moartea lui Edward al VII-lea, \u00een 1910, au participat la funeralii succesorul s\u0103u George al V-lea, \u00eempreun\u0103 cu Thedor Roosevelt, pre\u0219edintele SUA \u0219i cu Kaiser-ul Wilhelm al Germaniei. La un moment dat Roosevelt (un fan al studiului puterilor navale \u0219i campion al construc\u021bie flotei militare americane) l-a \u00eentrebat pe Wilhelm dac\u0103 consider\u0103 necesar\u0103 semnarea unui memorandum pentru oprirea cursei \u00eenarm\u0103rilor navale \u00eentre Germania \u0219i Anglia? La aceasta Kaiserul a r\u0103spuns c\u0103 Germania este determinat\u0103 s\u0103 devin\u0103 o putere naval\u0103 de prim rang. A explicat c\u0103 a crescut \u00een Anglia \u0219i c\u0103 se simte un englishman. \u00cen afar\u0103 de Germania \u00eemi pas\u0103 de Anglia. Ador Anglia!<\/em> a \u00eencheiat Kaiserul.<\/p>\nC\u00e2nd Fran\u021ba revolu\u021bionar\u0103 a amenin\u021bat suprema\u021bia Angliei asupra oceanelor \u0219i balan\u021ba de putere \u00een Europa, Anglia a distrus flota lui Napoleon Bonaparte \u00een 1805 \u0219i a trimis armata sa \u00een Spania \u0219i la Waterloo. Dup\u0103 restaurarea dinastiei Menji \u00een1868 o modernizare rapid\u0103 a economiei \u0219i a structurilor militare ale Japoniei au f\u0103cut ca aceasta s\u0103 amenin\u021be suprema\u021bia China \u0219i Rusiei \u00een Asia de est, rezultat\u0103 \u00een r\u0103zboaie datorit\u0103 c\u0103rora Japonia a deveni liderul regiunii. Multe astfel de confrunt\u0103ri au sf\u0103r\u0219it dramatic. O echip\u0103 de la Centru Belfer de Stiin\u021be \u0219i Afaceri Interna\u021bionale din Universitatea Harvard a analizat cazurile similare de-a lungul istoriei. \u00cen 12 din 16 cazuri din ultimii 500 de ani rezultatul a fost r\u0103zboiul. C\u00e2nd p\u0103r\u021bile au evitat r\u0103zboiul au trebuit ajust\u0103ri mari \u0219i durerose \u00een atitudini, ac\u021biuni nu numai de partea celui care aspira la un nou statut dar \u0219i de partea celui care era \u00een pole-position. Nu \u0219tiu c\u00e2t de posibil\u0103 este o confruntare \u00eentre cele dou\u0103, dar \u0219tiu c\u0103 diferen\u021ba \u00eentre economia Rusiei \u0219i cea a Chinei este enorm\u0103 cea chinez\u0103 fiind o economie care cuprinde toate domeniile, fiind integrat\u0103 \u00een economia global\u0103. Deci China are motive \u00eentemeiate s\u0103 nu ac\u021bioneze, din impruden\u021b\u0103 \u00een rela\u021biile comerciale externe, a\u0219a \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu cumva s\u0103 plaseze interesele sale economice c\u00e2t \u0219i stabilitatea politic\u0103 intern\u0103 unui risc major. Xi Jinping la precedenta vizit\u0103 \u00een SUA, \u00een 2015, la Seattle, a \u021binut un discurs \u00een care a vorbit \u0219i de Capcana lui Tucidide<\/strong>. El declara: \u00een primul r\u00e2nd trebuie s\u0103 citim corect inten\u021biile strategice ale fiec\u0103ruia apoi s\u0103 construim un nou model de rela\u021bii \u00eentre marile puteri bazat pe respect reciproc, c\u00e2\u0219tig similar \u00een cooperare \u0219i non-cofruntare militar\u0103. Vrem s\u0103 ad\u00e2ncim rela\u021bia cu SUA \u00een domeniile strategice. Vrem s\u0103 vedem mai mult\u0103 \u00een\u021belegere \u0219i \u00eencredere, mai pu\u021bin\u0103 suspiciune \u00een vederea evit\u0103rii gre\u0219elilor de calcul. Ne baz\u0103m strict pe judecarea faptelor pentru a nu deveni victimele hazardului, a informa\u021biilor false \u0219i a gre\u0219elilor de calcul. Nu exist\u0103 o a\u0219a numit\u0103 Capcan\u0103 a lui Tucidide \u00een lumea actual\u0103. Dar marile puteri\u00a0 pot crea, din timp \u00een timp,\u00a0 o astfel de capcan\u0103 \u00een care ele \u00eens\u0103le s\u0103 cad\u0103<\/em>.\u00a0 \u00centr-o singur\u0103 genera\u021bie, o na\u021biune care nu ap\u0103rea pe nicio evaluare mondial\u0103 a s\u0103rit \u00een Liga \u00eent\u00e2i. Niciodat\u0103 \u00een istorie o na\u021biune nu a crescut a\u0219a de repede. \u00cen 1980 economia Chinei era mai mic\u0103 dec\u00e2t cea a Olandei. Anul trecut cre\u0219terea economic\u0103 a Chinei era egal\u0103 cu PIB-ul Olandei.<\/p>\nTrebuie s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 provoc\u0103rile geostrategice ale acestei ere nu sunt numai extremismul islamic sau Rusia. Cre\u0219terea Chinei va avea un impact deosebit asupra puterii SUA care a adus pacea \u0219i prosperitatea timp de 70 de ani. A\u0219a cum declara fostul lider din Singapore, Lee Kuan, \u00a0implicarea Chinei \u00een echilibrul lumii este a\u0219a de mare \u00eenc\u00e2t balan\u021ba global\u0103 trebuie schimbat\u0103. Nu po\u021bi s\u0103 pretinzi c\u0103 acesta este un alt mare juc\u0103tor. Acesta este cel mai mare juc\u0103tor din istoria lumii<\/em>. To\u021bi \u0219tim despre cre\u0219tera Chinei dar pu\u021bini realiz\u0103m magnitudinea. Niciodat\u0103 \u00een istorie o na\u021biune nu s-a ridicat at\u00e2t de repede, at\u00e2t de sus \u0219i \u00een at\u00e2tea domenii ale puterii. Cum spunea fostul pre\u0219edinte al Cehiei, \u00a0Vaclav Havel, totul se \u00eent\u00e2mpl\u0103 at\u00e2t de repede \u00eenc\u00e2t suntem buim\u0103ci\u021bi<\/em>. Pivotul Asia al administra\u021biei Obama s-a dovedit a fi o m\u0103sur\u0103 \u00een\u021beleapt\u0103 de\u0219i la vremea respectiv\u0103 a bulversat cancelariile Europei.<\/p>\n[1]<\/a> SUA \u0219i Coreea de Sud au \u00eencheiat \u00een iulie 2016 un acord de instalare a sistemului antirachet\u0103 dup\u0103 o alt\u0103 serie de teste cu rachete \u0219i \u00eencerc\u0103ri nucleare ale regimului de la Phenian. China, care sus\u021bine c\u0103 sistemul antirachet\u0103 american THAAD (Terminal High Altitude Area Defense \u2014 ap\u0103rare final\u0103 la mare altitudine) va aduce atingere propriei sale securit\u0103\u021bi \u0219i va spori riscurile de conflict \u00een regiune, a decretat mai multe m\u0103suri considerate \u00een Coreea de Sud ca sanc\u021biuni.<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Prafraz\u00e2nd o emisiune de la radio, \u00cent\u00e2lniri capitale, la Washington s-a derulat zilele acestea un summit, cu conota\u021bii geopolitice globale, \u00eentre pre\u0219edintele SUA, Donald Tump \u0219i pre\u0219edintele Chinez, Xi Jingping. Prea repede, ar spune unii, la nici 100 de zile de la instalarea noii administra\u021bii la Casa Alb\u0103 \u0219i \u00een toiul lans\u0103rilor de rachete balistice KN-15, Nord Coreene, cu raz\u0103 medie de ac\u021biune. Rememorarea evenimentelor-filiera Kissinger \u00cenaintea summitului de la Mar-a-Lago agenda discu\u021biilor fusese stabilit\u0103. Ve\u021bi spune: este normal. Da dar modul \u00een care a fost stabilit\u0103 este important. Niciunul dintre pre\u0219edin\u021bii SUA de dup\u0103 90 nu s-a \u00eent\u00e2lnit cu omologul s\u0103u chinez \u00een primul an de la alegerea sa […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[26],"tags":[],"class_list":["post-4743","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-alexandru-grumaz"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4743"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4743"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4743\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4744,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4743\/revisions\/4744"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4743"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4743"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4743"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}