{"id":4747,"date":"2017-05-18T02:22:36","date_gmt":"2017-05-17T23:22:36","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cass-ro.org\/nato-dincolo-de-granita-actuala\/"},"modified":"2018-02-06T12:44:16","modified_gmt":"2018-02-06T10:44:16","slug":"nato-dincolo-de-granita-actuala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/nato-dincolo-de-granita-actuala\/","title":{"rendered":"NATO dincolo de grani\u021ba actual\u0103?"},"content":{"rendered":"

Ast\u0103zi politica extern\u0103 trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu un efort concertat pentru descurajarea rivalit\u0103\u021bii \u00eentre marile puteri, a competi\u021biei \u0219i \u00een primul r\u00e2nd pentru evitarea unei st\u0103ri conflictuale la nivelul sistemului interna\u021bional – scria Richard Hass \u00een noua sa carte O lume \u00een dezordine<\/strong>.<\/p>\n

Richard Hass motiva acest lucru prin: (1) O astfel de deteriorare ar fi extrem de costisitoare chiar dac\u0103 nu va conduce la un conflict \u0219i (2) rela\u021biile adverse ar face dificil\u0103 cooperarea \u00een ac\u021biunile \u00eempotriva noilor provoc\u0103ri globale sau regionale<\/em>. Va fi u\u0219or de realizat? Din c\u00e2te scria Tucidide

[1] acum c\u00e2teva sute de ani aceast\u0103 abordare ar fi o schimbare de paradigm\u0103: rivalitatea \u00eentre puterile majore ale zilei \u0219i cre\u0219terea competi\u021biei este modul natural de derulare al afacerilor interna\u021bionale<\/em>.<\/p>\n

Care este situa\u021bia \u00een rela\u021biile actuale \u00eentre SUA, China \u0219i Rusia principali competitori geostrategici globali? Destul de complicat\u0103 pentru c\u0103 \u00een realitate sunt adversari, \u00een ciuda unor ac\u021biuni \u0219i declara\u021bii diplomatice, SUA pe de o parte \u0219i China \u0219i Rusia de celalt\u0103 parte. La acestea se adaug\u0103 Corea de Nord, Iranul \u0219i grup\u0103rile teroriste, adversari de import, care sunt la r\u00e2ndul lor o amenin\u021bare semnificativ\u0103 la o scar\u0103 limitat\u0103 regional. UE este, din p\u0103cate, \u00een c\u0103utarea unei solu\u021bii la problemele interne. Problema pentru SUA este evitarea unui nou R\u0103zboi Rece sau chiar a unei confrunt\u0103ri militare regionale. At\u00e2t Rusia c\u00e2t \u0219i China pun presiune<\/em> pe zonele adiacente geografic: Europa de Est \u0219i Marea Chinei de Sud. Aceste fapte introduc conceptul de loca\u021bie militar\u0103 (baze militare) a SUA l\u00e2ng\u0103 zonele de posibil conflict, \u00een cazul \u00een care Washingtonul dore\u0219te s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 relevant pentru lumea liber\u0103. At\u00e2t Moscova c\u00e2t \u0219i Beijingul trebuie s\u0103 fie con\u0219tiente c\u0103 SUA pot r\u0103spunde local \u00een oricare din aceste regiuni \u0219i datorit\u0103 alian\u021belor bilaterale pe care le au. Ce implic\u0103 acest lucru? \u00cen Europa \u00eenseamn\u0103 apropierea de grani\u021ba de est a UE a construc\u021biilor militare apar\u021bin\u00e2nd NATO (baze militare existente la ora actual\u0103 \u00een Occident) dar \u0219i a noi construc\u021bii europene care s\u0103 fie definite ca rezultat al Declara\u021biei Comune NATO-UE dat\u0103 la Summitul de la Var\u0219ovia. O zon\u0103 tampon, denumit\u0103 Intermarium, construit\u0103 conceptual de generalul polonez Jozef Pilsudski \u00een perioada interbelic\u0103 devine de mare interes \u00een ziua de ast\u0103zi c\u00e2nd resurgen\u021ba Rusiei este din ce \u00een ce mai accentuat\u0103.<\/strong> Intermarium a fost un plan al c\u0103rui rol era cel de a proteja statele din Europa Central\u0103 \u015fi de Est de ac\u0163iunile revendicative ale celor dou\u0103 foste imperii, Rusia \u0162arist\u0103, devenit\u0103 Uniunea Sovietic\u0103, \u015fi Germania. Zona era cuprins\u0103 \u00eentre Marea Baltic\u0103 \u0219i marea Neagr\u0103. Peste 7.000 de militari au fost disloca\u021bi de-a lungul grani\u021belor cu Rusia. Satele Baltice, Polonia, Romania \u0219i Bulgaria gazduiesc pe teritoriul lor solda\u021bi din toate cele 28 de \u021b\u0103ri membre ale Aliantei Nord-Atlantice. Cea mai numeroas\u0103 prezen\u021b\u0103 militar\u0103 se afla \u00een Polonia, unde sta\u021bioneaz\u0103 4000 de soldati, al\u021bi 1200 aflandu-se \u00een Letonia, Estonia \u0219i Lituania. Conform Ministerului Ap\u0103r\u0103rii din Rom\u00e2nia, \u00een jur de 500 de militari americani care fac parte din Batalionul 1 \u201eVulturii lupt\u0103tori\u201d (\u201eFighting Eagles\u201d) \u015fi care au \u00een dotare tancuri M1 Abrams, ma\u0219ini de lupt\u0103 a infanteriei M2 Bradley \u015fi obuziere autopropulsate calibrul 155 mm M109A6 Paladin sunt disloca\u021bi \u00een Rom\u00e2nia. La aceste efective se adaug\u0103 avioane britanice de atac Typhoon care vor fi desfa\u0219urate \u00een aceasta var\u0103 \u00een Romania, \u00een cadrul unei misiuni de patrulare a NATO. America aduce pentru prima dat\u0103, din 1990 \u00eencoace, tancuri \u00een Europa. Rusia i\u0302ncepe sa\u0306 fie i\u0302n dificultate i\u0302n momentul de fat\u0327a\u0306 deoarece multiple fronturi se deschid la granit\u0327ele sale. Problema nu se pune ata\u0302t i\u0302n termeni militari, ca\u0302t de comunicare, imagine \u0219i de moral al trupelor proprii.<\/p>\n

Odat\u0103 cu venirea la Casa Alb\u0103 a lui Donald Trump linile de politic\u0103 extern\u0103 ale SUA s-au schimbat, noile direc\u021bii fiind enun\u021bate \u00een campania electoral\u0103. Acestea, \u00een opinia lui Donald Trump, sunt: (1) structurile interna\u021bionale \u0219i ideologiile rezultate dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial nu mai servesc interesul american; (2) acordurile de liber schimb nu sunt absolut potrivite, iar beneficiile date de ele sunt circumstan\u021biale;(3) angajamentul SUA fa\u021b\u0103 de alia\u021bi trebuie analizat \u00een func\u021bie de interesele SUA \u0219i de modul de ac\u021biune al alia\u021bilor; (4) cele de mai sus trebuie m\u0103surate \u00een func\u021bie de interesul economic \u0219i strategic al SUA. R\u0103m\u00e2ne ca Departamentul de Stat sub conducerea lui Rex Tillerson s\u0103 stabileasc\u0103 strategia de aplicare. Pot ap\u0103rea modific\u0103ri, pot ap\u0103rea nuan\u021b\u0103ri pot ap\u0103rea lucruri noi care nu au fost luate \u00een calcul p\u00e2n\u0103 acum. Dinamica acestora va fi mai clar\u0103 la finele celor 100 de zile de guvernare.<\/p>\n

NATO-UE<\/strong><\/p>\n

NATO r\u0103m\u00e2ne puntea de leg\u0103tura dintre cele dou\u0103 maluri ale Atlanticului, puntea f\u0103r\u0103 de care Europa dar \u0219i America nu ar fi \u00een siguran\u021b\u0103. A\u0219a cum spunea Secretarul Ap\u0103r\u0103rii James Mattis: Dac\u0103 NATO nu exista, trebuia inventat! <\/em>Generalul Mikhail Kostarakos, pre\u0219edintele Comitetului Militar al UE, declara \u00eentr-un interviu acordat pentru Defense News, c\u0103 aceast\u0103 cooperare \u00eentre UE \u0219i NATO s-a dezvoltat extrem de rapid \u00een ultimile luni, \u00een primul r\u00e2nd, datorit\u0103 faptului c\u0103 22 de state din cele 28 sunt \u0219i membre ale UE dar \u0219i pentru faptul c\u0103 exist\u0103 2 documente, Planul de implementare al Strategiei Globale de Securitate a UE \u0219i Planul de Ac\u021biune Militar\u0103 care au pus \u00een practic\u0103 aceast\u0103 cooperare<\/em>. Cele doua structuri de comand\u0103 ale NATO \u0219i UE s-au pus de acord \u0219i au aprobat o agend\u0103 de ac\u021biune clar\u0103 \u0219i obiective specifice: 7 domenii de ac\u021biune precum r\u0103zboiul cibernetic, r\u0103zboiul hibrid, construc\u021bia structurilor \u0219i a capabilit\u0103\u021bilor militare dar \u0219i 40 de ac\u021biuni concrete. UE are \u00een Strategia Global\u0103 de Securitate trei priorit\u0103\u021bi: managementul crizelor, crearea \u0219i construc\u021bia de capabilit\u0103\u021bi pentru \u021b\u0103rile partenere \u0219i protec\u021bia Europei. Avem \u00een Europa binomul Ap\u0103rare-Protec\u021bie. NATO asigur\u0103 ap\u0103rarea colectiv\u0103<\/strong> conforma art. 5 din Tratatul de la Washington iar UE asigur\u0103 protec\u021bia <\/strong>cet\u0103\u021benilor europeni conform Tratatului de la Lisabona. Ambele ac\u021biuni se complecteaz\u0103 nefiind nevoie de un nou comandament aliat<\/strong> pentru Europa, deoarece avem deja pe cel al NATO, denumit Supreme Headquarters Allied Power Europe (SHAPE). Este sufiucient ce avem pe linie de comand\u0103 problemele care apar sunt datorate tehnicii de lupt\u0103 \u00eenvechite din dotarea armatelor europene \u0219i a lipsei de antrenament \u00een comun a trupelor din \u021b\u0103rile aliate. Deja, odat\u0103 cu venirea lui Donld Trump la Casa Alb\u0103, Germania \u0219i-a revizuit politica \u00een domeniul ap\u0103r\u0103rii pun\u00e2nd accet pe sprijinul \u021b\u0103rilor din Europa central\u0103 \u0219i de Est \u0219i pe modernizarea tehnicii militare dindotare. Rela\u021bia SUA-Germania \u00een noile condi\u021bii va defini, \u00een viitor, inclusiv evolu\u021bia Alian\u021bei. Va fi o ax\u0103 Washigton Bruxelles sau vor fi mai multe axe bilaterale? Vom avea un r\u0103spuns zilele acestea la Conferin\u021ba de Securitate de la Munchen unde va participa vicepre\u0219edintele american Mike Pence \u00eempreun\u0103 cu John Kelly Secretarul de Securitate Intern\u0103 \u0219i James Mattis, Secretarul Ap\u0103r\u0103rii. La conferin\u021b\u0103 vor va fi preznt\u0103 \u0219i o important\u0103 delega\u021bie de congresmeni condus\u0103 de senatoru John McCaine pre\u0219edintele Comitetului Serviciilor Armate din Senatul SUA.<\/p>\n

NATO c\u00e2teva considera\u021bii \u0219i \u00eentreb\u0103ri<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong>\u00centrebarea referitoare la relevan\u021ba NATO d\u0103inuie de 25 de ani, de la colapsul URSS, dar nu a fost vreodat\u0103 clar ridicat\u0103 de SUA ci numai de Moscova. NATO este o alian\u021b\u0103 creat\u0103 cu scopul ini\u021bial de a proteja Occidentul de URSS. Structura militar\u0103 a Alian\u021bei NATO dar \u0219i a Pactului de la Var\u0219ovia au reflectat puterea militar\u0103 \u0219i economic\u0103 a fiec\u0103rei p\u0103r\u021bi la vremea respectiv\u0103. Riscul mare era \u00een Europa pentru c\u0103 de aici au plecat ambele r\u0103zboaie mondiale. Pe termen lung SUA se angajase s\u0103 aduc\u0103 \u00eent\u0103rii militare, inclusiv arme nucleare \u0219i s\u0103 desf\u0103\u0219oare periodic exerci\u021bii militare cu for\u021bele europene \u00een teatrele de opera\u021bii din Occident. SUA elaborase Planul Marshall care a asigurat restartarea economic\u0103 a Europei colapsat\u0103 de r\u0103zboi. De ce a fost construit NATO?<\/strong> Pentru c\u0103 Europa nu-\u0219i putea asigura singur\u0103 o for\u021b\u0103 defensiv\u0103 suficient\u0103 \u00eempotriva URSS iar aportul SUA era indispensabil. Structura NATO, \u00een linii generale, nu s-a schimbat din 1991. Ce s-a schimbat a fost includerea fostelor state care au activat \u00een Pactul de la Var\u0219ovia \u00een Alian\u021b\u0103. Motivul extinderii a fost dat de consolidarea democra\u021biilor estice \u0219i asigurarea unui cadru de securitate pe continent al\u0103turi de extinderea UE. Spus mai simplu binomul UE – NATO a asigurat prosperitatea membrilor \u0219i integrarea \u00eentr-un climat politic \u0219i social garantat \u0219i securizat. De-a lungul timpului \u00een Congresul SUA, \u00een Senat \u00een special, s-a ridicat \u00eentrebarea referitoare la contribu\u021bia finaciar\u0103 a fiec\u0103rui stat din alian\u021b\u0103 la bugetul ap\u0103r\u0103rii. Europa nu a r\u0103spuns pozitiv la acest\u0103 \u00eentrebare dec\u00e2t \u00een c\u00e2teva state precum Marea Britanie, SUA \u0219i Grecia. \u00cen spatele afirma\u021biei pre\u0219edintelui SUA referitoare la faptul c\u0103 Alian\u021ba este \u00eenvechit\u0103, afirma\u021bie din timpul campaniei electorale, se ascund o serie de \u00eentreb\u0103ri pe care \u00eencerc\u0103m s\u0103 le deslu\u0219im. Astfel pot fi \u00eentreb\u0103ri de genul: (1) care este rolul NATO dup\u0103 dispari\u021bia URSS? ; (2) cum serve\u0219te NATO interesul na\u021bional al SUA? sau de ce contribu\u021bia Europei (30%) \u2013 nu este similar\u0103 cu cea a SUA (70%), nu numai financiar dar \u0219i ca preg\u0103tire militar\u0103 \u0219i echipare corespunz\u0103toare (UE are un PIB similar cu cel al SUA \u0219i cu 200 milioane de cet\u0103\u021beni mai mult)? R\u0103spunsul va trebui s\u0103-l d\u0103m pentru fiecare \u00eentrebare. Astfel: (1) la prima \u00eentrebare scopul NATO este s\u0103 garanteze securitatea membrilor s\u0103i ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la ora actual\u0103; (2) la \u00eentrebarea num\u0103rul doi NATO a servit interesul american din 1991 \u00een Irak, p\u00e2na la momentul actual \u00een Afganistan sau \u00een alte teatre de opera\u021bii (Oceanul Indian sau fosta Jugoslavie); (3) la \u00eentrebarea 3 r\u0103spunsul este c\u0103 m\u0103rimea \u0219i dotarea for\u021bei militare europene nu poate s\u0103 servesc\u0103 \u00eentodeauna, pe deplin, interesul american (vezi cazul r\u0103zboiului din Irak unde Fran\u021ba \u0219i Germania s-au opus particip\u0103rii dar \u0219i cel al Libiei unde logistica european\u0103 nu a fost suficient\u0103 derul\u0103rii unui r\u0103zboi pe o perioad\u0103 mai lung\u0103 de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103). SUA a fost 15 ani \u00een r\u0103zboi, iar contribu\u021bia NATO a fost numai \u00een Afganistan nu \u0219i \u00een Irak, unde a fost o coali\u021bie de voin\u021be<\/em>. De fapt o alian\u021b\u0103 este un loc al \u021b\u0103rilor suverane care vin cu propria lor politic\u0103 militar\u0103. Europa trebuie s\u0103 \u021bin\u0103 cont de 2 lucruri \u00een situa\u021bia de ast\u0103zi ca parte a NATO: (1) \u00een 2017 ce conteaz\u0103 pentru SUA este r\u0103zboiul \u00eempotriva ISIS din Orientul Mijlociu \u0219i (2) nu suntem \u00een 1955 iar Europa nu se preg\u0103te\u0219te de refacere dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial. Aria de responsabilitate a NATO este Europa iar conflictele \u00een care America a luptat au fost \u00een afara grani\u021belor de responsabilitate. \u0218i aici apare \u00eentrebarea dac\u0103 face sens ca Alian\u021ba s\u0103 fie men\u021binut\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 f\u0103r\u0103 conflicte? R\u0103spunsul este: Da.<\/strong> Din 2014 \u0219i Europa a devenit o zon\u0103 de conflict a\u0219a \u00eenc\u00e2t prezen\u021ba NATO devine relevant\u0103 pe zi ce trece. De asemenea poate c\u0103 \u00een noua Strategie a NATO (ultima a fost redactat\u0103 la Lisabona \u00een 2010) posibilitatea de ac\u021biune \u00een afara zonei de responsabilitate va fi clar conturat\u0103. Concluzia este c\u0103 Europa trebuie s\u0103-\u0219i redimensioneze structurile militare ale \u021b\u0103rilor din Alian\u021b\u0103, s\u0103 le echipeze corespunz\u0103tor \u0219i \u00eempreun\u0103 cu cele ale SUA, \u00een cadrul NATO, s\u0103 conteze \u00een ecua\u021bia securit\u0103\u021bii europene. <\/strong><\/p>\n

Repere pe linia trnsform\u0103rii NATO<\/strong><\/p>\n

Declara\u021bia de la Londra din 1990 a constituit punctul de plecare al transform\u0103rii actuale a NATO. O multitudine de agende de transformare precum cea a fostului secretar general lordul Roberson, Agenda Praga, apoi cea a lui Jaap de Hoop Scheffer care urm\u0103rea promovarea schimb\u0103rii \u00een domeniul planific\u0103rii ap\u0103r\u0103rii, gener\u0103rii for\u021belor \u0219i a finan\u021b\u0103rii comune, Agenda Munchen ini\u021biat\u0103 de cancelarul Gerhard Schroder care viza sporirea rolului NATO de forum al consult\u0103rilor trans-atlantice la nivel strategic, Agenda Summitului din \u021aara Galilor unde s-a pus problema cre\u0103rii For\u021bei de Rea\u021bie Rapid\u0103 sau Agenda Summitului NATO de la Var\u0219ovia care a decis desf\u0103\u0219urarea de trupe ale alian\u021bei, pe scheletul unei brig\u0103zi americane \u00een zona estic\u0103 a Alian\u021bei, au \u00eencercat s\u0103 schimbe Alian\u021ba \u00eentr-una moden\u0103.\u00a0 S\u0103 re\u021binem c\u0103 \u00eencep\u00e2nd dup\u0103 primul r\u0103zboi din Golf, NATO a urm\u0103rit s\u0103-\u0219i transforme for\u021bele militare astfel \u00eenc\u00e2t acestea s\u0103 devin\u0103 rapid dislocabile, interoperabile \u0219i sustenabile, conform principiilor americane. Progresul a fost lent. Numai anexarea ilegal\u0103 a Crimeei de c\u0103tre Rusia a accelerat evenimentele.<\/p>\n

Apari\u021bia amenin\u021b\u0103rilor atipice dup\u0103 sf\u0103r\u0219itul R\u0103zboiului Rece \u0219i evolu\u021biile unei Rusii resurgente \u00een Europa dar \u0219i \u00een Orientul Mijlociu, a f\u0103cut dificil\u0103 pentru alia\u021bi ajungerea la un consens privind o viziune comun\u0103 la nivel strategic. \u00cen acela\u0219i timp, abordarea acestor amenin\u021b\u0103ri solicit\u0103 o mai mare flexibilitate a planific\u0103rii strategice la nivelul alia\u021bilor. Adoptarea unei abord\u0103ri duale \u00een privin\u021ba transform\u0103rii a dus la dezvoltarea de for\u021be rapid dislocabile, c\u00e2t \u0219i la promovarea stabilit\u0103\u021bii \u0219i transparen\u021bei \u00een regiunile de criz\u0103. Totu\u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een prezent trasformarea organiza\u021biei nu a reu\u0219it s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 divizarea alia\u021bilor. Alia\u021bii trebuie s\u0103 fie preg\u0103ti\u021bi s\u0103 se confrunte cu provocarea dezbaterii aspectelor politice \u0219i de securitate controversate. Dac\u0103 nu vor reu\u0219i acest lucru, ei nu vor g\u0103si alt forum \u00een care s\u0103 o fac\u0103<\/strong>. O condi\u021bie necesar\u0103 pentru o alian\u021b\u0103 solid\u0103 este aceea c\u0103 alia\u021bii au nevoie s\u0103 abordeze decalajul dintre angajamentele politice pentru declan\u0219area opera\u021biunilor \u0219i furnizarea for\u021belor necesare pentru aceste opera\u021biuni<\/strong>.<\/p>\n

NATO nu este singura organiza\u021bie care trebuie reformat\u0103. Uniunea European\u0103 \u0219i Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite trebuie de asemenea s\u0103 se adapteze la noul mediu de securitate. \u00cen acela\u0219i timp eficacitatea viitoare a ONU este important\u0103 pentru transformarea NATO deoarece mandatul ONU reprezint\u0103 de multe ori o precondi\u021bie pentru ca mul\u021bi europeni s\u0103 ia \u00een considerare folosirea for\u021bei.<\/p>\n

\u00a0NATO \u0219i pre\u0219edintele Donald Trump<\/strong><\/p>\n

De-a lungul campaniei preziden\u021biale nou ocupant al fotoliului de la Casa Alb\u0103 a propus \u00een mod constant o analiz\u0103 a portofoliului alian\u021belor de peste m\u0103ri \u0219i \u00een acela\u0219i timp s-a exprimat cu privire la NATO ca la un organism \u00eenvechit construit \u00een timpul R\u0103zboiului Rece pentru scopurile de atunci. C\u00e2teva zile \u00eenaintea inaugur\u0103ri \u00eentr-un discurs pentru The Times noul pre\u0219edinte a complectat fraza din timpul campaniei cu urm\u0103toarele vorbe: \u021b\u0103rile aliate nu pl\u0103tesc o parte corect\u0103 pentru bugetul militar<\/em> (referitor la contribu\u021bia de 2% din PIB). A revenit \u00een discursul inaugural \u0219i a declarat c\u0103: este decis s\u0103 consolideze vechile alian\u021be<\/em>. Problema este c\u0103 de-a lungul timpului SUA a cheltuit miliarde de dolari pentru a \u00eent\u0103ri Alian\u021ba iar parteneri din Europa nu au mai pl\u0103ti pre\u021bul necesar p\u0103str\u0103rii capabilit\u0103\u021bilor militare la nivelul tehnologic actual. Doar 5 \u021b\u0103ri au pl\u0103tit 2% din PIB \u00een anii trecu\u021bi: Marea Britanie, Polonia, Estonia, Grecia \u0219i SUA. Conform spuselor lui Boris Jhonson, ministru de externe britanic, nu poate fi justificat faptul c\u0103 SUA pl\u0103te\u0219te 70% din bugetul NATO \u00een timp ce restul de 27 de \u021b\u0103ri din Alian\u021b\u0103 pl\u0103tesc 30%. Bine-\u00een\u021beles c\u0103 Rusia \u0219i China ar fi dorit ca Alian\u021ba s\u0103 dispar\u0103 dar a\u0219a cum sugera deun\u0103zi Secretarul Ap\u0103r\u0103rii al SUA, James Mattis, dac\u0103 NATO n-ar fi existat el trebuia inventat<\/em>. Trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 noul pre\u0219edinte al SUA a dat pu\u021bine detalii despre modul cum prive\u0219te NATO \u00een viitor. A l\u0103sat fereastra de oportunit\u0103\u021bi deschis\u0103 pentru orice fel de solu\u021bie. Acum mingea este \u00een terenul alia\u021bilor europeni. A\u0219a cum vor ac\u021biona a\u0219a vor primi \u0219i r\u0103spunsurile de la Washington.<\/p>\n

Noi rom\u00e2ni se pare ca am \u00een\u021beles trendul \u0219i am aprobat prin buget 2% dar am \u00eenceput \u0219i discu\u021biile, \u00eencheiate brusc \u00een 1999, privind cooperarea cu industria de ap\u0103rare din SUA \u00een vederea producerii unui elicopter de atac \u00een parteneriat, la Bra\u0219ov[2]<\/strong><\/a>.<\/em> \u00a0Cu Trump la Casa Alb\u0103 \u0219i cu 2% din PIB pentru armat\u0103 poate de data aceasta Bell Helicopter va fi c\u00e2\u0219tig\u0103tor. S\u0103 fim \u00een\u021bele\u0219i PUMA nu este un elicopter de atac este unul de c\u0103utare -salvare la fel ca \u0219i noul model care va fi construi de francezi la Bra\u0219ov. Viper este elicopterul de care armata are nevoie stringent\u0103. Acum \u00een\u021belegem de ce stocurile ac\u021biunilor militare la bursa din New York au crescut spectaculos odat\u0103 cu venire lui Trump la Casa Alb\u0103. E bine s\u0103 \u0219tim acest lucru! Arta tranzac\u021bion\u0103ri este valabil\u0103 \u0219i \u00een Europa la fel ca \u0219i \u00een America lui Trump.\u0218i apropos pot veni \u0219i francezii la licita\u021bie dac\u0103 aduc pentru Armata Rom\u00e2n\u0103 elicopterul de atac EC665 Tiger HAP.<\/p>\n

Cancelariile europene c\u00e2t \u0219i guvernele alia\u021bilor trebuie s\u0103 ia \u00een serios Summit NATO care va urma s\u0103 aib\u0103 loc \u00een 2017. Trump nu va asiata la 28 de prelegeri ale liderilor Alian\u021bei care vor reitera necesitatea ca America s\u0103 continue s\u0103 duc\u0103 o politica de ordine liberal\u0103 bazat pe reguli. <\/strong>Pre\u0219edintele american tocmai a c\u00e2\u0219tigat Casa Alb\u0103 cu un parcurs electoral total diferit unde piesa de greutate, exprimat\u0103 \u00een mod clar, a fost izola\u021bionalismul american similar cu cel expus de al \u0219aptelea pre\u0219edinte SUA Andrew Jackson[3]<\/a> sau mai bine zis o combina\u021bie a dou\u0103 \u0219coli de g\u00e2ndirea cea Jeffersonian\u0103 \u0219i cea Jacksonian\u0103. Un lucru este cert p\u00e2n\u0103 la ora actual\u0103 Generalul Michael Flynn, fostul consilier pe probleme de securitate al SUA, l-a sf\u0103tuit pe Trump s\u0103 sus\u021bin\u0103 intrarea Muntenegru \u00een NATO. Exist\u0103 deja avizul dat de Comisia senatorial\u0103 pentru Rela\u021bii Externe din Congres iar acesta trebuie supus votului Senatului unde sunt necesare 2 treimi din mebri senatului pentru ca hot\u0103r\u00e2rea s\u0103 fi aprobat\u0103 \u0219i apoi trimis\u0103 spre aprobare celor 28 de state din Alian\u021b\u0103. Deci l\u0103rgirea NATO continu\u0103 \u0219i sub noua administra\u021bie. \u00cen ciuda nesigurant\u0327ei create de declarat\u0327iile anterioare ale pres\u0327edintelui Donald Trump, SUA s\u0327i-au ment\u0327inut angajamentele \u00een cadrul NATO privind spat\u0327iul nord-est european, Polonia s\u0327i T\u0327a\u0306rile Baltice. Statele Unite au trimis \u00een Polonia \u00eenca\u0306 din ianuarie 87 de tancuri, 144 de vehicule blindate s\u0327i peste 3.500 de militari (cifrele Pentagonului) pentru a participa la exercit\u0327ii comune cu Polonia. O parte din aceste efective vor fi distribuite \u00eencep\u00e2nd cu prima\u0306vara acestui an, timp de 9 luni, pe teritoriul mai multor state NATO din regiune, ca parte a fort\u0327ei de descurajare.<\/p>\n

Europa va trebui s\u0103 propun\u0103 solu\u021bii noi de modernizarea a Alian\u021bei \u0219i de consolidarea a coeziunii acesteia. Alian\u021ba este mai mult dec\u00e2t necesar\u0103 \u00een condi\u021biile \u00een care at\u00e2t Rusia c\u00e2t \u0219i China s-au pozi\u021bionat \u00een zona gri<\/em><\/strong> a evolu\u021biilor strategice, economice, politice, militare \u0219i culturale. R\u0103zboiul hibrid va caracteriza timpul \u00een care tr\u0103im la fel cu R\u0103zboiul Rece a caracterizat perioda de p\u00e2n\u0103 la c\u0103derea comunismului<\/strong>.<\/p>\n

Secretarul General NATO Jens Stoltenberg a avut o conversa\u021bie telefonic\u0103 cu Donald Trump unde ei au reconfirmat importan\u021ba Alian\u021bei. S-au revizuit progresele \u00eempotriva terorismului (distrugerea ISIS) dar \u0219i a aloc\u0103rile din PIB pentru for\u021bele armate, teme pentru care Trump a mar\u0219at \u00een campania electoral\u0103. Au discutat de asemenea despre situa\u021bia din Ucraina \u0219i perspectivele g\u0103sirii unei solu\u021bii dar \u0219i despre dialogul cu Rusia. Am\u00e2ndoi \u0219i-au exprimat dorin\u021ba de a se \u00eent\u00e2lni la finele lui mai la Summitul NATO de la Bruxelles. De asemenea pre\u0219edintele american Donald Trump \u0219i premierul britanic Theresa May \u0219i-au reafirmat, \u00eentr-o discu\u021bie recent\u0103 la Washington, ata\u0219amentul fa\u021b\u0103 de NATO. Theresa May a afirmat ca noul lider american este “100% in favoarea NATO<\/em>“, in ciuda declaratiilor anterioare ale lui Trump, cum ca NATO ar fi o alian\u021b\u0103 “depa\u0219it\u0103<\/em>“, relateaza BBC.<\/p>\n

Ce au de f\u0103cut europenii? <\/strong><\/p>\n

Ac\u021biuni urgente de cooperare cu SUA pentru reformarea Alian\u021bei despre a c\u0103rei relevan\u021b\u0103 nu avem dubii. Ian Brzezinski scria \u00een decembrie \u00een eseul RealClearDefense c\u0103 SUA, Canada \u0219i partenerii lor europeni pot revigora NATO prin reforme doctrinare \u0219i structurale. To\u021bi membrii Alian\u021bei au acelea\u0219i provoc\u0103ri \u00een rela\u021bia cu Rusia, cu r\u0103zboiul cibernetic, cu migra\u021bia, cu terorismul domestic, cu ISIS \u0219i ideologia islamic\u0103 radical\u0103. \u00a0Alia\u021bii nu pot face o treab\u0103 mai bun\u0103 dec\u00e2t cooperarea \u00een domeniul schimbului de informa\u021bii \u0219i coordonarea \u00een domeniul amenin\u021b\u0103rilor teroriste cu SUA. Procesul de decizie \u00een Alian\u021b\u0103 trebuie s\u0103 devin\u0103 eficient iar \u00een fa\u021ba amenin\u021b\u0103rilor Moscovei doctrina nuclear\u0103 \u0219i pozi\u021bia Alian\u021bei trebuie modificare\/rev\u0103zute. \u0218i toate acestea vor face NATO relevant la fel cum a cerut Trump \u00een aprilie 2016.<\/p>\n

\u00cen lunile care vin Donald Trump va trebui convins de releva\u021ba \u0219i valoarea NATO.<\/strong> \u00cen acest sens mul\u021bi dintre republicani \u0219i dintre liderii europeni \u0219i-au dat m\u00e2na pentru a promova valorile NATO. Primul Ministru Theresa May a f\u0103cut primul pas. Ce va urma? Vom vedea \u00een prim\u0103var\u0103 sau mai repede \u00een Finlanda\/Slovenia (!?) la \u00eent\u00e2lnirea Putin-Trump. \u00cen timpul R\u0103zboiului Rece NATO \u0219i-a f\u0103cut datoria la fel ca \u0219i la \u00eenceputul secolului XXI \u00een Afganistan dup\u0103 9\/11, unde jertfa de s\u00e2nge a canadienilor \u0219i a alia\u021bilor europeni a fost extrem de important\u0103. Toate au fost \u00een interesul american dar \u0219i cu beneficii enorme pentru securitatea Occidentului. Alia\u021bii din NATO au comb\u0103tut pirateria \u00een Oceanul Indian \u0219i au cooperat \u00een stabilizarea Balcanilor, au r\u0103spuns la atacurile cibernetice \u0219i au intrat \u00een coali\u021bia anti-ISIS. Odat\u0103 cu agresiunea Rusiei \u00een Ucraina \u0219i anexarea Crimeei alia\u021bii au crescut cheltuielile militare \u0219i au constituit un nou dispozitiv militar pentru descurajarea Moscovei. Patru batalionae din Anglia, Canda, Germania \u0219i SUA au fost trimise \u00een \u021a\u0103rile Baltice \u0219i Polonia \u0219i sanc\u021biuni economice au fost aplicate Rusiei. Divizia a 4-a de Infanterie a SUA \u0219i Brigada a 3-a de blindate a SUA au ajuns \u00een Germania \u0219i Polonia pentru a fi desf\u0103\u0219urate \u00een estul continentului. Nu este nimic mai important dec\u00e2t o unitate rezonabil\u0103 de for\u021be americane ca situa\u021bia s\u0103 se clarifice. Noua administra\u021bie se poate angaja acum \u00een noi negocieri cu ru\u0219ii. Ele vor fi de succes dac\u0103 alia\u021bi se vor coordona \u00een mi\u0219c\u0103rile lor. Linia ro\u0219ie a fost tras\u0103 cu mul\u021bi ani \u00een urm\u0103 \u0219i ea se refer\u0103 la Art.5 din Tratatul de la Washington. Dup\u0103 cum am v\u0103zut o neglijare a impunerii liniei ro\u0219ii a degenerat \u00een Siria, \u00een timpul administra\u021biei Obama.<\/p>\n

Dar sunt multe de f\u0103cut. Europa s-a demilitarizat cu trecerea anilor, iar cet\u0103\u021benii din Occident au v\u0103zut pace ca o condi\u021bie natural\u0103 a istoriei umanit\u0103\u021bii. Dar pace necesit\u0103 o permanent\u0103 vigilen\u021b\u0103.<\/strong> Robert Gates avertiza \u00een ultimul s\u0103u discurs<\/strong> ca Secretar al Ap\u0103r\u0103rii: dac\u0103 trendul actual al capabilit\u0103\u021bilor militare \u00een Europa nu este oprit \u0219i re\u00eentors, viitorii lideri ai SUA nu vor considera c\u0103 investi\u021bia SUA \u00een Alianta NATO este eficient\u0103<\/em>.<\/p>\n

\u00cen aceste condi\u021bii Rusia \u00ee\u0219i continu\u0103 planurile militare f\u0103r\u0103 s\u0103 mai respecte tratatele \u00een vigoare. Moscova a desf\u0103\u015furat, la \u00eenceputul acestui an, un nou tip de rachete de croazier\u0103 cu raz\u0103 medie de ac\u0163iune, \u00een pofida pl\u00e2ngerilor oficialilor americani c\u0103 \u00eencalc\u0103 Tratatul For\u0163elor Nucleare Intermediare (INF), care le interzice Statelor Unite \u015fi Rusiei s\u0103 desf\u0103\u015foare astfel de rachete la sol, a declarat un \u00eenalt oficial din administra\u0163ia Trump, citat de Reuters. Rusia a desf\u0103\u015furat \u00een secret racheta terestr\u0103 de croazier\u0103 SSC-8, pe care o dezvolt\u0103 \u015fi testeaz\u0103 de mai mul\u0163i ani, a afirmat oficialul, confirm\u00e2nd un material ap\u0103rut ini\u0163ial \u00een New York Times. Rusia ar avea \u00een prezent dou\u0103 batalioane de astfel de rachete, dintre care unul se afl\u0103 la poligonul Kapustin Yar, din sud-estul \u0163\u0103rii, iar cel\u0103lalt la o baz\u0103 opera\u0163ional\u0103 din alt\u0103 regiune, au declarat oficiali americani cita\u0163i sub acoperirea anonimatului de New York Times. Departamentul de Stat al SUA a conchis \u00eentr-un raport din 2014 c\u0103 Federa\u0163ia Rus\u0103 \u00ee\u015fi \u00eencalc\u0103 obliga\u0163iile \u00een baza Tratatului INF, de a nu de\u0163ine, produce sau testa \u00een zbor o rachet\u0103 de croazier\u0103 terestr\u0103 cu o raz\u0103 de ac\u0163iune cuprins\u0103 \u00eentre 500 \u015fi 5.500 de kilometri sau s\u0103 de\u0163in\u0103 sau produc\u0103 lansatoare pentru astfel de rachete<\/em>.<\/p>\n

Aici suntem acum.<\/p>\n

Pre\u0219edintele SUA Donald Trump a spus acela\u0219i lucru.\u00a0 S\u0103 fim \u00een\u021bele\u0219i Donald Trump nu este \u00eempotriva NATO numai c\u0103 zilele \u00een care povara fiscal\u0103 c\u0103dea numai asupra Americii au trecut. Mesajul transmis de Casa Alb\u0103 la recenta reuniune a mini\u0219trilor ap\u0103r\u0103rii din NATO prin vocea Secretarului Ap\u0103r\u0103rii al SUA James Mattis este c\u0103 “Alian\u021ba r\u0103m\u00e2ne un soclu fundamental pentru Statele Unite \u0219i pentru toat\u0103 comunitatea transatlantic\u0103” iar presedintele Donald Trump \u0219i-a exprimat \u201csprijinul puternic\u201d pentru aceasta. De fapt este problema europenilor s\u0103 salveze Alian\u021ba. Pentru prima data\u0306 \u00een ultimii 10 ani, Vladimir Putin se afla\u0306 \u00een fa\u021ba unui juc\u0103tor (NATO) <\/em>care-i \u00eentoarce c\u0103r\u021bile \u0219i asta nu cu mijloace soft, precum sanc\u021biunile economice, ci cu mijloace militare conven\u021bionale, prin reconfigurarea spa\u021biului geostrategic european. <\/strong><\/p>\n

PS: Primii pa\u0219i<\/strong>–Germania urmare\u0219te \u00eent\u0103rirea capacit\u0103\u021bilor sale militare prin semnarea unor acorduri cu Fran\u021ba \u0219i Olanda privind crearea unei flote aviatice comune, dar \u0219i cu \u021b\u0103ri ca Romania \u0219i Cehia, unde planuie\u0219te s\u0103 trimita trupe, anun\u021b\u0103 surse din Ministerul Ap\u0103r\u0103rii de la Berlin. M\u0103surile care vor fi adoptate \u00een scurt timp \u0219i sunt luate pe fondul tensiunilor tot mai mari din interiorul NATO, \u00een condi\u021biile \u00een care Washingtonul se arata nemultumit de lipsa de implicare a europenilor \u00een finan\u021barea opera\u021biunilor Alian\u021bei.<\/em> Planul de consolidare a puterii militare a \u021b\u0103rilor NATO din interiorul Europei a fost expus de germani cu prilejul intalnirii mini\u0219trilor Ap\u0103r\u0103rii din statele membre, programata pe 15 februarie la Bruxelles. <\/em>Pentru moment, Berlinul va achizi\u021biona 6 aeronave Hercules, pe care s\u0103 le al\u0103ture flotilei de avioane militare de transport franceze, care este compusa din 4 avioane de acela\u0219i tip. Acestei for\u021be aeriene se alatur\u0103 flotila de avioane cistern\u0103 Airbus A330 a Olandei (se vor al\u0103tura \u0219i flotele Belgiei \u0219i Norvegiei), orele de zbor anuale cumulate de acest grup multina\u021bional ar putea ajunge la 8.800, a\u0219a cum arat\u0103 un document prezent pe masa parlamentarilor germani. Flota aeriana comun\u0103 ar necesita investi\u021bii anuale de 1 miliard de euro \u00een vederea modernizarii. Bazele folosite pentru opera\u021biunile for\u021bei aeriene multina\u021bionale vor fi cele din Eindhoven-Olanda \u0219i Koln-Bonn din Germania<\/em>.<\/p>\n

[1]<\/a> Tucidide a fost un om politic \u0219i istoric atenian, autor al unei vaste monografii asupra R\u0103zboiului peloponesiac, desf\u0103\u0219urat \u00eentre Atena \u0219i Sparta \u00een cea de-a doua jum\u0103tate a secolului V \u00ee.Hr. Tucidide este implicat direct \u00een evenimentele pe care le relateaz\u0103, fiind strateg al Atenei. “Istoria R\u0103zboiului Peloponesiac” prezint\u0103 informa\u021bii importante pe care autorul ni le ofer\u0103, d\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp dovad\u0103 de o superioar\u0103 p\u0103trundere \u0219i de impar\u021bialitate, ceea ce \u00eel ridic\u0103 \u00een r\u00e2ndul celor mai de seam\u0103 reprezentan\u021bi ai istoriografiei din toate timpurile.<\/p>\n

[2]<\/a> Rom\u00e2nia \u0219i proiectul elicopterelor de atac \u00eentre vis \u0219i realitate. Sovietici nu ne-au dat elicoptere de atac. Proprii na\u021bionali nu au accepta produc\u021bia AHRO-1 Cobra la Ghimbav \u0219i acum o lu\u0103m de la cap\u0103t. Propunerea este elicopterul Viper. Aparatele de atac sunt momentan folosite doar de americani \u015fi de armata pakistanez\u0103 \u015fi cost\u0103 aproape 32 de milioane de dolari bucata. Bell Helicopter vrea s\u0103 se extind\u0103 \u015fi \u00een Europa iar americanii au purtat deja discu\u0163ii cu oficiali rom\u00e2ni. Acum armata rom\u00e2n\u0103 folose\u015fte elicoptere PUMA NAVAL pe fregatele de la Marea Neagr\u0103.Varianta Viper a elicopterului este folosit\u0103 de marina american\u0103. Aparatele sunt cele care decoleaz\u0103 de pe distrug\u0103toare \u015fi duc lupte aer-aer sau aer-sol. AH Viper este unul dintre cele mai bine \u00eenarmate elicoptere de lupt\u0103 din lume. \u201eEste cel bun elicopter de atac din lume. Avem o precizie de 100% a locului \u00een care tragem, ceea ce \u00eenseamn\u0103 de fapt \u0163inta corect\u0103 \u015fi locul exact al inamicului,\u201d spune Joel Best, manager Europa-Bell Helicopter.<\/p>\n

[3]<\/a> Andrew Jackson (n. 15 martie 1767 – d. 8 iunie 1845) a fost cel de-al \u0219aptelea pre\u0219edinte al Statelor Unite ale Americii (1829 – 1837), erou al b\u0103t\u0103liei de la New Orleans (1815), unul din fondatorii Partidului Democrat \u0219i cel care care generat denumirea epocii ca un omonim al numelui s\u0103u, democra\u021bie jacksonian\u0103.

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ast\u0103zi politica extern\u0103 trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu un efort concertat pentru descurajarea rivalit\u0103\u021bii \u00eentre marile puteri, a competi\u021biei \u0219i \u00een primul r\u00e2nd pentru evitarea unei st\u0103ri conflictuale la nivelul sistemului interna\u021bional – scria Richard Hass \u00een noua sa carte O lume \u00een dezordine. Richard Hass motiva acest lucru prin: (1) O astfel de deteriorare ar fi extrem de costisitoare chiar dac\u0103 nu va conduce la un conflict \u0219i (2) rela\u021biile adverse ar face dificil\u0103 cooperarea \u00een ac\u021biunile \u00eempotriva noilor provoc\u0103ri globale sau regionale. Va fi u\u0219or de realizat? Din c\u00e2te scria Tucidide<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[26],"tags":[],"class_list":["post-4747","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-alexandru-grumaz"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4747"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4747"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4747\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4748,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4747\/revisions\/4748"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4747"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4747"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cass-ro.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4747"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}